Știri
Știri din categoria Politică
Slăbirea Ligii la 6% în sondaje riscă să tragă în jos coaliția lui Meloni și să complice calculele pentru următoarele alegeri, într-un moment în care dreapta italiană intră într-o fază de reașezare internă. Potrivit Reuters, declinul lui Matteo Salvini reduce capacitatea coaliției de guvernare de a rămâne competitivă în fața opoziției de centru-stânga, pe fondul tensiunilor din partid și al apariției unor rivali pe flancul drept.
Liga, condusă de Salvini din 2013, este creditată acum cu 6% în sondaje, mult sub vârful de 34% obținut la alegerile europene din 2019. Reuters notează că scăderea s-a accelerat după februarie, când un fost aliat al lui Salvini a lansat Futuro Nazionale, un grup desprins care a „depășit” Liga pe dreapta.
În timp ce Giorgia Meloni a consolidat votul de dreapta în jurul partidului său, Brothers of Italy, slăbirea Ligii devine o problemă de aritmetică electorală pentru întreaga alianță (Brothers of Italy, Forza Italia și Liga). Șeful institutului de sondare YouTrend, Lorenzo Pregliasco, a declarat că declinul lui Salvini pare unul „natural” după mai bine de un deceniu la conducere, iar atractivitatea anti-sistem a partidului a fost erodată de participarea repetată la guvernare din 2018 încoace.
„Nu există lideri pentru toate anotimpurile”, a spus Pregliasco, citat de Reuters.
Potrivit YouTrend, coaliția lui Meloni este în urma blocului de centru-stânga, iar scăderea Ligii trage în jos ansamblul alianței, în condițiile în care ceilalți parteneri și-au menținut, în linii mari, propriul bazin electoral.
Reuters descrie o creștere a tensiunilor interne: un oficial al partidului, sub protecția anonimatului, a spus că ședințele interne au devenit tot mai conflictuale, cu critici deschise la adresa lui Salvini. Partidul este împărțit între loialiști și cei care vor revenirea la agenda tradițională, axată pe comunitățile locale din nordul bogat.
Analistul Lorenzo De Sio (Universitatea Luiss) afirmă că, deși rivalii interni au câștigat teren pe fondul presiunii asupra lui Salvini, „nimeni nu a ieșit în față” ca succesor. Presa italiană a speculat că Salvini ar putea demisiona înainte de alegeri; între numele vehiculate sunt Luca Zaia (fost guvernator al Veneto) și Massimiliano Fedriga (președintele regiunii Friuli-Venezia Giulia).
Salvini este ministru al transporturilor din 2022, iar Reuters menționează că întârzierile persistente din transportul feroviar i-au afectat reputația, în timp ce proiectul emblematic al unui pod între Sicilia și Calabria a rămas blocat.
În încercarea de a-și reveni, aliați ai lui Salvini au sugerat readucerea lui la Interne, portofoliu pe care l-a deținut în 2018–2019 și care i-a crescut atunci popularitatea prin politici anti-migrație. Propunerea a fost primită rece în coaliție, pe fondul schimbării priorităților publice: migrația nu mai este, potrivit sondajelor citate, o temă principală, iar atenția s-a mutat spre inflație, în contextul efectelor economice ale războiului din Iran.
Fedriga a spus pentru Reuters că partidul ar trebui să prioritizeze reforma pentru o autonomie mai mare a regiunilor din nord, într-un moment în care alegătorii devin sceptici față de sloganuri. În același timp, un lider important al Ligii, Stefano Candiani, a avertizat că autonomia regională, singură, nu va fi suficientă, invocând creșterea prețurilor la combustibili.
Reuters relatează că un miting major planificat pentru începutul lui iulie, lângă Treviso, a fost anulat pentru a câștiga timp în vederea conturării unei strategii de relansare. În paralel, Salvini a câștigat recent un vot intern pentru desemnarea candidatului partidului la primăria Milanului, într-un scrutin așteptat anul viitor, mișcare interpretată de unii ca posibilă ieșire din conducerea națională.
Pentru Meloni, miza imediată este menținerea coeziunii și a performanței electorale a coaliției: un partener aflat în declin, fără succesiune clară și cu linie politică disputată, poate deveni un factor de vulnerabilitate în fața opoziției, chiar dacă partidul premierului rămâne dominant în tabăra de dreapta.
