Știri
Știri din categoria Politică
PNL cere convocarea Camerei Deputaților în sesiune extraordinară pentru a nu pierde finanțări din PNRR, în condițiile în care „miza pentru România este de peste 4,5 miliarde de euro” (aprox. 22,5 miliarde lei), potrivit Agerpres. Deputatul PNL Raluca Turcan îi solicită președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, să convoace o sesiune extraordinară pentru dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență a proiectelor legislative necesare pentru a nu rata banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Turcan susține că Parlamentul „nu trebuie să stea în vacanță parlamentară” și afirmă că, în următoarele săptămâni, Legislativul ar trebui să dezbată și să adopte „cel puțin șase legi”, fiecare cu o valoare de „cel puțin 770 milioane de euro” (aprox. 3,85 miliarde lei), în logica finanțărilor asociate reformelor din PNRR.
Lista menționată de deputatul PNL include:
În mesajul publicat pe Facebook, Turcan îi cere lui Grindeanu să convoace sesiunea extraordinară „de îndată ce proiectele sunt finalizate și depuse” și afirmă că o parte dintre proiecte ar fi „rămase restante de pe vremea miniștrilor PSD”.
„Să nu uităm că bugetul României a fost construit în anul 2026, luându-se în calcul că acești bani vor intra în țară!”, a transmis Raluca Turcan.
Din informațiile disponibile în material, nu este precizat un calendar concret pentru depunerea proiectelor sau o reacție a președintelui Camerei Deputaților la solicitare.
Recomandate
Premierul desemnat Luca Niculescu intră în negocieri cu partidele pentru a strânge cele 233 de voturi necesare învestirii , într-un calendar strâns: mai are nouă zile să depună la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, potrivit HotNews . Prima rundă de discuții cu partidele fostei Coaliții este programată joi. Miza imediată este una operațională: fără o majoritate parlamentară, guvernul nu poate trece de votul de încredere, iar negocierile se poartă în paralel cu redactarea programului de guvernare. Ce spune Niculescu că urmărește în programul de guvernare Într-un mesaj publicat pe Facebook, Luca Niculescu afirmă că, dincolo de „majorități, negocieri și nume”, caută „soluții pentru echilibrul politic și economic” și indică drept priorități creșterea economică, protecția puterii de cumpărare și măsuri de relansare pentru mediul de afaceri, inclusiv răspunsuri la problema prețurilor la energie. El mai susține că va încerca să unească prioritățile diferite ale partidelor într-un „program realist” și că România „nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero”. Pozițiile partidelor: condiții și „linii roșii” Negocierile pornesc cu condiții explicite din partea principalilor actori: PSD : Niculescu l-a sunat pe Sorin Grindeanu pentru a stabili o primă negociere. După această rundă, social-democrații ar urma să facă o ședință în care să decidă dacă îl susțin sau nu pe premierul desemnat. Potrivit informațiilor HotNews, Grindeanu îi va propune un „decalog” de 10 măsuri pentru relansare economică votate la Sinaia, între care refacerea sistemului energetic și un program național pentru alfabetizare funcțională. Grindeanu a declarat: „Ne dorim să vedem dacă există o dorință reală a premierului desemnat de a decupla România de la politicile falimentare marca Bolojan sau marca PNL-USR”. PNL : liberalii spun că nu vor intra la guvernare , dar pot lua în calcul un vot de învestitură în funcție de program și componența Executivului. Secretarul general Robert Sighiartău a afirmat la RFI că un cabinet de tehnocrați „ar fi o soluție mai bună”, dacă este „un Guvern tehnocrat în adevăratul sens al cuvântului”. UDMR : Kelemen Hunor anunță că se întâlnește joi cu Niculescu și cere ca programul să includă o componentă economică „puternică” pentru protejarea și crearea de locuri de muncă, sprijin pentru persoane în situații defavorizate (inclusiv pensionari, cu indexarea pensiilor) și protejarea drepturilor minorităților. UDMR trasează și o „linie roșie”: nu acceptă o majoritate obținută cu sprijinul AUR și SOS . USR : președintele Dominic Fritz afirmă că USR nu va vota guvernul condus de Niculescu dacă PSD are miniștri în cabinet. Fritz se declară, totodată, reticent față de varianta unui guvern tehnocrat, pe motiv că nu ar avea forța să-și impună proiectele în fața unei majorități ostile. Ce urmează În următoarele zile, Niculescu trebuie să transforme aceste poziții divergente într-o formulă care să treacă de Parlament: atât printr-un program de guvernare acceptabil pentru suficienți parlamentari, cât și printr-o echipă guvernamentală care să nu declanșeze veto-uri politice înainte de votul de învestitură. [...]
