Știri
Știri din categoria Diverse
Blocajul de pe Podul Crimeei arată presiunea pe logistica peninsulei, cu un record de 2.800 de autoturisme la coadă și timpi de așteptare care ajung la aproape cinci ore, pe fondul atacurilor ucrainene din ultimele săptămâni, potrivit Digi24.
Conform informațiilor publicate pe Telegram de compania care operează podul, la punctul de control din Taman erau 1.000 de vehicule, cu un timp de așteptare de peste trei ore, iar la punctul de control din Kerci erau 1.800 de vehicule, cu o așteptare de aproape cinci ore. Informațiile sunt relatate de agenția EFE, citată de Agerpres.
De ambele părți ale podului s-au format cozi de câțiva kilometri. Blocajul a început să se agraveze joi seara, când mulți turiști au încercat să traverseze podul în ambele sensuri.
Coada celor care încearcă să plece din peninsulă este aproape de două ori mai lungă decât a celor care încearcă să intre, în condițiile în care, în Crimeea, întreruperile de curent și penuria de carburanți s-au intensificat din cauza atacurilor masive ucrainene, notează publicația.
Ambuteiajul este cel mai mare din acest an, după recordul înregistrat joi, când peste 1.000 de vehicule au așteptat mai mult de trei ore pentru traversare.
Crimeea este supusă unor atacuri constante cu drone și rachete, care i-au afectat infrastructura energetică și logistică, ceea ce a provocat deja o criză legată de lipsa de carburanți.
În acest context, unul dintre principalele obiective ale Ucrainei este izolarea logistică a peninsulei de teritoriul rus, prin întreruperea rețelei de transport care leagă teritoriul la nord de regiunile ucrainene ocupate de Moscova.
Recomandate
Belarusul pare să frâneze folosirea teritoriului său ca platformă de atac, în pofida presiunilor Kremlinului , iar acest lucru contează direct pentru dinamica operațională a războiului: un acces mai larg al Rusiei la Belarus ar putea forța Ucraina să-și redistribuie trupele spre granița de nord. Potrivit Digi24 , o analiză a Institute for the Study of War (ISW) indică faptul că Aleksandr Lukașenko încearcă să evite implicarea directă, deși Moscova caută să obțină „acces extins” pentru lansarea de drone și pentru deschiderea unui nou front de presiune asupra Ucrainei. ISW susține că Vladimir Putin își intensifică presiunile asupra liderului belarus pentru a adânci implicarea Minskului, inclusiv printr-o utilizare mai amplă a teritoriului belarus pentru atacuri cu drone și, posibil, pentru extinderea frontului spre vest. Scopul ar fi ca Ucraina să fie nevoită să redirecționeze trupe din zonele active de luptă către granița cu Belarus, potrivit aceleiași evaluări, citată de Kyiv Post . Un element de presiune ar fi și cel financiar. Raportul ISW citează un material din The Wall Street Journal, potrivit căruia oficiali ruși și europeni cred că Moscova îl presează pe Lukașenko inclusiv prin amenințări cu reducerea sprijinului financiar dacă refuză să coopereze. Un fost ofițer al serviciilor de informații ruse, citat de publicație, ar fi spus că Kremlinul vrea ca Belarus să joace un rol militar mai activ pentru a pune presiune asupra apărării Ucrainei. Semnalul de la graniță: echipamentele pentru ghidarea dronelor „au încetat să funcționeze” În sprijinul ideii că Minsk încearcă să evite escaladarea, Digi24 notează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski: repetitoarele de semnal instalate de ruși în Belarus, folosite pentru a ghida dronele rusești cu rază lungă mai adânc în vestul Ucrainei, ar fi încetat să funcționeze pe 22 iunie, după ce Kievul a avertizat Minskului să le demonteze până la 26 iunie, altfel urmând să lanseze lovituri asupra acestora. Zelenski a spus că nu este clar dacă Belarus a demontat complet echipamentele sau doar le-a suspendat temporar. ISW interpretează această „aparentă conformare” ca un indiciu că Lukașenko încă rezistă încercărilor Kremlinului de a atrage complet Belarus în război. Context: prudența Minskului și obiectivul Moscovei Think tank-ul mai arată că, din 2022, Lukașenko a evitat constant să permită trupelor belaruse să participe direct la operațiunile militare ruse din Ucraina și, în mare parte, s-a ferit să adopte retorica Moscovei care prezintă Ucraina drept o amenințare directă pentru Belarus. În paralel, potrivit ISW, Rusia continuă să transmită că nu este interesată de negocieri de pace „reale”. Dmitri Medvedev și Serghei Lavrov ar fi reiterat pe 24 iunie că Moscova rămâne fidelă obiectivelor inițiale și nu este dispusă să negocieze în condițiile înghețării frontului sau ale unui compromis semnificativ. Presiune internă în Rusia: combustibil și măsuri de urgență Analiza menționează și creșterea presiunii economice interne în Rusia, „mai ales” din cauza penuriei de combustibil în Moscova și în alte regiuni. Autoritățile ruse ar fi început măsuri de urgență pentru stabilizarea aprovizionării cu benzină, iar companiile aeriene ar fi avertizat asupra agravării deficitului de combustibil pentru aviație. Potrivit Reuters, citată în material, Moscova negociază cu Kazahstan achiziția a aproximativ 50.000 de tone de benzină. În ansamblu, tabloul descris de ISW sugerează o tensiune operațională: Kremlinul caută să transforme Belarusul într-un multiplicator de presiune militară asupra Ucrainei, în timp ce Lukașenko încearcă să limiteze pașii care ar echivala cu intrarea directă în război. [...]