Recomandate
Promulgarea Legii ANI pune presiune directă pe mandatele aleșilor locali vizați de incompatibilități , cu un termen de 30 de zile pentru încetarea funcției după intrarea în vigoare, potrivit Mediafax . Reacțiile politice au fost imediate, în special din zona USR, unde ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit despre „doliu” și „rușine pentru România”. Diana Buzoianu a publicat pe rețelele sociale o imagine complet neagră, asociată de regulă cu un moment de doliu, însoțită de mesajul: „Ce zi plină de rușine pentru România.” Ce schimbă „amendamentul Fritz” și de ce contează operațional Legea promulgată include prevederea supranumită în spațiul public „amendamentul Fritz”, despre care Mediafax notează că ar duce la încetarea mandatului de primar al Timișoarei deținut de liderul USR, Dominic Fritz . Concret, prevederea contestată stabilește că persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, iar perioada de interdicție nu s-a încheiat, le încetează funcția, demnitatea publică sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Reacția USR și disputa privind statul de drept Dominic Fritz a avut, la rândul său, o reacție dură după promulgare, susținând că prevederea introdusă în Parlament este îndreptată împotriva sa și că mandatul său ar urma să înceteze în 30 de zile. În mesajul citat de Mediafax, liderul USR afirmă: „Statul de drept în România nu mai există.” Fritz a acuzat o răzbunare politică și a spus că este „mai hotărât ca niciodată să continue lupta cu caracatița care ne fură banii și speranța”. Context: CCR și miza PNRR Curtea Constituțională a respins obiecțiile formulate în legătură cu prevederea, iar disputa a ajuns și la Bruxelles, unde liderii PPE și Renew Europe au cerut Comisiei Europene să analizeze implicațiile legii asupra statului de drept și asupra plății a 770 de milioane de euro (aprox. 3,8 miliarde lei) din PNRR. Nicușor Dan a decis să promulge legea vineri, în contextul presiunii legate de îndeplinirea unui jalon din PNRR și de termenul-limită pentru fondurile europene. [...]
Întârzierea numirii unui director civil la SRI prelungește „provizoratul” și complică consensul politic , avertizează premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Mediafax . El spune că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să vină cu o propunere încă din vara anului trecut, imediat după formarea fostei coaliții, când exista o fereastră mai bună pentru obținerea sprijinului parlamentar. Într-un interviu acordat Prima News, Bolojan susține că o numire rapidă ar reduce disputele publice legate de conducerea interimară a serviciului. „Cu cât se numește mai repede o conducere civilă și la Serviciul de Informații , cu atât dispar discuțiile legate de starea de provizorat.” De ce contează: calculul parlamentar devine mai greu pe fondul crizei politice Bolojan leagă direct șansele unei numiri de capacitatea partidelor de a ajunge la o înțelegere în Parlament. În opinia sa, dacă propunerea ar fi venit la începutul coaliției, într-un climat politic mai stabil, ar fi avut mai multe șanse să treacă. „Probabil că dacă s-ar fi făcut această propunere imediat ce s-a format coaliția, era o relație mai stabilă și s-ar fi putut trece.” În actualul context, premierul interimar apreciază că probabilitatea unui acord scade. „Pe măsură ce lucrurile s-au degradat, probabilitatea să se găsească o înțelegere, e în reducere.” Relația Guvern–SRI, potrivit premierului: „strict instituțională” Întrebat despre funcționarea relației dintre Guvern și SRI în lipsa unei conduceri civile, Bolojan afirmă că nu a existat interferență politică și că interacțiunea se bazează pe documente instituționale. „Colaborarea este strict instituțională pe baza notelor, rapoartelor care țin de competențele guvernamentale. Nu am avut, din punctul meu de vedere, altfel de interferențe și am căutat să am o relație instituțională.” Context: SRI fără director civil din iulie 2023 SRI nu mai are un director civil din iulie 2023, după demisia lui Eduard Hellvig. Mediafax notează că președintele Nicușor Dan a spus în repetate rânduri că va veni cu o propunere după o analiză și discuții cu partidele parlamentare. În evaluarea lui Bolojan, tocmai degradarea relațiilor politice face însă mai dificilă obținerea unei majorități pentru o astfel de numire. [...]
