Știri
Știri din categoria Politică
Negocierile pentru formarea Guvernului intră în linie dreaptă, cu miza unui acord rapid care să evite prelungirea blocajului politic și să permită instalarea Executivului până marți, potrivit Digi24. Președintele Nicușor Dan i-a invitat la Palatul Cotroceni, la ora 18:00, pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR, alături de reprezentantul Minorităților Naționale, pentru a obține o soluție de ieșire din criza politică.
În centrul discuțiilor sunt două variante de premier: Sorin Grindeanu, susținut de PSD, și europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, pe care PNL, USR și UDMR anunță că îl vor propune. În paralel, partidele de dreapta vor cere PSD să accepte o rocadă guvernamentală.
Nicușor Dan a transmis că își dorește ca până marți să existe un guvern instalat la Palatul Victoria, în condițiile în care parlamentarii intră în vacanță parlamentară marți. Șeful statului a spus că așteaptă ca partidele să vină cu o majoritate și un acord politic, după o perioadă de negocieri care, potrivit lui, durează de două luni.
Dacă nu se ajunge la o soluție în această zi, „în cel mai rău caz” președintele ar putea acorda timp suplimentar până duminică, conform informațiilor citate de Digi24.
PNL, USR și UDMR au ieșit împreună la declarații și au anunțat susținerea pentru Siegfried Mureșan, argumentând că are experiență pe zona economică și în gestionarea fondurilor europene, în special a PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).
În discuție este și o formulă de guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu sprijin parlamentar, însoțită de o rocadă: aceste partide ar urma să guverneze până în 2027, iar apoi PSD să preia Executivul și să propună un nou premier. Conducerea PNL a votat în unanimitate propunerea lui Mureșan și a dat un vot și pentru varianta rotativei, iar USR a votat, de asemenea, în acest sens, potrivit aceleiași surse.
PSD a criticat public decizia PNL, USR și UDMR de a-l nominaliza pe Siegfried Mureșan, vorbind despre un „blocaj politic total iresponsabil”. Din informațiile Digi24, social-democrații nu își doresc în acest moment un guvern din care să facă parte USR și merg cu Sorin Grindeanu ca propunere de premier.
Totodată, PNL și UDMR nu își doresc un guvern fără USR, ceea ce menține negocierea într-un punct sensibil: formula de guvernare și numele premierului sunt interdependente, iar fiecare variantă presupune concesii politice.
Întâlnirea de la Cotroceni este prezentată ca termenul-limită pentru ca partidele să vină cu o formulă finală. În lipsa unui acord, președintele ar putea prelungi fereastra de negociere până duminică, însă obiectivul rămâne instalarea guvernului până marți, pe fondul presiunii de calendar și al nevoii de stabilitate politică.
Recomandate
AUR ridică miza politică pe reforma administrativă, amenințând cu moțiune de cenzură dacă Guvernul o adoptă prin angajarea răspunderii , o procedură care scurtează dezbaterea parlamentară, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , care susține că o reorganizare administrativ-teritorială „de o asemenea amploare” trebuie negociată și discutată în Parlament. Peiu a argumentat că reforma nu ar fi una urgentă, în condițiile în care aplicarea modificărilor ar urma să înceapă abia din septembrie 2028. În acest context, AUR spune că nu susține angajarea răspunderii Guvernului pe subiect și că va încerca să inițieze o moțiune de cenzură dacă Executivul recurge la această soluție, conform declarațiilor citate de Agerpres. De ce contează: angajarea răspunderii poate declanșa o confruntare parlamentară Angajarea răspunderii este o procedură prin care Guvernul poate adopta