Știri
Știri din categoria Externe
Azerbaidjanul ia în calcul participarea la misiuni ONU și NATO, o mișcare care poate schimba echilibrul de securitate din Caucaz și poate complica calculele Rusiei în regiune, potrivit Mediafax.
Anunțul a fost făcut de ministrul apărării din Azerbaidjan, Zakir Hasanov, citat de Nexta. Oficialul a spus că sunt analizate opțiuni pentru ca armata azeră să participe la operațiuni de menținere a păcii sub egida ONU și NATO.
„În prezent, sunt studiate posibilitățile de participare a armatei la diferite operațiuni desfășurate de ONU și NATO, cu scopul de a contribui la menținerea păcii internaționale.”
Publicația notează că anunțul este cu atât mai relevant cu cât, deși relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan au fost mult timp tensionate, Moscova a încercat recent să își consolideze relația cu Baku. Contextul invocat este apropierea Armeniei de Uniunea Europeană, care a determinat Rusia să caute pârghii pentru a-și menține influența în regiune.
În ultimii ani, Armenia s-a apropiat de UE și s-a distanțat de Rusia, iar Mediafax menționează că Moscova a reacționat inclusiv prin amenințări privind posibile creșteri ale prețurilor la gaze și prin oprirea unor schimburi comerciale cu Armenia.
În plan politic intern, partidul premierului armean Nikol Pashinyan a obținut o „victorie zdrobitoare” la alegerile parlamentare, pe fondul unei agende pro-UE, asociată cu reducerea influenței ruse în țară.
Recomandate
Negarea Phenianului privind o nouă desfășurare de trupe în Rusia menține incertitudinea asupra riscului de escaladare militară în regiune , într-un moment în care Ucraina susține că Moscova ar pregăti sosirea a zeci de mii de soldați nord-coreeni, potrivit Agerpres . Kim Yo Jong , sora liderului nord-coreean Kim Jong Un și una dintre figurile-cheie ale regimului de la Phenian, a calificat drept „nefondată” afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski potrivit căreia Coreea de Nord ar intenționa să trimită până la 50.000 de soldați în Rusia pentru a lupta împotriva Ucrainei. Declarația lui Zelenski ar fi, în formularea lui Kim Yo Jong, „un incident auto-regizat”, într-un comunicat transmis prin agenția publică nord-coreeană KCNA, relatează Reuters. Ucraina a susținut anterior că Moscova ar pregăti sosirea a circa 30.000 de soldați nord-coreeni, estimare pe care Zelenski a ridicat-o ulterior la circa 50.000. Totodată, el a cerut Coreei de Sud sprijin pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei. Contextul cooperării militare Rusia–Coreea de Nord Rusia și Coreea de Nord au semnat în 2024 un tratat de parteneriat strategic care prevede asistență militară reciprocă în caz de agresiune. În acest cadru, Coreea de Nord a furnizat Rusiei milioane de obuze și echipamente militare, inclusiv obuziere Koksan de calibru mare, lansatoare multiple de rachete, rachete balistice KN-23/24 și sisteme antitanc, ca sprijin în războiul cu Ucraina. Agerpres mai notează că aproximativ 15.000 de soldați nord-coreeni ar fi participat la luptele pentru recucerirea teritoriului din provincia rusă Kursk, ocupat în august 2024 de trupele ucrainene. Semnale recente: rachete nord-coreene și îmbunătățirea preciziei Armata ucraineană a observat în iulie că Rusia folosește din nou rachete nord-coreene în atacuri asupra unor ținte din Ucraina, după ce ultima utilizare raportată ar fi fost în august 2025. Separat, un oficial al serviciului ucrainean de informații militare a indicat o îmbunătățire „semnificativă” a preciziei rachetelor balistice nord-coreene cu rază scurtă: marja de eroare ar fi scăzut de la cel puțin un kilometru în 2024 la 1–5 metri, sugerând modernizări bazate pe experiența din teren. În plus, același serviciu ucrainean a semnalat cu două săptămâni în urmă că o unitate de rachete nord-coreene a început desfășurarea în vestul Rusiei și ar putea fi echipată cu 120 de rachete balistice (KN-23 sau KN-24) și șase lansatoare. În lipsa unor confirmări independente în materialul citat, negarea Phenianului nu închide subiectul, dar arată miza politică a informațiilor despre o posibilă extindere a implicării nord-coreene, cu potențial de a amplifica tensiunile de securitate în Asia de Nord-Est și pe flancul estic al Europei. [...]