Promulgarea noii legi ANI pune Timișoara în fața unei schimbări de conducere în 30 de zile , după ce actul normativ adoptat pentru a evita pierderea fondurilor din PNRR include un amendament care duce la încetarea mandatului primarului Dominic Fritz, potrivit HotNews . Fritz, președinte al USR și primar al Timișoarei, a anunțat într-un mesaj video pe Facebook că, de la sfârșitul lunii septembrie, conducerea Primăriei va fi preluată interimar de echipa sa de viceprimari. El spune că va rămâne în politică, ca președinte al USR, și va continua „lupta” împotriva PSD. Ce efect produce legea și în ce calendar Legea privind reforma Agenției Naționale de Integritate (ANI) a fost promulgată vineri de președintele Nicușor Dan , la câteva ore după ce a ajuns la Palatul Cotroceni. Consecința directă, în cazul lui Dominic Fritz, este încetarea mandatului de primar, deoarece a fost găsit în conflict de interese. Conform articolului, mandatul încetează la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, iar legea intră în vigoare la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. De ce a promulgat Nicușor Dan: presiunea PNRR Nicușor Dan a transmis că a promulgat legea „în forma” trimisă de Parlament, dar își menține argumentele din sesizarea de neconstituționalitate depusă anterior la Curtea Constituțională. Motivul invocat pentru promulgare este riscul de a pierde bani din PNRR. Președintele afirmă că, în absența acestui risc, ar fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare, însă: „Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern”. În articol se precizează că legea ANI este un jalon în PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), și trebuia adoptată până la 31 august pentru ca România să nu piardă banii. „Amendamentul Fritz” și de ce duce la pierderea mandatului Așa-numitul „amendament Fritz” a rămas în lege, deși USR a încercat în mai multe rânduri să îl elimine. Textul prevede încetarea de drept a funcției/mandatului, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru persoanele cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, dacă nu s-a împlinit termenul de 3 ani al interdicției prevăzute de lege. HotNews notează că amendamentul a fost introdus de PSD și a trecut cu voturile AUR. Dominic Fritz își pierde mandatul deoarece a fost declarat, în iunie 2026, în conflict de interese de Înalta Curte de Casație și Justiție . Ce se schimbă în declarațiile de avere și interese Proiectul adoptat introduce „fișele publice privind interesele financiare”, care înlocuiesc declarațiile de avere și de interese care, până în mai 2025, erau publice. În aceste fișe, ANI va publica intervale valorice cumulate (praguri de la 1–25 de mii de euro până la peste 500 de mii de euro), nu detalii complete precum până acum. De asemenea, fișele nu vor include, de exemplu, denumirea societății la care un demnitar deține acțiuni, țara sediului și modalitatea de dobândire a participațiilor. Ce urmează Nicușor Dan le cere parlamentarilor să reia dezbaterile în sesiunea de toamnă, care începe la 1 septembrie, argumentând că „integritatea” trebuie transpusă într-o lege „dincolo de orice suspiciuni și interpretări”. În plan local, Dominic Fritz spune că viceprimarii vor asigura interimatul la Primăria Timișoara de la sfârșitul lunii septembrie, în condițiile încetării mandatului în termenul prevăzut de lege. [...]
Donald Trump își consolidează mesajul de campanie printr-un „clasament” care îl pune pe primul loc , într-o mișcare de comunicare menită să întărească loialitatea electoratului republican, dar care contrastează cu datele recente despre scăderea popularității sale în rândul americanilor, potrivit HotNews . Trump a publicat pe rețeaua sa, Truth Social , un top al „celor mai buni” președinți ai SUA, în care se poziționează drept „cel mai mare”. În lista sa, la categoria „mari” apar Abraham Lincoln, George Washington și Thomas Jefferson, alături de Franklin D. Roosevelt, Woodrow Wilson și Andrew Jackson. În același timp, Trump îi plasează pe Joe Biden și Barack Obama în categoria „eșecuri”, alături de Ulysses S. Grant, Warren Harding și Jimmy Carter. Publicația notează și absențe notabile din listă, precum președinții republicani Bush (tatăl și fiul), George W. Bush fiind menționat ca un critic al lui Trump. Un top „împrumutat” și o miză de imagine Pentru restul clasamentului, Trump ar fi preluat un top realizat de revista Life în 1948, observație atribuită de HotNews publicației franceze Le Figaro. Clasamentul include și categorii intermediare („aproape mari”, „mediocri”, „sub medie”), în care apar, între alții, Bill Clinton la „mediocri”. Contrastul cu sondajele: sprijin puternic la republicani, slăbiciune în ansamblul electoratului Publicarea clasamentului vine la o zi după un sondaj difuzat de CNN , în care alegătorii republicani au fost întrebați ce președinte admiră cel mai mult: Trump conduce cu 53%, înaintea lui Ronald Reagan (18%) și Abraham Lincoln (8%). Aceste rezultate nu sunt prezentate ca reprezentative pentru întreaga populație. Separat, un sondaj Reuters/Ipsos publicat la 24 august indică o popularitate de 33% pentru Trump, cu 65% dezaprobare, nivel descris ca fiind cel mai scăzut atins în acel moment. [...]