Aliații NATO pregătesc un pachet de sprijin pentru Ucraina de 70 de miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei) și noi contracte de armament , iar miza economică este accelerarea producției industriale de apărare în Europa, potrivit Libertatea , care citează Politico . Summitul NATO este programat la Ankara, pe 7-8 iulie, iar diplomați ai alianței au declarat pentru Politico că liderii vor discuta atât despre noi acorduri de achiziții de armament, cât și despre creșterea producției de arme la nivelul alianței. Suma exactă pentru contractele de armament nu este încă stabilită, iar unele acorduri ar putea fi convenite în avans și apoi reformulate în documentele finale. Unghiul economic: industrie de apărare „în serie”, nu doar echipamente scumpe Conform informațiilor citate, secretarul general al NATO, Mark Rutte , ar urmări să centreze reuniunea pe stimularea producției industriale de apărare, inclusiv pentru a reduce tensiunile interne din alianță. Accentul ar reflecta dificultatea de a împinge industria europeană să treacă de la armament „de mare valoare” la producție rapidă, în serie. În același timp, promisiunea unor noi acorduri de apărare ar urma să ofere și un argument economic pro-NATO care să rezoneze cu președintele SUA, Donald Trump, în contextul criticilor sale repetate la adresa alianței după revenirea la Casa Albă, anul trecut. 70 de miliarde de euro pentru Ucraina și o țintă similară pentru anul viitor În proiectul de declarație comună, aliații NATO ar urma să promită sprijin pentru Ucraina sub forma unui ajutor militar de 70 de miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei) și să garanteze „cel puțin” o sumă echivalentă pentru anul viitor, potrivit diplomaților citați. Politico notează că nu se preconizează participarea Statelor Unite la această țintă de finanțare. Unul dintre diplomați a indicat că sprijinul pentru Ucraina va fi, cel mai probabil, punctul cel mai controversat al negocierilor, deși un alt diplomat de rang înalt a spus că discuțiile pe proiect „decurg fără probleme”. Presiune pe cheltuieli și recalibrarea rolului SUA în Europa În paralel, proiectul de declarație ar urma să reflecte „transferul de responsabilitate” către Europa, pe fondul reorientării SUA către alte priorități. În acest context, șeful apărării din SUA, Pete Hegseth, a anunțat o revizuire de șase luni a prezenței militare americane în Europa, ca formă de presiune pentru creșterea cheltuielilor de apărare. Totodată, Washingtonul ar fi transmis aliaților că va aloca mai puține echipamente de luptă (precum avioane, submarine și drone) în rezerva de capabilități pe care NATO o poate accesa în timp de război. Ce capabilități ar urma să finanțeze europenii Potrivit proiectului descris de diplomați, aliații europeni ar urma să își asume o implicare mai mare în apărarea continentului, cu investiții menționate explicit în: capabilități de atac „în adâncime” (rachete cu rază lungă de acțiune); sisteme de apărare aeriană; drone. Capabilitățile de lovire în adâncime sunt prezentate ca subiect sensibil între SUA și Europa: europenii ar dori să le dezvolte pentru descurajarea Rusiei, în timp ce Washingtonul ar fi reticent să permită operarea unor astfel de arme. Politico notează că Pentagonul a refuzat recent să trimită rachete Tomahawk în Germania, invocând riscul ca Moscova să perceapă mișcarea drept o escaladare. Contextul geopolitic: Iran și libertatea de navigație Negocierile pentru declarația finală ar urma să includă și un mesaj către Iran privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, pe fondul temerilor europene că problemele rămase nerezolvate după un acord preliminar de încetare a conflictului ar putea domina reuniunea de la Ankara. În proiect, aliații ar solicita și ca Iranul „să nu dobândească niciodată” o armă nucleară, potrivit diplomaților citați. Până la summit, ambasadorii NATO negociază detaliile declarației, care poate suferi modificări „până în ultimul moment”, urmând ca șefii de stat și de guvern să o aprobe la Ankara. [...]