Rusia a lovit regiunea Zaporijjea de 1.019 ori în 24 de ore, iar amploarea atacurilor cu drone și artilerie ridică presiunea asupra infrastructurii și locuirii civile , potrivit Kyiv Post , care citează autoritățile regionale ucrainene. Bilanțul raportat: doi morți și 10 răniți. Atacurile au vizat 52 de localități din regiune, iar victimele au fost înregistrate în orașul Zaporijjea și în districtul din jur, conform guvernatorului regional Ivan Fedorov . Publicația notează că informațiile au fost actualizate dimineața (ora Kievului), după ce o raportare inițială a autorităților locale indica un mort și șase răniți într-un atac asupra orașului. Ce arată cifrele despre intensitatea loviturilor În intervalul de 24 de ore menționat, autoritățile regionale au raportat: 717 lovituri cu drone de diverse tipuri, predominant drone FPV (first-person-view, operate cu imagine în timp real); 19 lovituri aeriene asupra a 13 localități; 276 atacuri de artilerie asupra a peste 20 de localități; 7 atacuri cu sisteme de lansare multiplă a rachetelor. Printre localitățile menționate ca ținte ale loviturilor aeriene se numără Komyshuvakha, Novomykolaivka, Tavriiske, Yuliivka și Orikhiv, alături de comunități mai apropiate de linia frontului. Impact operațional: pagube raportate la locuințe și infrastructură Autoritățile au primit 192 de sesizări privind pagube la locuințe, vehicule și infrastructură, după atacuri. În orașul Zaporijjea, loviturile au avariat clădiri rezidențiale și au declanșat un incendiu. Kyiv Post amintește că regiunea rămâne una dintre cele mai lovite zone ale Ucrainei, Rusia folosind o combinație de drone, bombe aeriene ghidate, artilerie și sisteme de rachete împotriva comunităților aflate atât aproape de front, cât și în spatele acestuia. [...]
NATO transmite că postura sa de descurajare și apărare rămâne „puternică și eficientă” , după informațiile potrivit cărora Iranul ar fi analizat scenarii de atac asupra unor ținte militare din Europa, relatează Mediafax . Mesajul Alianței are o miză operațională directă: semnalează că sistemele de apărare și mecanismele de răspuns sunt deja testate în regiune și pot fi activate rapid în cazul unei escaladări. Un oficial NATO a declarat că Alianța „este pregătită să răspundă oricărei amenințări” și „va face întotdeauna tot ceea ce este necesar” pentru apărarea tuturor aliaților, într-o reacție la informațiile publicate de Financial Times, preluate de Reuters . „Așa cum s-a demonstrat la începutul acestui an, când sistemele de apărare aeriană ale NATO au interceptat cu succes, în patru ocazii separate, rachete balistice iraniene care se îndreptau spre Turcia, postura noastră de descurajare și apărare este puternică și eficientă.” Ce spun informațiile invocate despre posibile ținte în Europa Potrivit Financial Times, două surse din interiorul regimului de la Teheran au afirmat că forțele iraniene au evaluat posibilitatea unor atacuri asupra unor obiective americane din țări din sud-estul Europei, inclusiv Bulgaria. Contextul menționat este aprobarea, luna trecută, a folosirii bazei aeriene Bezmer de către avioanele americane de realimentare în aer. Una dintre surse a adăugat că și Cipru ar fi între posibilele ținte de represalii, în cazul unei noi ofensive americane. În același set de scenarii, Teheranul ar fi analizat și posibilitatea unor atacuri asupra cablurilor submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz . De ce contează reacția NATO, dincolo de declarații Din perspectiva funcționării Alianței, reacția pune accent pe capacitatea de apărare aeriană și pe precedentul interceptărilor de la începutul anului, când rachete balistice lansate din Iran și îndreptate spre Turcia au fost oprite de sistemele NATO. Mesajul urmărește să descurajeze extinderea conflictului spre Europa și să indice că infrastructura de apărare este deja operațională pentru astfel de riscuri. Informațiile despre intențiile Iranului rămân, însă, la nivel de evaluări și scenarii relatate pe surse, condiționate de o posibilă escaladare a războiului de către președintele american Donald Trump. [...]
