O eventuală numire a lui Sorin Grindeanu ca premier ar pune sub semnul întrebării agenda de reforme, în condițiile în care, potrivit unei analize publicate de Digi24, în ultimul an acesta ar fi blocat inițiativele de schimbare în mai multe domenii-cheie ale guvernării.

În emisiunea „Întrebarea săptămânii”, jurnalistul Florin Negruțiu susține că PSD încearcă să proiecteze „impresia unui nou început”, deși partidul a fost la guvernare până „acum aproape două luni”. În acest context, Negruțiu afirmă că „apetitul” lui Grindeanu pentru reformă ar fi „egal cu zero” și că, pe parcursul ultimului an, ar fi blocat „aproape toate reformele”.

Ce reforme spune analiza că ar fi fost blocate

Negruțiu enumeră câteva direcții în care ar fi existat tentative de schimbare, dar care ar fi fost „sabotate” de PSD, în special în raport cu inițiative atribuite lui Ilie Bolojan:

• energie;
• companii de stat;
• administrație publică;
• pensii speciale.

În lectura prezentată, miza nu este doar cine conduce Guvernul, ci dacă viitorul executiv ar avea capacitatea politică și voința de a împinge reforme care afectează direct funcționarea statului și, implicit, mediul economic (de la guvernanța companiilor de stat până la costurile bugetare asociate unor regimuri speciale).

„Paradoxul” unui premier care își negociază propriul mandat

Claudiu Pândaru duce discuția într-o zonă de risc operațional și politic: posibilitatea ca Grindeanu să devină „cel mai mare opozant” al propriului guvern, prin condiții dure de negociere și cereri de „independență” care, în interpretarea sa, ar putea duce la blocaj.

„Paradoxul este că cel mai mare adversar al Guvernului Grindeanu s-ar putea să fie chiar Sorin Grindeanu.”

Pândaru mai afirmă că, în zilele următoare, Grindeanu ar putea fi „cel mai dur critic și cel mai dur negociator” chiar împotriva „Guvernului Grindeanu”, sugerând un scenariu de negociere internă complicată, cu rezultat incert.

De ce contează pentru economie și administrație

Dacă ipoteza din analiză se confirmă și un eventual guvern condus de Grindeanu ar evita sau amâna reformele, efectul imediat ar fi prelungirea incertitudinii asupra unor zone unde schimbările sunt, de regulă, sensibile bugetar și instituțional: companiile de stat, administrația și regimurile speciale. Materialul nu oferă un calendar sau măsuri concrete, ci descrie un risc politic: un executiv care ar putea intra rapid în defensivă pe reforme, chiar din faza de formare a majorității.

În același timp, analiza notează explicit că Grindeanu „urmează să fie desemnat de Nicușor Dan pentru a construi o majoritate”, ceea ce mută discuția în etapa negocierilor politice; ce va rezulta efectiv rămâne, deocamdată, o ipoteză discutată în comentariul Digi24, nu o decizie confirmată prin măsuri de guvernare.