Ministerul Agriculturii ia în calcul repornirea temporară a sistemelor antigrindină pentru a permite evaluări independente , pe fondul lipsei unor studii care să arate dacă aceste intervenții influențează regimul precipitațiilor, potrivit AGRO TV . Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a spus în emisiunea „Agricultura la Raport” că sistemele ar putea fi repornite pentru o perioadă limitată, de „doi ani sau doi ani și jumătate”, interval în care autoritățile ar urma să realizeze studii „clare” privind efectele asupra precipitațiilor. Discuția are loc în contextul disputelor dintre fermierii care cer oprirea sistemelor antigrindină și cei care solicită menținerea lor ca protecție împotriva fenomenelor meteo extreme. Ministrul a indicat că poziția unui singur județ nu poate stabili politica națională în domeniu. „Nu poate să dicteze Prahova pentru toată țara, chiar dacă ei afirmă că sunt peste 90% care cer să nu mai avem sisteme antigrindină. Sunt fermieri care cer să avem sisteme antigrindină. Ministerul are obligația de a oferi o soluție și pentru cei care vor să fie protejați”, a declarat Tánczos Barna. Repornire „pe termen scurt”, pentru a putea face măsurători Tánczos Barna a argumentat că, în lipsa unor concluzii științifice, dezbaterea rămâne blocată între opinii opuse, fără dovezi „nici pro, nici contra”. În acest cadru, repornirea ar fi condiționată de realizarea unor analize independente. „Eu am propus ca aceste sisteme antigrindină să fie repornite, pe o perioadă mai scurtă, de doi ani sau doi ani și jumătate. În acest timp să se facă și studiile, pentru că nu există”, a precizat ministrul interimar al Agriculturii. „Dincolo de aceste filosofii, că unii spun că ajută la precipitații, alții spun că distrug, nu avem studii care să demonstreze nici pro, nici contra. Dacă vrem să facem studii, studiile se pot face pe un sistem funcțional”, a afirmat acesta. Test în paralel la Satu Mare , pe o altă tehnologie Ministrul a mai indicat posibilitatea pornirii sistemului antigrindină de la Satu Mare, construit cu fonduri europene și bazat pe o altă tehnologie, care ar putea furniza date suplimentare pentru evaluare. „În paralel, cu siguranță poate fi pornit și sistemul de la Satu Mare, care a fost construit cu fonduri europene, care este pe o altă tehnologie, și să vedem și studiul acela”, a mai spus Tánczos Barna. [...]
USR respinge varianta unui guvern monocolor PSD și împinge negocierile spre un Executiv minoritar de dreapta , cu Siegfried Mureșan propus premier, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de președintele USR Dominic Fritz , ridică miza discuțiilor dintre partidele parlamentare după căderea Guvernului susținut de PSD și indică o strategie de ieșire rapidă din blocaj. Fritz a spus că, în actualul context politic, nu consideră „rezonabil” un guvern monocolor PSD și că USR susține propunerea unui „guvern minoritar de dreapta”, cu europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan în fruntea Executivului. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă comună cu președintele PNL, Ilie Bolojan. „Nu este rezonabil să avem acum un guvern monocolor PSD și de aceea propunerea de a avea acum un guvern minoritar de dreapta, cu Siegfried Mureșan premier, este una rezonabilă, responsabilă și care poate să deblocheze această criză.” În argumentația sa, liderul USR l-a descris pe Mureșan drept „un economist cu multă experiență” și a invocat nevoia României de „un guvern plin”, adică un Executiv cu capacitate de funcționare și de luare a deciziilor. Totodată, Fritz a acuzat PSD că a acționat „iresponsabil” prin retragerea sprijinului care a dus la căderea guvernului și a spus că se așteaptă ca social-democrații să fie „rezonabili” în actuala criză. Ce urmează în negocieri Propunerea USR vine pe fondul discuțiilor dintre partidele parlamentare pentru formarea unei noi majorități și desemnarea unui prim-ministru. Fritz a indicat că un guvern minoritar de dreapta ar putea fi o soluție de depășire a blocajului și a adăugat că USR speră să obțină susținere pentru această variantă. [...]
