Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul contestă în Belgia poprirea veniturilor ROMATSA, în timp ce negociază cu Pfizer, pentru a limita presiunea asupra bugetului și a fluxurilor de numerar ale regiei, potrivit Agerpres. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că ROMATSA și avocații Guvernului vor depune săptămâna viitoare o contestație la procedura de blocare a conturilor, după ce sumele virate de EUROCONTROL către regie au fost poprite în cadrul unei executări silite.
Măsura are legătură cu un litigiu pierdut de România, „la fel ca Polonia”, cu Pfizer, privind vaccinurile din pandemie. În paralel cu demersul juridic din Belgia, Executivul spune că va continua negocierile cu Pfizer pentru o soluție „sustenabilă pentru bugetul de stat” și care să permită închiderea litigiului într-o formulă acceptabilă pentru ambele părți.
Bolojan a precizat că Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății au declanșat negocieri cu Pfizer, însă compania a încredințat unei firme de avocați și unui executor din Belgia declanșarea procedurii de executare silită. Executorul a inițiat procedura atât pentru entități din Polonia, cât și din România, iar efectul imediat este poprirea sumelor care vin de la EUROCONTROL către ROMATSA.
Premierul a indicat două repere financiare relevante pentru dimensiunea riscului:
Separat, în material este menționat că ROMATSA a fost notificată de EUROCONTROL privind instituirea, la 30 iunie 2026, a unei popriri asigurătorii-executorii într-o procedură de executare silită inițiată de Pfizer România împotriva statului român pentru 3,42 miliarde de lei (principal și dobânzi), la care se adaugă cheltuieli de recuperare de 18,565 milioane de euro (aprox. 93 milioane de lei).
Bolojan a spus că negocierile vor continua începând de săptămâna viitoare, dar că părțile au stabilit că nu vor face comentarii despre conținutul discuțiilor.
În același timp, premierul a dat asigurări că activitatea ROMATSA nu va fi afectată în perioada următoare:
„Are această capacitate de a funcționa, deci nu va fi afectată supravegherea și dirijarea zborurilor aeriene pe teritoriul României.”
Recomandate
Întâlnirea șefei CCR cu premierul interimar a vizat o problemă logistică, nu dosare în lucru , potrivit explicațiilor oferite de președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu , în contextul controverselor publice legate de discuția cu Ilie Bolojan , relatează news.ro . Miza, din perspectiva instituțională, este delimitarea contactelor dintre puterea executivă și CCR, pentru a evita suspiciuni de influențare a cauzelor aflate pe rol. Tănăsescu susține că nu a discutat cu Bolojan despre niciunul dintre dosarele aflate pe rolul Curții, ci despre o solicitare a CCR de a primi „spații adiționale” pentru desfășurarea activității. Informația este prezentată de news.ro cu trimitere la HotNews. De ce a avut loc întâlnirea și ce s-a discutat Președinta CCR a declarat, în intervenții publicate luni seară de Recorder , că întâlnirea a avut loc vineri, după o ședință de Guvern în care fusese aprobată o hotărâre privind repartizarea unor spații suplimentare. „Am adresat o întrebare, dacă ar fi posibil ca, din toată clădirea aceea, pe 5-6 etaje, să fie alocate, nu știu, una, două încăperi, spații administrative, și pentru Curtea Constituțională.” Ea a argumentat că unele aspecte pot fi rezolvate prin corespondență sau telefonic, însă detaliile legate de amplasarea și utilizarea birourilor ar necesita o discuție directă. De ce nu a fost anunțată public întâlnirea Întrebată de ce întâlnirea nu a fost comunicată public, Tănăsescu a spus că a avut loc la scurt timp după ședința de Guvern, într-un interval care nu ar fi permis o informare prealabilă. „Fizic n-aveam când să anunț.” A luat în calcul demisia? Întrebată dacă ia în calcul varianta demisiei, șefa CCR a răspuns că nu. „Eu n-am luat-o niciodată.” [...]
