Știri
Știri din categoria Politică
Negocierile pentru formarea Guvernului intră în linie dreaptă, cu miza unui acord rapid care să evite prelungirea blocajului politic și să permită instalarea Executivului până marți, potrivit Digi24. Președintele Nicușor Dan i-a invitat la Palatul Cotroceni, la ora 18:00, pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR, alături de reprezentantul Minorităților Naționale, pentru a obține o soluție de ieșire din criza politică.
În centrul discuțiilor sunt două variante de premier: Sorin Grindeanu, susținut de PSD, și europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, pe care PNL, USR și UDMR anunță că îl vor propune. În paralel, partidele de dreapta vor cere PSD să accepte o rocadă guvernamentală.
Nicușor Dan a transmis că își dorește ca până marți să existe un guvern instalat la Palatul Victoria, în condițiile în care parlamentarii intră în vacanță parlamentară marți. Șeful statului a spus că așteaptă ca partidele să vină cu o majoritate și un acord politic, după o perioadă de negocieri care, potrivit lui, durează de două luni.
Dacă nu se ajunge la o soluție în această zi, „în cel mai rău caz” președintele ar putea acorda timp suplimentar până duminică, conform informațiilor citate de Digi24.
PNL, USR și UDMR au ieșit împreună la declarații și au anunțat susținerea pentru Siegfried Mureșan, argumentând că are experiență pe zona economică și în gestionarea fondurilor europene, în special a PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).
În discuție este și o formulă de guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu sprijin parlamentar, însoțită de o rocadă: aceste partide ar urma să guverneze până în 2027, iar apoi PSD să preia Executivul și să propună un nou premier. Conducerea PNL a votat în unanimitate propunerea lui Mureșan și a dat un vot și pentru varianta rotativei, iar USR a votat, de asemenea, în acest sens, potrivit aceleiași surse.
PSD a criticat public decizia PNL, USR și UDMR de a-l nominaliza pe Siegfried Mureșan, vorbind despre un „blocaj politic total iresponsabil”. Din informațiile Digi24, social-democrații nu își doresc în acest moment un guvern din care să facă parte USR și merg cu Sorin Grindeanu ca propunere de premier.
Totodată, PNL și UDMR nu își doresc un guvern fără USR, ceea ce menține negocierea într-un punct sensibil: formula de guvernare și numele premierului sunt interdependente, iar fiecare variantă presupune concesii politice.
Întâlnirea de la Cotroceni este prezentată ca termenul-limită pentru ca partidele să vină cu o formulă finală. În lipsa unui acord, președintele ar putea prelungi fereastra de negociere până duminică, însă obiectivul rămâne instalarea guvernului până marți, pe fondul presiunii de calendar și al nevoii de stabilitate politică.
Recomandate
PSD susține că 771 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fonduri europene riscă să rămână blocate după ce PNL și USR ar fi contestat la Curtea Constituțională Legea integrității , potrivit Economica . Miza imediată, dincolo de disputa politică, este una financiară: accesul la o tranșă de bani europeni asociată acestei legi. Într-un comunicat transmis joi, PSD acuză USR și PNL că au „suspendat” 771 de milioane de euro destinate României „în tentativa de a salva un președinte de partid” de sancțiuni legale, după o condamnare definitivă pentru conflict de interese. Social-democrații susțin că demersul de sesizare a CCR ar fi motivat politic și ar pune în pericol interese economice ale țării. Ce spune PSD despre efectul economic: bani europeni „blocați” PSD califică sesizarea la CCR drept o „sfidare” la adresa contribuabililor și afirmă că, dacă România pierde suma aferentă Legii integrității, USR ar deveni vinovat „de al doilea cel mai mare prejudiciu asupra României”, după achiziția de vaccinuri COVID, conform comunicatului citat de Economica. Tot în aceeași poziție publică, PSD leagă USR și de „blocarea finalizării unor hidrocentrale aflate într-un stadiu foarte avansat de construcție”, susținând că acest lucru ar vulnerabiliza securitatea energetică a României. Textul nu oferă însă detalii suplimentare despre proiecte sau stadiile lor, dincolo de această afirmație. Disputa juridică: amendamentul PSD și acuzația de „retroactivitate” PSD afirmă că amendamentul său privind o „normă tranzitorie” nu ar acționa retroactiv și că prevede explicit că persoanele condamnate definitiv, cu sancțiuni în desfășurare la momentul intrării în vigoare a noii legi, „nu vor scăpa de răspunderea legală” și vor suporta sancțiunile aplicabile pe vechea legislație. Potrivit PSD, amendamentul ar viza „toate condamnările definitive”, nu doar conflictele de interese, ci și incompatibilitățile. În acest context, partidul susține că sesizarea la CCR „nu are la bază un temei real de neconstituționalitate”, ci ar urmări protejarea liderului USR, „chiar cu prețul pierderii banilor europeni ai României”. Ce urmează: CCR discută sesizarea pe 12 august Curtea Constituțională a României urmează să discute pe 12 august sesizarea privind legea de modificare și completare a unor acte normative în domeniul integrității, au precizat oficiali ai CCR pentru AGERPRES, conform informațiilor din articol. Decizia CCR va fi relevantă inclusiv prin efectul de calendar: până la o soluționare, disputa politică se suprapune peste riscul de întârziere sau blocaj în accesarea fondurilor europene invocate de PSD. [...]