rapid un pachet legislativ, dar își asumă riscul politic al unei moțiuni de cenzură. În cazul în care moțiunea trece, Guvernul cade. Poziția AUR indică faptul că reforma administrativ-teritorială riscă să devină un test de forță în Parlament, dacă majoritatea guvernamentală încearcă să o treacă accelerat, fără parcurs legislativ obișnuit. Critica AUR: reforma nu ar trebui să vizeze doar localitățile mici Petrișor Peiu a criticat varianta unei reorganizări concentrată în principal pe localitățile cu un număr redus de locuitori, susținând că reforma ar trebui să privească întreaga administrație publică locală, inclusiv Bucureștiul (Primăria Generală și cele șase primării de sector). În opinia sa, nu ar fi echitabil ca reorganizarea să se aplice „sutelor de localități mici”, fără ca structura administrativă a Capitalei să intre în discuție. AUR afirmă că are o propunere proprie de reformă administrativ-teritorială, inclusă în programul de guvernare, dar Peiu a insistat că, în actuala „fărâmițare politică”, este necesar un consens parlamentar. Context: PSD ia în calcul asumarea răspunderii și lucrează la criterii de „sustenabilitate” În același dosar, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a anunțat pe 26 octombrie că îi va propune premierului ca Guvernul să își angajeze răspunderea atât pe reforma administrativ-teritorială, cât și pe reorganizarea instituțiilor de la nivel central. PSD analizează șase criterii pentru stabilirea localităților sustenabile din punct de vedere administrativ. Potrivit europarlamentarului Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului, acestea ar urma să formeze o „matrice a sustenabilității”, pe baza căreia vor fi identificate unitățile administrativ-teritoriale care ar putea fi reorganizate sau comasate. Ce urmează depinde de decizia Guvernului privind procedura aleasă: parcurs legislativ obișnuit în Parlament sau angajarea răspunderii, variantă care, conform poziției anunțate de AUR, ar putea declanșa o moțiune de cenzură. [...]
Cristian Tudor Popescu susține că în PSD câștigă teren o tabără „AUR-istă”, iar acest lucru ar conta direct pentru direcția politică a partidului și pentru stabilitatea guvernării, potrivit HotNews . Într-un interviu la TVR 1 , gazetarul a spus că PSD „nu” este condus, în fapt, de Sorin Grindeanu și a indicat drept mai influentă o grupare asociată cu Claudiu Manda. CTP a legat această evaluare de avertismentul transmis de Claudiu Manda către miniștrii PSD din Guvernul Luca Niculescu, interpretând gestul ca un semnal de forță internă. În intervenția sa, el a afirmat că „e mai puternică gruparea asta «AUR-istă» din PSD” și, întrebat dacă se referă la Manda, a confirmat. De ce contează: semnal despre raportul de putere și posibile alianțe În lectura lui Cristian Tudor Popescu, faptul că Manda „și-a asumat” să îi amenințe pe miniștrii PSD ar indica „ascensiunea grupării de la Craiova în PSD”. El a mers mai departe și a susținut că această tabără „se poate înțelege cu AUR mult mai bine”, sugerând o compatibilitate politică mai mare între acea zonă din PSD și partidul AUR. Contextul declarațiilor și referințele invocate Declarațiile au fost făcute într-un interviu la TVR 1 (înregistrarea este disponibilă online), iar CTP a reluat ca reper avertismentul lui Claudiu Manda către miniștrii PSD, despre care HotNews a relatat anterior. Separat, gazetarul a comentat și situația AUR, afirmând că partidul ar putea fi afectat de evoluțiile din SUA, unde democrații ar urma să preia controlul asupra Congresului. În opinia sa, acest rezultat ar slăbi un punct de sprijin simbolic pentru AUR, întrucât formațiunea l-ar fi folosit pe Donald Trump ca referință politică. [...]