Menținerea a mii de numiri PSD în instituții-cheie pune sub semnul întrebării „opoziția” partidului și întârzie schimbările administrative arătate de Euronews , la aproape patru luni după ce social-democrații au ieșit de la guvernare. Deși au fost schimbați miniștri și o parte dintre demnitarii numiți politic, multe poziții de conducere din instituțiile statului au rămas ocupate de persoane asociate PSD, atât la centru, cât și în teritoriu. Plecarea PSD din Executiv a produs, potrivit materialului, modificări punctuale – la nivel de miniștri, unii secretari de stat, prefecți și subprefecți – însă nu a dus la o rotație similară în instituțiile cu rol de reglementare, control sau coordonare, unde mandatele și procedurile de numire fac schimbarea mai dificilă și mai lentă. Exemple de funcții rămase în mâini asociate PSD În lista prezentată de Euronews apar mai multe instituții cu impact direct asupra piețelor, reglementării și administrației: Alexandru Petrescu rămâne președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF); Valeriu Zgonea este președinte al ANCOM ; Florin Iordache ocupă funcția de președinte al Consiliului Legislativ; Adrian Țuțuianu exercită atribuțiile de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), instituție relevantă în perspectiva alegerilor din 2028; Florian Daniel Geantă este președinte al Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS); Constantin Bogdan Matei conduce Agenția Națională pentru Sport; Bekesi Csaba Lajos, președinte PSD Bihor, este președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC); Marian Octavian Șerbănescu este director general la OSIM; Felix Cozma este președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici; Corina Raluca Încrosnatu este președinte al Institutului Cultural Român; Dan Alexandru Catană este director general la Autoritatea Navală Română. Materialul mai menționează că Gabriel Vlase ar avea „mandatul depășit” la conducerea Serviciului de Informații Externe, iar Bogdan Sticloșu ar fi ajuns președinte al Agenției Naționale de Integritate. Totodată, Bogdan Ionuț Dințoi este indicat ca șef al Departamentului de Luptă Antifraudă. De ce contează: blocaj administrativ și calcule pentru viitoarea guvernare Miza nu este doar una politică, ci și una operațională: menținerea acelorași conduceri în instituții-cheie reduce viteza cu care se pot schimba priorități, proceduri și controale, mai ales în zone sensibile precum supravegherea financiară, telecomunicațiile, integritatea sau antifrauda. Euronews notează că premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat „curățenie în sistem” după intrarea PSD în opoziție, însă, potrivit „sursele” publicației, această curățenie nu s-a produs pe scară largă deoarece liberalii ar fi interesati să păstreze o „ușă deschisă” pentru discuții cu social-democrații, în perspectiva formării unui nou guvern. În același context, este invocată și logica unei viitoare formule de guvernare care să limiteze accesul AUR la putere după alegerile din 2028. În lipsa unor schimbări mai ample, tabloul descris de Euronews sugerează că ieșirea PSD de la guvernare a modificat vârful Executivului, dar nu și arhitectura de conducere dintr-o parte importantă a instituțiilor statului. [...]
Întâlnirea premierului cu șefa CCR reaprinde discuția despre separația puterilor în stat , după ce Ilie Bolojan a respins acuzațiile că discuțiile cu președinta Curții Constituționale ar fi avut legătură cu dosare sau cauze aflate pe rol, potrivit Euronews . Bolojan susține că întâlnirile între reprezentanții instituțiilor sunt „firești” atunci când vizează rezolvarea unor probleme instituționale și spune că acest tip de dialog nu echivalează cu intervenții în actul de justiție sau în activitatea CCR. „Atunci când ocupi o funcție publică, în mod evident ai întâlniri cu reprezentanți de instituții, companii, așa încât să rezolvi problemele.” Argumentul premierului: „probleme instituționale”, nu cauze pe rol Premierul a invocat exemple din perioadele în care a fost primar al Oradei și președinte al Consiliului Județean Bihor, pentru a ilustra diferența dintre discuții administrative și influențarea unor cauze. În cazul Curții de Apel Oradea, Bolojan a spus că întâlnirile au avut ca obiect reabilitarea sediului și chestiuni precum racordarea la utilități și coordonarea lucrărilor „în paralel”, nu dosarele instanței. „...am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea, pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol.” El a menționat și discuții cu reprezentanții Parchetului, pe vremea când conducea CJ Bihor, pentru identificarea unui teren destinat construirii sediului instituției, insistând că astfel de demersuri nu au legătură cu dosarele în lucru. „Am identificat un teren și le-am pus terenul la dispoziție pentru a face sediul, dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat dosarele pe care le aveau în lucru. Mai mult de atât nu am ce să vă spun.” De ce contează: CCR urmează să judece sesizări pe legi sensibile Întâlnirea cu președinta CCR, Simina Tănăsescu , a generat critici în contextul în care Curtea urmează să analizeze sesizări privind Legea integrității și strategia pentru biodiversitate, notează publicația. Pe fondul acestui context, grupul parlamentar PACE cere înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a clarifica împrejurările întâlnirii și eventualele implicații asupra separației puterilor în stat. Simina Tănăsescu nu a negat că întâlnirea a avut loc, însă a respins ideea că discuțiile ar fi vizat cele două acte normative aflate pe masa CCR. [...]