Fără o majoritate parlamentară „de coabitare”, România riscă să rămână fără un guvern funcțional , iar asta ar prelungi blocajele pe decizii cu impact direct în economie și în accesarea fondurilor europene, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Economiei, senatorul USR Irineu Darău , marți, la Râmnicu Vâlcea. Darău a spus că eșecul păstrării coaliției de guvernare trebuie asumat „poate al tuturor”, însă testul imediat este dacă în Parlament se poate forma o majoritate între partidele pro-europene. În lipsa ei, „nu poate exista Guvern”, a afirmat el, invocând și dificultățile întâmpinate pe PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), unde întârzierile și disputele politice au afectat, în opinia sa, subiecte „legate de miliarde de euro pentru țară”. De ce contează: stabilitatea până în 2028 și deciziile pe PNRR În evaluarea ministrului interimar, o formulă de guvernare stabilă până în 2028 ar presupune revenirea „în mare” la un protocol de majoritate parlamentară similar celui existent anterior. El a descris această variantă drept „singura fezabilă” și cu „valență etică”, în contextul în care formarea unei majorități este, în prezent, „foarte greu” de realizat. Anticipatele, scenariu „nepreferabil”, dar posibil Darău a apreciat că alegerile anticipate „nu sunt preferabile”, însă a adăugat că USR „nu fuge” de acest scenariu dacă nu se conturează o soluție politică. Argumentul său este că ar fi „greu de crezut” că România poate continua „doi ani și jumătate cu formule improvizate”. Totodată, el a indicat drept opțiuni de lucru o formulă USR–PNL–UDMR, inclusiv cu o propunere de premier ( Siegfried Mureșan ), dar și o a doua variantă „mai de compromis”, cu o rotativă la conducerea guvernului. [...]
România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR dacă legea salarizării nu este adoptată și promulgată până la 31 august, iar pentru deblocarea negocierilor președintele Nicușor Dan i-a convocat la Cotroceni pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR, potrivit Biziday . Întâlnirea este programată pentru 11 august, ora 16, iar pe agenda prezidențială apar Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). Discuțiile vizează legea salarizării, aflată în blocaj de câteva săptămâni. Blocaj politic și presiune sindicală Conform informațiilor din sursă, proiectul a fost blocat de PSD și de unele sindicate nemulțumite de tăierea unor sporuri, inclusiv din sănătate, ceea ce a dus la proteste ample în spitale. Miza PNRR și calendarul-limită Ministrul Dragoș Pîslaru avertizează că aceasta ar fi „probabil ultima săptămână” în care mai poate fi obținut un acord politic, astfel încât legea să fie adoptată și promulgată până la 31 august, termenul-limită din PNRR care condiționează deblocarea a 770 de milioane de euro din partea UE. În același context, Pîslaru susține că proiectul ar aloca circa 12 miliarde de lei pentru corectarea inechităților și pentru un cadru mai predictibil al cheltuielilor salariale în sectorul public. „Vorbim de o lege amânată 4 ani (…) Un proiect care alocă circa 12 miliarde de lei pentru a corecta inechități, a stabili un cadru predictibil pentru cheltuielile salariale și a reașeza salarizarea într-un sector public care devenise tot mai fragmentat.” Ministrul leagă adoptarea legii și de percepția agențiilor de rating, menționând că reforma apare și în evaluarea Moody’s de vineri (menționată de Biziday), în care ar fi indicat că adoptarea legii salarizării poate contribui la o îmbunătățire a ratingului pe viitor. Ce urmează Întâlnirea de la Cotroceni este prezentată ca un demers de „deblocare” a negocierilor. Rămâne de văzut dacă discuțiile vor produce rapid un acord politic, în condițiile opoziției sindicale față de reducerea unor sporuri și a termenului strâns impus de PNRR. [...]