USR și PNL cer retragerea proiectului de modificare a legii partidelor , susținând că acesta ar muta decizia privind înregistrarea alianțelor din zona instanțelor către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) , ceea ce ar însemna un control administrativ asupra unor decizii cu miză politică, potrivit Digi24 . Deputații Alexandru Dimitriu (USR) și Alexandru Muraru (PNL) i-au cerut președintelui AEP, Adrian Țuțuianu, să retragă proiectul de lege privind partidele politice și „să lase Parlamentul să hotărască” asupra modificărilor legislative în domeniu. Dimitriu a afirmat, la Palatul Parlamentului, că proiectul ar permite ca AEP să decidă dacă USR poate face alianță cu PNL, invocând două tipuri de probleme: una de procedură și una de fond. Miza de reglementare: cine decide asupra alianțelor În argumentația prezentată, Dimitriu a susținut că AEP „nu are voie să inițieze și să întocmească astfel de legi” și că instituția nu ar trebui să se implice în chestiuni precum constituirea alianțelor sau „decesul” unui partid, pe motiv că partidele sunt persoane juridice, iar administrarea lor nu ar intra în atribuțiile AEP. Deputatul USR a mai spus că decizia ar trebui să rămână la instanță. Tot Dimitriu a avertizat că, dacă proiectul nu este retras, USR ar urma să depună „plângere penală pentru delapidare”, acuzând că fondurile AEP ar fi folosite „în scopul de a ajuta PSD”. În declarațiile citate, el a cerut explicit retragerea proiectului și oprirea discuțiilor pe această temă. PNL: proiectul ar muta decizia de la Tribunalul București la AEP Alexandru Muraru (PNL) a susținut că proiectul schimbă un element „esențial”: în prezent, înregistrarea alianțelor dintre partide se face la Tribunalul București, prin decizia unui magistrat, iar proiectul ar crea un „filtru” prin care decizia s-ar muta administrativ la AEP. Muraru a mai afirmat că PNL și USR au decis să nu mai participe la consultări cu conducerea AEP pe acest proiect de act normativ. Ce urmează În forma prezentată public, disputa se mută pe două planuri: competența AEP de a promova un astfel de proiect și efectul practic al modificărilor propuse asupra procedurii de înregistrare a alianțelor. Textul Digi24 indică faptul că solicitarea imediată a USR și PNL este retragerea proiectului, însă nu oferă detalii despre calendarul legislativ sau despre o reacție nouă a AEP în acest material. [...]
PNL a deschis negocierile pentru fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei și pentru constituirea „Polului Modernizării” , iar europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan susține că noua construcție ar putea trece „imediat după formare” de 30% în preferințele electoratului, potrivit News . Miza, în logica prezentată de Mureșan, este repoziționarea dreptei pentru a concura direct cu AUR până la alegerile parlamentare din 2028. Într-o postare pe Facebook, Mureșan spune că a transmis în Biroul Politic Național al PNL că partidul „are timp să construiască ceva serios” până în 2028 și că poziționarea trebuie să fie „clară de la început” în favoarea unei guvernări de modernizare și reformă, „fără ambiguități, fără dispute”. Pe fondul faptului că „cel mai bine plasat partid în sondaje este AUR”, eurodeputatul argumentează că PNL ar trebui să formeze un pol care să includă „toate partidele care doresc o Românie modernă, fără risipă și fără hoție”. El invocă precedente electorale în care „partidele de dreapta s-au unit” și afirmă că, în acest scenariu, Polul de Modernizare ar depăși 30% și „se va lupta de la egal la egal cu AUR”. Ce spune Mureșan despre PSD și „atragerea aleșilor” Mureșan mai afirmă că PSD „va apărea în sondaje” pe locul trei, „sub 20%”, și susține că, în acel moment, „capacitatea de atracție a PSD-ului va fi ZERO”. În același mesaj, el acuză PSD că „încearcă să folosească acum resursele guvernamentale pentru a atrage aleși de la alte partide” și susține că, dacă partidul nu ar mai avea șanse la viitoarele alegeri, „nimeni nu va mai merge în barca PSD”. Deciziile BPN: fuziune, comisii de specialitate și recuperarea unor sume Potrivit informațiilor prezentate, Biroul Politic Național al PNL a aprobat în unanimitate: deschiderea negocierilor pentru fuziunea prin absorbție a partidului Forța Dreptei și constituirea Polului Modernizării; constituirea unor comisii de specialitate care să elaboreze propuneri liberale în domenii strategice; inițierea procedurilor de recuperare a sumelor aferente facturilor neachitate sau contractelor încheiate fără respectarea prevederilor statutare. Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a precizat, tot pe Facebook, că, în condițiile în care partidul este în opoziție, comisiile de specialitate vor fi revitalizate prin invitarea „inclusiv a unor specialiști din afara PNL”. [...]