Schimbul de replici PSD–PNL ridică riscul de blocaj în formarea Guvernului , chiar înainte ca președintele Nicușor Dan să facă o nouă desemnare de premier, pe fondul consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Mihai Fifor, fost ministru PSD al Apărării, a lansat un atac la adresa PNL într-o postare pe Facebook, cu câteva ore înainte de desemnarea anunțată. Social-democratul susține că liberalii transmit „cu jumătate de gură” că, dacă PSD intră la guvernare, PNL va trece în opoziție, deși, spune el, PNL ar fi afirmat și în trecut că intră în opoziție după moțiunea de cenzură din luna mai. „La PNL situația e puțin… gravidă. Cu jumătate de gură, ne anunță azi din nou că, dacă PSD intră la guvernare, ei pleacă în opoziție.” Contextul: a patra desemnare de premier și o propunere deja anunțată de PSD Atacul lui Fifor vine într-un moment în care președintele Nicușor Dan urmează să facă „cea de-a patra desemnare” de premier, după consultările cu partidele și grupurile parlamentare. În același timp, PSD a anunțat deja o propunere: Sorin Grindeanu , liderul social-democraților. În paralel, Mediafax notează că Guvernul Bolojan este în interimat din luna mai, după ce PSD a ieșit din executiv și a demis cabinetul prin moțiune de cenzură. Miza politică: poziționarea PNL între putere și opoziție În postarea sa, Fifor acuză PNL de inconsecvență și ironizează faptul că, la cinci luni de la moțiune, Ilie Bolojan ar fi rămas la Palatul Victoria, în timp ce partidul ar repeta periodic mesajul că va intra în opoziție. „PNL rămâne, probabil, singurul partid din istorie care a reușit performanța de a fi și la putere, și în opoziție. Simultan.” Potrivit informațiilor din articol, până acum au existat două desemnări „dinspre tabăra liberalilor”, însă niciuna nu a trecut de votul de învestire din Parlament. În acest context, escaladarea publică a tensiunilor PSD–PNL complică și mai mult perspectiva unei majorități stabile, în condițiile în care următoarea nominalizare depinde de rezultatul consultărilor și de capacitatea de a strânge voturi în Legislativ. [...]
Pragul de 233 de voturi face inevitabile coalițiile , iar un instrument interactiv arată rapid ce combinații de partide trec, teoretic, de majoritatea necesară pentru învestirea Guvernului, în contextul consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a început luni o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare înaintea unei noi desemnări pentru funcția de prim-ministru. În acest cadru, „aritmetica parlamentară” devine decisivă: nu este suficient sprijinul politic declarat, ci sunt necesare voturile majorității deputaților și senatorilor pentru ca Guvernul să fie învestit. Ce înseamnă majoritatea în cifre Parlamentul are în prezent 464 de membri, iar pragul majorității este de 233 de voturi. În actuala configurație, niciuna dintre principalele formațiuni nu se apropie singură de acest prag, astfel că orice formulă guvernamentală are nevoie fie de o coaliție, fie de sprijin parlamentar din afara Guvernului. Mediafax indică următoarea distribuție a mandatelor pentru principalele partide: PSD: 126 de mandate (Camera Deputaților + Senat) AUR: 92 PNL: 81 USR: 58 UDMR: 31 Pe lângă acestea, mai există grupul minorităților naționale, UPR, SOS România, PACE – Întâi România și parlamentari neafiliați. De ce „majoritatea pe hârtie” poate să nu ajungă Calculatorul interactiv permite selectarea grupurilor parlamentare și arată instant câte mandate ar avea împreună și dacă depășesc pragul de 233. Publicația precizează însă că este vorba despre o simulare matematică, bazată pe structura actuală a grupurilor. Apartenența la un grup parlamentar nu garantează un vot unitar la învestitură: abținerile, absențele sau voturile diferite de linia partidului pot schimba rezultatul, inclusiv în cazul unei coaliții care, matematic, pare să aibă majoritatea. În acest context, diferența dintre o formulă aflată „la limită” (233) și una cu un avans mai mare poate deveni esențială la votul din Parlament. Consultările și propunerile de premier PSD a mers la consultările de luni de la Palatul Cotroceni cu propunerea ca Sorin Grindeanu să fie desemnat premier, argumentând că, fiind cel mai mare partid din Parlament, are prima opțiune pentru funcția de prim-ministru. În paralel, pe masa președintelui se află și varianta desemnării unui premier independent, susținut de mai multe formațiuni, iar consultările sunt prezentate ca decisive pentru conturarea unei formule care poate strânge cele 233 de voturi necesare. [...]