Demitererea economistului-șef al VEB arată că Moscova își „disciplinează” mesajul economic în plin război, pe fondul semnelor de deteriorare a economiei și al presiunii de a susține obiectivele militare maximale, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . În sinteza ISW din 18 august 2026, banca de stat rusă Vnesheconombank (VEB) l-a concediat pe economistul-șef Andrey Klepach după relatări de presă despre o evaluare economică negativă, considerată în contradicție cu „teoria victoriei” a președintelui Vladimir Putin în Ucraina. ISW apreciază că există „dovezi considerabile” că evaluarea lui Klepach privind problemele economice ale Rusiei „se aliniază cu realitatea”, ceea ce ar submina narațiunea Kremlinului. De ce contează: controlul narațiunii economice devine instrument de război Evaluarea notează că populația Rusiei reacționează la percepția declinului economic în moduri care ar putea afecta suplimentar politica economică și fiscală. În acest context, Kremlinul ar continua să insiste că realitățile economice în deteriorare nu trebuie să reducă obiectivele sale de război, inclusiv prin refuzul de a se angaja în negocieri „semnificative” pentru încheierea conflictului. Mesajul implicit al episodului VEB, în lectura ISW, este că spațiul pentru analize economice care contrazic linia oficială se îngustează, iar instituțiile de stat sunt aliniate mai strict la obiectivele politice și militare. Context operațional: drone, lovituri la distanță și evoluții pe front Pe plan militar, ISW consemnează mai multe evoluții, inclusiv: Rusia a lansat 147 de drone asupra Ucrainei peste noapte (17 spre 18 august). Ucraina și-a continuat campania de lovituri la distanță lungă împotriva Rusiei în aceeași noapte. Forțele ruse au avansat recent în zona tactică Kostyantynivka–Druzhkivka, iar forțele ucrainene au avansat în direcția Slovyansk. Separat, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat pe 18 august că Rusia lansează deliberat unele drone în spațiul aerian al Republicii Moldova și al NATO. Schimbare la vârful apărării în Ucraina Tot pe 18 august, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a înaintat parlamentului (Rada Supremă) candidatura ministrului interimar al apărării, Yevheniy Khmara, pentru funcția de ministru al apărării, potrivit aceleiași evaluări. În ansamblu, evaluarea ISW sugerează că, pe măsură ce costurile economice devin mai vizibile, Kremlinul încearcă să limiteze semnalele publice care ar putea eroda sprijinul intern sau ar putea contrazice strategia oficială de continuare a războiului. [...]
Demiterea economistului-șef al băncii de stat VEB după un raport critic indică o înăsprire a controlului Kremlinului asupra mesajului economic , într-un moment în care autoritățile ruse insistă public că economia rămâne „puternică”, potrivit Ziarul Financiar . Andrei Klepaci , economist-șef al băncii de stat pentru dezvoltare VEB din 2014 și fost ministru adjunct al economiei, a fost demis duminică, după ce declarații și un raport prezentat la începutul anului au fost preluate de presa de limbă rusă. Potrivit publicației independente ruse The Bell, care citează surse sub protecția anonimatului, înlăturarea ar fi fost legată direct de evaluarea sa „extrem de critică”, inclusiv avertismente că Rusia nu poate câștiga un război de uzură prelungit cu Ucraina și că ar putea urma o criză socială majoră. Într-un discurs din 21 mai, prezentat în fața altor economiști, Klepaci a susținut că presiunile și costurile cresc, iar așteptarea unei prăbușiri a adversarului este o „iluzie”, conform unei traduceri citate în articol. „În acest război de uzură, nu vom câștiga competiția. Trăim cu iluzia că totul se va prăbuși. Nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla. Costurile noastre sunt în creștere.” „Cred că Rusia nu se va prăbuși, dar sunt aproape sigur că vom ajunge într-o criză socială. Nu ne vom prăbuși din punct de vedere economic, dar decalajul nostru se va lărgi, cu toate consecințele care decurg de aici.” Mesajul oficial: „reziliență” și poziție fiscală „mai puternică” În contrapondere, autoritățile ruse continuă să transmită că economia este „sănătoasă”, în pofida sancțiunilor și a presiunii externe. Ambasada Rusiei la Londra a declarat pentru CNBC că poziția fiscală a Rusiei ar fi „semnificativ mai puternică” decât a multor economii occidentale, indicând o datorie publică externă de circa 57 mld. dolari (aprox. 