Miza de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 mld. lei) din PNRR depinde de un acord politic rapid pe legea salarizării , iar președintele Nicușor Dan i-a convocat marți, la Cotroceni, pe liderii fostei coaliții pentru a debloca reforma, potrivit HotNews . Întâlnirea îi aduce la aceeași masă pe Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, într-un moment în care România se află în a 98-a zi de criză politică, iar PSD, pe de o parte, și PNL, USR și UDMR, de cealaltă parte, nu au ajuns la un compromis pentru formarea unui nou guvern. De ce contează: termenul-limită PNRR și riscul pierderii banilor Legea salarizării unice este un jalon din PNRR, cu o alocare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 mld. lei), iar termenul-limită menționat pentru îndeplinirea lui este 31 august. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, a avertizat într-o postare pe Facebook că aceasta ar fi „cel mai probabil ultima săptămână” în care se poate obține un acord politic pe reformă, înainte ca România să piardă banii. În paralel, surse din PSD citate de HotNews susțin că șansele sunt mici ca legea să fie depusă și adoptată de Parlament până la finalul lunii. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu acordat RFI, că nu există încă „o formă de acord” care să permită adoptarea în Parlament, deși ar putea fi adoptată „în perioada următoare”. Blocajul: lipsă de acord între partide și între miniștri interimari În ultimele săptămâni au existat discuții tehnice la Cotroceni între consilierul prezidențial Radu Burnete și reprezentanți ai partidelor (între care Raluca Turcan și Florin Manole). Participanți la aceste discuții au spus că nu există un acord, deși „la nivel de principiu” nu ar fi diferențe majore între partide. În plus, aceleași surse indică un blocaj și în interiorul Executivului: nu ar exista un acord nici între ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, și ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, privind reașezarea grilelor salariale. Presiune socială: sănătatea a ieșit în stradă Primul draft al legii , publicat în iulie de Ministerul Muncii, a generat nemulțumiri puternice, în special în sănătate. Federația Sanitas a organizat proteste și a intrat în grevă generală la finalul lunii iunie, pe fondul temerilor legate de efectele proiectului asupra veniturilor. Pâslaru susține că a îmbunătățit proiectul și repetă că „niciun salariu nu va scădea”. Pentru sănătate, el afirmă că a așezat „principial” atât detaliile legate de sporuri, cât și diferențierea coeficienților în funcție de tipul de unități și specializări. În educație, ministrul interimar spune că a îmbunătățit plata cu ora și indemnizația de dirigenție. Context: o reformă amânată repetat Reforma salarizării trebuia finalizată în iunie 2023, dar a fost amânată succesiv. HotNews notează că, de la aprobarea PNRR, Ministerul Muncii a avut patru miniștri înainte de preluarea interimatului de către Dragoș Pâslaru. La finalul lui 2023, reforma a fost mutată în cererea de plată 4 și amânată pentru 2025, iar în aprilie 2025 a fost anunțată o nouă amânare, cu intenția de a o împinge către ultima cerere de plată. În acest context, întâlnirea de la Cotroceni are ca obiectiv obținerea unei forme finale care să treacă rapid prin Parlament și să reducă riscul de noi proteste, dar și riscul de a rata jalonul PNRR în termenul indicat. [...]