PNL încearcă să limiteze costul politic al huiduielilor la adresa premierului Ilie Bolojan , după episodul de la Constanța, de Ziua Marinei, printr-un mesaj public în care Ciprian Ciucu susține că liderul partidului „știa” ce urmează, dar a mers pentru că „cineva trebuia să reprezinte statul român”, potrivit Stirile Pro TV . Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a reacționat după ce, conform relatării, premierul și liderul PNL Ilie Bolojan a fost huiduit la Constanța, afirmând că acesta era conștient de ceea ce se va întâmpla. Ciucu leagă incidentul de „toată campania oribilă” dusă în acest an împotriva lui Bolojan și de ceea ce numește „regia” adversarilor „democrației”, într-o postare pe Facebook. Mesajul PNL: prezență „asumată” la un eveniment simbolic În postarea citată, Ciucu justifică participarea lui Bolojan la ceremonii prin nevoia de reprezentare a statului la un moment „important, simbolic”. „Pentru că cineva trebuia să fie acolo şi să reprezinte statul român. Este un moment important, simbolic.” Tot el afirmă că Bolojan „nu are de ce să-i fie rușine” și că „și-a asumat o misiune de sacrificiu”, încheind cu urarea „La mulți ani” pentru marinari și formula „Țara deasupra sinelui!”. Context: absența președintelui de la ceremonii, al doilea an la rând Reacția vine în contextul în care, pentru al doilea an consecutiv, președintele Nicușor Dan nu a fost prezent la ceremoniile organizate la Constanța, notează publicația. În acest cadru, mesajul lui Ciucu pune accent pe ideea că premierul a acoperit, prin prezență, o nevoie de reprezentare instituțională la eveniment. [...]
Curtea Constituțională respinge acuzațiile de discuții „în afara cadrului legal” după întâlnirea neanunțată public dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Ziarul Financiar . Miza este una de încredere instituțională și predictibilitate juridică , cu efect direct asupra climatului de reglementare și, implicit, asupra mediului economic. CCR spune că precizarea a fost transmisă ca urmare a solicitărilor jurnaliștilor și are ca scop „corecta informare a opiniei publice”. Instituția afirmă că șefa Curții „respinge ferm și categoric” orice speculație potrivit căreia dosarele aflate pe rol ar fi discutate în afara cadrului strict legal. „Președinta Curții Constituționale a României, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal.” Contextul: întâlnirea cu premierul, relatată de presă Potrivit informațiilor obținute de stiripesurse.ro, Elena-Simina Tănăsescu s-a întâlnit vineri cu premierul interimar și președinte PNL, Ilie Bolojan. Întâlnirea nu a fost anunțată public și ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Conform aceleiași surse, discuția s-ar fi încheiat în jurul orei 14:30, când cei doi ar fi fost văzuți ieșind, pe rând, din biroul șefului Senatului. De ce contează pentru mediul economic Într-un context în care Curtea Constituțională influențează direct arhitectura legală (prin decizii cu efect asupra legislației și a aplicării ei), orice suspiciune privind canale informale de influență poate amplifica incertitudinea juridică. Reacția CCR urmărește să limiteze această zonă de ambiguitate, printr-o delimitare explicită față de ideea că dosarele ar fi discutate în afara procedurilor. [...]
Huiduirea premierului demis Ilie Bolojan la Ziua Marinei adaugă presiune politică într-un moment în care mesajul oficial a fost centrat pe securitatea la Marea Neagră , potrivit news.ro . Incidentul a avut loc sâmbătă, la Constanța, în timpul discursului susținut pe faleză, în fața Comandamentului Flotei. Conform relatării, în momentul în care Bolojan și-a început discursul, mai mulți oameni aflați în apropiere au început să îl huiduie, iar din mulțime s-au auzit și fluierături la adresa sa. Bolojan și-a continuat discursul și, la final, a urcat în tribuna amenajată pentru oficialitățile prezente la manifestările de Ziua Marinei. Mesajul oficial: securitatea la granița de est și navigația în Marea Neagră În discurs, Ilie Bolojan a spus că participă la eveniment „în semn de respect față de Marina Română” și a legat rolul Forțelor Navale de contextul de securitate din regiune, afirmând că, într-o perioadă în care securitatea la granița de est „nu mai este un fapt împlinit”, iar navigația sigură prin Marea Neagră este „o miză zilnică”, dotările, curajul și profesionalismul Forțelor Navale „contează mai mult ca oricând”. „Sunt aici să mulţumesc tuturor celor care, veghind pe mare, ne permit nouă să dormim liniştiţi pe uscat, să le mulţumesc celor care îi susţin, familiilor acestora, constructorilor de navă, lucrătorilor portuari, să mulţumesc tuturor partenerilor noştri cu care colaborăm pentru securitatea graniţei noastre de est şi în Marea Neagră.” De ce contează Episodul de la Constanța arată o tensiune publică vizibilă în jurul premierului demis chiar într-un cadru cu încărcătură instituțională, în care mesajul a vizat direct securitatea regională și rolul Forțelor Navale în Marea Neagră. Sursa nu oferă detalii despre amploarea exactă a huiduielilor sau despre eventuale reacții oficiale ulterioare. [...]