Schimbarea propunerii de premier reaprinde blocajul politic, cu efect direct asupra deciziilor economice – vicepreședintele PSD Diana Tușa acuză PNL și USR că „își bat joc de România” după ce au cerut ca PSD să „își asume” guvernarea, iar acum susțin o altă variantă de prim-ministru, potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook, Diana Tușa afirmă că PNL și USR au cerut „o lună de zile” ca PSD să vină la guvernare, în timp ce „votau rezoluții după rezoluții” că nu vor mai face niciodată Guvern cu PSD. În opinia sa, cele două partide „nu vor niciun alt Guvern”, „nu vor soluții” și „inventează motive ridicole, condiții absurde și crize false” pentru a-și păstra „scaunele, salariile, casele de protocol și privilegiile”. „PNL şi USR îşi bat joc de România! După ce au urlat o lună de zile «să vină PSD-ul să-şi asume», votând în acelaşi timp rezoluţii după rezoluţii că nu mai fac niciodată Guvern cu PSD, acum schimbă foaia.” Reacția vine după ce PNL, USR și UDMR au anunțat o propunere comună pentru funcția de prim-ministru: europarlamentarul Siegfried Mureșan . În comunicatul citat de Digi24, cele trei formațiuni susțin că România are nevoie de un guvern care să gestioneze „urgențele și prioritățile țării”, enumerând explicit PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), Programul SAFE, „echilibrele financiar-bugetare” și aderarea la OCDE. Dincolo de disputa politică, miza imediată rămâne capacitatea viitorului executiv de a lua decizii pe dosare cu impact economic și de finanțare, în condițiile în care, potrivit declarațiilor citate, negocierile pentru formarea Guvernului sunt în continuare tensionate. [...]
Nominalizarea lui Siegfried Mureșan ca premier de către PNL, USR și UDMR mută presiunea pe Cotroceni și pe calendarul PNRR , într-un moment în care viitorul guvern va fi judecat în primul rând după capacitatea de a livra reforme și de a închide jaloanele asumate. Potrivit Digi24 , europarlamentarul a cerut un executiv „proeuropean prin acțiune, nu doar prin declarații” și a indicat explicit PNRR ca prioritate. În conferința de presă în care liderii PNL, USR și UDMR au anunțat nominalizarea, Mureșan a mulțumit partidelor pentru procesul „transparent” și a spus că miza este o „ofertă onestă și cinstită”, în linie cu așteptările de „modernizare” și „reforme” pe care le atribuie electoratului. PNRR, argumentul de competență invocat de Mureșan Mureșan a insistat că a fost între politicienii care au negociat Planul Național de Redresare și Reziliență și că știe ce trebuie făcut „pentru a finaliza cu succes PNRR-ul României și celelalte urgențe ale țării”. În același registru, a legat profilul său de experiența pe bugete din Parlamentul European. „Avem nevoie de un guvern proeuropean, prin acțiune, nu doar prin declarații.” Mesajul central a fost că „nu orice guvern este bun pentru România”, iar criteriul invocat este competența, nu doar formarea unei majorități de conjunctură. Ce urmează: decizia de desemnare, la președinte Mureșan a precizat că „desemnarea este în mâinile președintelui” Nicușor Dan și că partidele care l-au propus „așteaptă următorii pași”. Din informațiile prezentate de Digi24, nominalizarea este o propunere politică a PNL, USR și UDMR, iar pasul instituțional următor depinde de decizia președintelui privind desemnarea oficială a unui candidat la funcția de prim-ministru. [...]