La 96 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, Crin Antonescu cere demisia președintelui dacă nu poate debloca învestirea unui nou cabinet , potrivit HotNews . Într-o intervenție la Antena 3, fostul lider PNL a pus criza politică pe seama eșecului „formulei pro-europene” prezentate electoratului la ultimele alegeri și a acuzat lipsa de decizie la Cotroceni. Antonescu a susținut că „formula” promovată electoral drept „pro-europeană” și „pro-occidentală” „a eșuat”, iar acest eșec ar explica blocajul actual. În acest context, el a afirmat că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit „să rezolve problema” guvernării. Când i s-a sugerat că președintele ar putea să vrea, dar să nu poată debloca situația, Antonescu a replicat că, în acest caz, șeful statului ar trebui să plece din funcție. „Staţi puţin! Cum adică nu poate? Atunci trebuie să demisioneze!” Critici la adresa PNL și a condițiilor de guvernare Fostul președinte al PNL a criticat și poziționarea premierului Ilie Bolojan, despre care a spus că invocă „responsabilitatea”, dar „se comportă cel mai puţin responsabil”, pentru că nu ar accepta ca PNL să participe la o formulă de guvernare care să nu fie condusă de el și care să fie acceptată de USR, menționând și „formule fantasmagorice” precum cea cu Sigfried Mureșan. În logica sa, dacă PNL nu acceptă alte variante, atunci ar trebui căutată o majoritate „fără PNL”. Contextul blocajului: aproape trei luni fără guvern cu puteri depline România nu are un Guvern cu puteri depline de 96 de zile, după ce Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. Antonescu a acuzat că, în acest interval, președintele ar fi oscilat între apeluri la calm și îndemnuri către partide să fie „responsabile”, în loc să acționeze „decisiv”, în limitele Constituției. [...]
Un deputat afiliat PSD a semnat pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, deși partidul respinge demersul , iar gestul introduce o fisură politică într-un moment în care social-democrații invocă nevoia de „stabilitate”, potrivit HotNews . AUR susține că a strâns 112 semnături din cele 155 necesare pentru a iniția procedura de suspendare a președintelui și a lansat platforma suspeND.ro , unde sunt afișate semnăturile și pozițiile parlamentarilor. Pe listă apare și Dorin Popa, deputat afiliat grupului PSD, deși PSD nu sprijină public inițiativa. Cine este deputatul PSD care a semnat și cum își justifică decizia Dorin Popa este la primul mandat de deputat. A intrat în Parlament ales pe listele POT, iar pe 10 iunie 2025 s-a afiliat grupului PSD, după plecarea din POT „cu scandal”, pe fondul unui conflict cu președinta partidului, Anamaria Gavrilă (context relatat într-un material HotNews ). Popa spune că susține suspendarea deoarece consideră că președintele blochează formarea unui guvern cu majoritate parlamentară, prin condiția de a obține 233 de voturi, în timp ce ar fi exclus AUR de la guvernare. „Or, conștient fiind de treaba asta, că n-ar exista o majoritate parlamentară pentru a avea un Guvern cu drepturi depline, consider că domnia sa ține pe loc România.” Întrebat de ce a semnat un demers pe care PSD nu îl susține, Popa afirmă că în grupul PSD nu i s-a interzis să voteze după propria opțiune. „La grupul parlamentar PSD nu există treaba asta, «votezi ce vrem noi». Nu, votezi cum te taie capul, cum simte inima, creierul.” Poziția PSD: „Avem nevoie de stabilitate” Deputatul PSD Mihai Ghigiu a declarat la Parlament că partidul nu susține inițiativa AUR și că nu vede motive care să justifice suspendarea, invocând contextul unei crize guvernamentale. „PSD, grupurile parlamentare ale PSD nu susțin o astfel de inițiativă, avem nevoie de stabilitate.” Ghigiu a precizat că Dorin Popa este afiliat grupului PSD, dar că decizia partidului rămâne neschimbată: PSD nu sprijină suspendarea. Ce urmează procedural și care sunt pragurile Suspendarea președintelui este reglementată de articolul 95 din Constituție . Propunerea poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori, iar suspendarea se votează în ședință comună, cu majoritatea parlamentarilor, după consultarea Curții Constituționale. Dacă este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demitere. Referendumul este valabil dacă participă cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele permanente, iar rezultatul este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă minimum 25% din totalul înscrișilor. În iulie, Nicușor Dan a catalogat perspectiva suspendării drept un „subiect total neserios”, spunând că suspendarea ar trebui să fie o sancțiune pentru „încălcări serioase ale Constituției”. [...]