258 mld. lei) și comparând-o cu costurile de serviciu ale datoriei în SUA, Marea Britanie, Italia sau Franța. „Economia rusă rămâne rezilientă, la fel ca voința poporului nostru”, a transmis un purtător de cuvânt al ambasadei ruse din Marea Britanie, într-un răspuns trimis prin e-mail. Datele arată încetinire, iar analiștii vorbesc despre vulnerabilități structurale Deși economia Rusiei „continuă să crească, chiar dacă lent”, datele oficiale indică o încetinire accentuată, notează articolul. Guvernul de la Moscova și-a redus în mai estimarea de creștere economică pentru 2026 la 0,4%, de la 1,3% anterior, după o contracție de 0,3% în primul trimestru. Totodată, prognoza de venituri reale ale populației a fost tăiată la 1,6%, de la un avans de 7,7% în 2025. Fondul Monetar Internațional și-a majorat, în schimb, estimarea de creștere pentru economia rusă în acest an la 1,1%, de la 0,8% în ianuarie, pe fondul prețurilor mai ridicate la petrol și la alte materii prime. Banca centrală a Rusiei a avertizat că ritmul de creștere ar putea coborî spre zero în 2026. În paralel, analiștii citați susțin că evoluția economică maschează probleme structurale, între care dependența de cheltuielile militare, creșterea taxelor și creditarea bancară subvenționată. În plus, Klepaci avertizase că atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și infrastructurii logistice „testează serios” reziliența economiei, alături de creșterea inegalității veniturilor și deteriorarea calității guvernanței. Ce urmează la VEB VEB.RF a confirmat plecarea lui Klepaci într-un comunicat preluat de agenția de stat TASS: „Andrei Klepaci nu mai deține funcția de economist-șef al VEB.RF. Succesorul său va fi numit în curând.” Pentru mediul de afaceri și investitori, episodul este relevant nu doar ca semnal politic, ci și ca indicator de risc: dacă evaluările interne critice sunt penalizate, transparența privind starea economiei și capacitatea instituțiilor de a calibra politicile pe baza unor analize independente pot deveni și mai limitate. [...]
Kazahstanul primește o recunoaștere globală pentru îmbutelierea Coca‑Cola, cu potențial de capital de imagine : o companie locală a câștigat Cupa Candler , trofeu anual care premiază cea mai performantă operațiune de îmbuteliere din sistemul The Coca‑Cola Company, potrivit Mediafax . Distincția a fost acordată după o evaluare în care au fost analizate peste 200 de țări, iar criteriile au inclus rezultatele comerciale, calitatea produsului și eficiența operațională. Informația este atribuită de Mediafax publicației Nexta . Ce înseamnă Cupa Candler în ecosistemul Coca‑Cola Cupa Candler este prezentată ca „cea mai înaltă distincție” acordată la nivel mondial în cadrul sistemului The Coca‑Cola Company, vizând performanța și calitatea managementului unei operațiuni de îmbuteliere. Trofeul poartă numele lui Asa Griggs Candler, omul de afaceri creditat cu fondarea companiei și cu transformarea Coca‑Cola într-un brand global. De ce contează: de la performanță operațională la capital de imagine externă Materialul notează că premiul ar putea fi folosit și ca avantaj de imagine în plan diplomatic. În acest context, Mediafax menționează, „mai în glumă, mai în serios”, că Astana ar putea avea un atu în discuții cu președintele american Donald Trump, descris ca un mare consumator al băuturii răcoritoare. Informația despre posibila utilizare diplomatică rămâne, însă, la nivel de speculație în textul sursei, fără exemple concrete de demersuri sau reacții oficiale. [...]