Criticile lui Tudor Chirilă ridică din nou miza politică a controlului asupra SPP , după ce președintele Nicușor Dan a respins acuzațiile legate de șeful instituției, Lucian Pahonțu, potrivit Știrile Pro TV . În centrul disputei este reacția șefului statului, care i-a luat apărarea lui Pahonțu și a susținut că directorul SPP nu ar fi participat la reprimarea manifestanților în timpul Revoluției din 1989, așa cum a prezentat Recorder . Chirilă își construiește critica pe două planuri: pe de o parte, promisiunea de reformă a instituțiilor statului din campania electorală, pe de altă parte, faptul că Pahonțu conduce SPP de 21 de ani. În opinia artistului, președintele ar fi trebuit să pună în discuție oportunitatea menținerii unui șef atât de mult timp într-o instituție cu rol sensibil. „Nicușor Dan a dat o nouă probă de ticăloșie. Nu credeam că poate ajunge atât de jos. (…) prima întrebare pe care trebuia să și-o pună era în legătură cu oportunitatea ca un om să conducă 21 de ani instituția SPP.” Miza: SPP, între „serviciu de pază” și instituție cu atribuții de informații Un al doilea punct al atacului vizează comunicarea publică a președintelui, după ce acesta a afirmat că SPP „nu e un serviciu secret”. Chirilă susține că această formulare minimalizează rolul instituției și ignoră atribuțiile prevăzute de lege, inclusiv cele legate de culegerea și valorificarea informațiilor în domeniul securității naționale. „Reducționism (…) pentru că da, SPP nu e un serviciu secret ca SRI sau SIE, dar are atribuții în domeniul securității naționale și are prin lege inclusiv atribuții de culegere, verificare și valorificare a informațiilor.” În postarea citată de publicație, Chirilă invocă explicit Legea 51/1991 și Legea 191/1998, argumentând că SPP operează cu informații clasificate și poate desfășura activități inclusiv „acoperit”, în scopul protecției demnitarilor. Contextul imediat: apărarea lui Pahonțu și investigația Recorder Știrile Pro TV leagă reacția lui Chirilă de poziția publică a președintelui, prezentată într-un material separat despre reacția recentă a șefului statului . În același context este menționată investigația Recorder despre trecutul lui Lucian Pahonțu, disponibilă aici: Recorder . Nu e primul episod de conflict public Publicația amintește că Tudor Chirilă l-a criticat și anterior pe Nicușor Dan. În primăvară, artistul l-a numit „primul pesedist al țării” și „primul uselist al țării”, într-un mesaj legat de deciziile privind numirile șefilor de la Parchetul General, DNA și DIICOT, într-un articol separat: Știrile Pro TV . [...]
Promulgarea Legii integrității înainte de 31 august evită riscul pierderii banilor din PNRR , iar președintele Nicușor Dan a ales să nu retrimită actul în Parlament, deși spune că își menține obiecțiile de constituționalitate, potrivit Știrile Pro TV . Decizia vine pe fondul termenului-limită de 31 august pentru îndeplinirea jalonului din PNRR legat de această lege. În comunicarea Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan afirmă că, într-un alt context, ar fi trimis proiectul la reexaminare, dar a evitat să riște pierderea fondurilor și o afectare a credibilității externe a României. „Într-un alt context, în care nu ar fi existat riscul pierderii banilor din PNRR din cauza neadoptării acestei legi și ar fi existat timpul necesar pentru dezbatere, aș fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare. Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern.” Ce prevede legea și cine poate fi afectat Legea adoptată de Parlament include articolul potrivit căruia aleșii găsiți definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese își pierd funcția „chiar și retroactiv”, în termen de 30 de zile. În această situație este menționat și primarul Timișoarei, Dominic Fritz , președinte al USR, alături de „peste 120 de persoane” aflate în aceeași situație, conform materialului. În forma citată, textul legii stabilește că: aleșii și demnitarii pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitate sau conflict de interese, inclusiv retroactiv, își pierd mandatul; termenul indicat este de 30 de zile. Ce urmează: evaluarea Comisiei Europene și o posibilă redeschidere a discuției în Parlament Comisia Europeană a transmis, într-un răspuns pentru Agerpres, că Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române. Totodată, Comisia spune că poartă discuții tehnice cu autoritățile române pentru implementarea PNRR până la termenul-limită de 31 august 2026. În paralel, Nicușor Dan cere oficial Parlamentului ca, în sesiunea de toamnă, să reia și să aprofundeze discuțiile asupra legii, argumentând că tema integrității trebuie transpusă „dincolo de orice suspiciuni și interpretări” (formulare din comunicatul citat de sursă). [...]