Mircea Abrudean acuză o convergență PSD–AUR la numiri-cheie în instituții publice , susținând că miza controlului asupra instituțiilor statului „șterge” diferențele dintre cele două partide, potrivit G4Media . Declarațiile vin în contextul unor voturi și negocieri din Parlament privind conduceri interimare și numiri în instituții cu rol de control și influență publică. Președintele Senatului afirmă că PSD și AUR „se ceartă în public”, dar cooperează atunci când se decid funcții importante. El invocă o „succesiune de decizii politice” care, în opinia sa, ridică întrebări despre înțelegeri între cele două formațiuni. Ce numiri indică Abrudean ca exemple În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean enumeră trei situații pe care le consideră relevante: Curtea de Conturi : PSD și AUR ar fi votat împreună pentru instalarea unui președinte interimar ; TVR și Radio România : cele două partide ar fi negociat preluarea conducerilor celor două instituții; Comisia de control a SRI : propunerea PNL de numire a lui Florin Roman pe locul care revenea PNL ar fi fost respinsă în plen . Contextul din Parlament: TVR și Radio România În aceeași zi, plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a desemnat noi membri în consiliile de administrație ale Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune. Ulterior, potrivit informațiilor prezentate, Sorina Matei (propusă de AUR) și Răzvan Dincă (propus de PSD) au fost validați pentru funcțiile de președinte–director general la TVR, respectiv Radio România. De ce contează Miza acestor numiri este una de control instituțional : Curtea de Conturi, serviciile publice de media și comisiile parlamentare de control sunt pârghii cu impact direct asupra supravegherii cheltuirii banilor publici, a agendei publice și a echilibrului dintre puterile statului. Abrudean susține că tocmai această miză ar explica, în opinia sa, apropierea de facto dintre PSD și AUR în momentele de vot și negociere. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că includerea AUR la guvernare ar fi împins rapid România spre o retrogradare de rating , cu efect direct în costurile de finanțare ale statului, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți seară, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei conferințe de presă. Șeful statului a susținut că reacția piețelor financiare și a agențiilor de rating ar fi fost imediată, în condițiile în care România se află „la limită” cu ajustarea fiscală și nu și-ar permite o creștere a dobânzilor. În această logică, Nicușor Dan a argumentat că percepția de „populism” asociată AUR ar fi fost suficientă pentru deteriorarea ratingului de țară. „AUR la guvernare ar fi însemnat într-o săptămână retrogradarea României.” De ce contează: costul împrumuturilor și presiunea pe buget În evaluarea președintelui, o scădere a ratingului ar fi însemnat automat finanțare mai scumpă pentru România, într-un moment în care spațiul bugetar este deja restrâns. El a legat explicit riscul politic de consecințe economice: dobânzi mai mari și o capacitate mai redusă a statului de a gestiona dezechilibrele fiscale. Tot pe zona economică, Nicușor Dan a afirmat că AUR nu oferă „garanții” privind modul în care ar gestiona finanțele publice și reformele, invocând lipsa unor explicații despre sursele de finanțare pentru măsurile propuse. Riscuri instituționale și de securitate invocate de președinte Pe lângă argumentele economice, președintele a spus că intrarea AUR la guvernare ar fi putut amplifica tensiunile între instituțiile statului, descriind partidul drept unul a cărui „carte de vizită e scandalul” și anticipând conflicte instituționale dacă ar ajunge la putere. Nicușor Dan a extins criticile și la zona de securitate și politică externă, afirmând că, în contextul regional actual, România are nevoie de relații solide cu partenerii occidentali. În acest cadru, a pus sub semnul întrebării capacitatea AUR de a gestiona riscurile de securitate, caracterizând formațiunea drept „izolaționistă” și invocând poziții ale partidului legate de prezența militară aliată în România și de baza de la Deveselu . Declarațiile au fost făcute în conferința de presă în care președintele a prezentat situația economică a țării și argumentele pentru formula actuală de guvernare, mai notează publicația. Pentru contextul complet al conferinței, Adevărul trimite la materialul său anterior despre eveniment, disponibil aici . [...]