Deplasarea la Mykonos cu avion privat reaprinde discuția despre transparența întâlnirilor „de investiții” ale demnitarilor , după ce deputatul PSD Florin Manole a susținut, de la tribuna Parlamentului, că astfel de discuții nu se fac „în Ferentari”, potrivit G4Media . Manole a vorbit miercuri despre deplasarea în Mykonos, cu un avion privat, la care a participat împreună cu judecători și oameni de afaceri descriși de publicație drept „controversați”. În intervenția sa, deputatul PSD a ironizat ideea că întâlnirile în care se discută investiții în România ar putea avea loc într-un cartier precum Ferentari. „De ce Mykonos… Poate că aveți întrebarea asta. Ar fi trebuit oare Camera de Comerț să facă o întâlnire bilaterală în Ferentari, să discute despre investiții în România? Cred că sunteți un pic inocenți.” Ce nu a lămurit deputatul PSD Din informațiile prezentate, Manole nu a explicat despre ce investiții ar fi fost vorba la întâlnirea din Mykonos și nici cu cine s-ar fi întâlnit. El a afirmat însă că deplasarea „nu a costat statul român niciun leu”. Miza politică: comisie de anchetă pentru zborurile Mykonos–Nordis Discuția a avut loc în contextul dezbaterilor din Camera Deputaților privind înființarea unei comisii de anchetă pentru zborurile Mykonos–Nordis. Potrivit articolului, dezbaterile nu s-au încheiat cu un vot. În acest context, deputatul USR Cătălin Drulă a scris pe Facebook că PSD s-a opus votului pe comisie și a cerut ca fiecare deputat să decidă dacă Parlamentul vrea să afle „ce căutau” politicieni PSD, un judecător CCR, un președinte de tribunal și un afacerist „cu condamnare” în același avion privat spre Mykonos. [...]
USR anunță că va forța, la fiecare plen, vot pe comisie de anchetă privind „zborurile de lux”, după ce PSD și AUR ar bloca în Parlament clarificarea situației, potrivit news . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că cele două partide „fac scut” pentru ca „adevărul” despre deplasările private să nu fie aflat. Miza imediată este una de control parlamentar și responsabilizare publică , în condițiile în care USR cere ca fiecare deputat „să voteze și să-și asume public alegerea”, nu „să se ascundă” în spatele procedurilor, conform mesajului transmis de Fritz pe Facebook. Ce cere USR și ce urmează în Parlament Dominic Fritz afirmă că USR va continua să solicite înființarea unei comisii parlamentare de anchetă „la fiecare plen”, cu două direcții principale: zborurile private către Mykonos; zborurile plătite de compania Nordis. În același mesaj, liderul USR lansează o serie de întrebări pe care comisia ar trebui să le lămurească, inclusiv cine a plătit cheltuielile, cu cine s-ar fi întâlnit participanții și ce interese ar fi fost reprezentate. Contextul invocat: zborul din 8 iulie și acuzațiile privind amestecul politică–justiție–afaceri Fritz indică data de 8 iulie, când, spune el, „de pe Aeroportul Băneasa decola un avion privat spre Mykonos”, la bord aflându-se politicieni PSD, „un judecător CCR propus tot de PSD” și oameni de afaceri „cu condamnări”. El susține că nu ar fi fost un caz izolat și enumeră nume de lideri PSD despre care afirmă că ar fi preferat „zboruri private spre destinații de lux”. „Leii suveraniști devin pisici când e vorba de mișmașurile PSD.” Protest în Camera Deputaților și cerere de sancționare Potrivit informațiilor din articol, parlamentarii USR au protestat miercuri în ședința Camerei Deputaților, cu pancarte prin care au cerut răspunsuri despre zborurile către Mykonos (în care ar fi fost politicieni PSD și magistrați) și despre zborurile plătite de Nordis. USR a cerut și sancționarea deputatului PSD Natalia Intotero, acuzând „încălcări repetate” ale Regulamentului Camerei Deputaților, prin refuzul de a supune la vot solicitarea de înființare a comisiei de anchetă privind deplasările private de lux către Mykonos și Nisa, precum și zborurile Nordis. [...]
PSD contestă politic desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, ceea ce complică formarea unei majorități și calendarul guvernării , potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că numirea „nu este neconstituțională”, dar partidul se declară „extrem de dezamăgit” de decizia președintelui Nicușor Dan de a nu-i încredința mandatul. Grindeanu a afirmat că, în discuțiile de la Cotroceni, a cerut explicit mandatul de prim-ministru și că se aștepta ca „după patru premieri de dreapta” să existe „șansa celor care au câștigat alegerile”, respectiv PSD. În același timp, liderul social-democrat a insistat că desemnarea lui Niculescu nu încalcă legea sau Constituția. Miza politică: PSD își delimitează poziția față de președinte și de noul premier desemnat În declarațiile de la sediul central al PSD, Grindeanu a respins ideea unor „înțelegeri” între PSD și Nicușor Dan, susținând că astfel de scenarii au fost folosite pentru a „justifica incompetența” și „rezultate dezastruoase”. El a interpretat decizia de desemnare ca dovadă că nu a existat „niciodată vreo înțelegere” între președinte și PSD. Totodată, Grindeanu a spus că nu i-a cerut explicații președintelui pentru faptul că nu a fost desemnat premier. Contextul invocat de Grindeanu: o succesiune de opțiuni „de dreapta” Liderul PSD a enumerat mai multe nume pe care președintele le-ar fi desemnat sau încercat anterior pentru funcția de premier: Ilie Bolojan, Eugen Tomac, Veștea și Siegfried Mureșan, pe care i-a caracterizat drept „de dreapta”. Despre Luca Niculescu, Grindeanu a spus că este „dincolo de vreo culoare politică”. În acest cadru, Grindeanu a concluzionat că, deși situația nu este „în afara Constituției”, în PSD există „dezamăgire” și „un soi de revoltă” față de opțiunea președintelui. [...]
