Știri
Știri din categoria Apărare
Afirmația Rusiei că a interceptat o rachetă balistică ucraineană lângă Moscova ridică miza apărării aeriene în jurul capitalei, într-un moment în care Ucraina își împinge tot mai mult capabilitățile de lovire la distanță. Potrivit Kyiv Post, Moscova susține că a doborât pentru prima dată o „rachetă operațional-tactică cu rază lungă”, însă nu a prezentat dovezi, iar Kievul nu a comentat oficial.
Ministerul rus al Apărării a inclus această interceptare în briefingul său zilnic, afirmând că, în ultimele 24 de ore, ar fi doborât și 7 bombe aeriene ghidate și 602 drone cu aripă fixă, informații preluate de Bloomberg. Publicația notează că nu a putut identifica declarația originală pe canalele oficiale rusești, iar tipul rachetei nu a fost precizat.
În paralel, agenția de stat Interfax a relatat, citând același minister, că o „rachetă operațional-tactică cu rază lungă” a fost interceptată, fără a indica locul. Un canal militar pro-rus de pe Telegram, Voyennyy Osvedomitel (Military Informer), a susținut că o rachetă balistică ucraineană ar fi putut fi doborâtă în regiunea Moscovei în timpul unei alerte de marți, menționând implicarea unui sistem S-300/S-400 și existența unui crater la locul impactului.
În aceeași perioadă, Ucraina a lovit pentru a doua oară un centru de comunicații spațiale de lângă Moscova, potrivit președintelui Volodîmîr Zelenski. Ținta ar fi fost cel mai mare complex terestru de comunicații prin satelit al Rusiei, folosit pentru comandă militară, recunoaștere și coordonarea trupelor.
Rusia a declarat că a interceptat 419 drone ucrainene peste noapte, dintre care 56 „în apropierea Moscovei”, iar atacul a întrerupt temporar operațiunile pe aeroporturile Domodedovo și Jukovski.
Speculațiile unor canale pro-ruse au legat presupusa rachetă de FP-9, un proiect al companiei ucrainene de apărare Fire Point. Kyiv Post arată că Fire Point se pregătește de teste de zbor pentru FP-9, iar designerul-șef Denys Shtilerman a declarat în iunie că racheta ar putea intra în testare în această vară sau la începutul toamnei, după finalizarea dezvoltării motorului.
Conform companiei, FP-9 ar fi destinată loviturilor în adâncime asupra țintelor din interiorul Rusiei, cu o rază raportată de aproximativ 850 km. Shtilerman a sugerat atunci „zboruri de test către Moscova”.
Bloomberg a apreciat că, dacă afirmațiile Rusiei se confirmă, folosirea unei rachete balistice ar marca un pas nou în extinderea capabilităților ucrainene de lovire la distanță, dincolo de drone și sisteme de tip rachetă de croazieră. În acest moment, însă, elementele publice rămân limitate: Rusia nu a prezentat dovezi, iar Ucraina nu a confirmat utilizarea unei rachete balistice.
Recomandate
Ucraina a aprobat un mecanism de stat pentru exportul de armament , o schimbare de reglementare menită să aducă finanțare industriei de apărare în plin război, dar cu condiția ca aprovizionarea armatei ucrainene să rămână prioritară, potrivit Euronews . Noul cadru, descris de ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov , drept „primul mecanism transparent” pentru export, ar permite țărilor partenere să cumpere armament și tehnologii ucrainene și să colaboreze direct cu producătorii din Ucraina. Miza declarată este atragerea de investiții internaționale, fără a afecta fluxul de echipamente către forțele armate. Exporturi condiționate de nevoile frontului Regula centrală a mecanismului este că exporturile vor fi autorizate doar dacă aprovizionarea armatei ucrainene este „garantată”. Fedorov a precizat că, dacă statul are nevoie de anumite arme, autorizația de export poate să nu fie acordată, ceea ce introduce un filtru administrativ care poate limita livrările externe în funcție de evoluția cererii interne. În paralel, Kievul încearcă să valorifice experiența acumulată în războiul cu Rusia, în special în zona dronelor și a sistemelor de combatere a dronelor, domenii pentru care ar exista interes din Europa și Orientul Mijlociu. Context: cooperare în Golf și cerere pentru ridicarea restricțiilor Ucraina a restricționat exporturile de armament pe durata războiului, însă în acest an a trimis experți în domeniul dronelor în mai multe țări din Orientul Mijlociu. Președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre implicarea specialiștilor ucraineni în doborârea dronelor Shahed care vizau țări din regiune și despre demonstrații privind utilizarea dronelor interceptoare și a mijloacelor de război electronic. Zelenski a mai spus că Ucraina a semnat acorduri pe zece ani cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, care ar urma să permită colaborarea companiilor ucrainene cu forțele armate locale pentru protejarea unor obiective specifice, și că există discuții și cu Oman, Kuweit și Bahrain. Separat, luna trecută, Zelenski declara că Ucraina lucrează la acorduri în domeniul apărării cu aproximativ 20 de țări. De ce contează pentru industrie: capacități peste cererea internă Decizia vine pe fondul presiunilor din partea industriei locale: producătorii ucraineni de armament cer de aproape un an ridicarea restricțiilor la export, în special pentru drone, pentru a genera venituri suplimentare. În Ucraina ar activa aproximativ 800 de producători de armament, iar o parte dintre ei și-ar fi extins capacitățile până la nivelul la care produc mai mult decât poate absorbi armata ucraineană. Potrivit celor mai recente estimări citate, Ucraina produce anual peste patru milioane de drone și ar putea dubla această capacitate dacă ar avea finanțare suficientă — iar noul mecanism de export este prezentat tocmai ca o cale de a atrage bani, fără a reduce prioritatea livrărilor către propriile forțe armate. [...]
Summitul NATO de la Ankara va pune presiune pe bugetele de apărare și pe accesul la fondurile UE , pe fondul unei prime evaluări a angajamentului de 5% din PIB și al cererii Washingtonului ca inițiativele europene să nu excludă companii din afara Uniunii, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis miercuri de ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker , înaintea reuniunii din 7-8 iulie. Summitul va fi prima verificare a modului în care statele aliate aplică angajamentul asumat anul trecut la Haga de a aloca 5% din PIB pentru apărare. Whitaker a spus că există aliați „care rămân în urmă”, fie pentru că „nu cheltuiesc suficient” în prezent, fie pentru că nu au „un plan credibil”, iar președintele Donald Trump „se așteaptă pe deplin” ca toți aliații să-și intensifice eforturile. În briefing a fost invocată explicit Spania, despre care Whitaker a afirmat că Trump este „dezamăgit”, inclusiv din cauza unor chestiuni legate de accesul la baze și survol, observate în timpul operațiunii „Epic Fury”, dar și din perspectiva unui plan de atingere a pragului de 5%. Diplomatul a adăugat însă că nu se așteaptă ca summitul să degenereze într-o situație conflictuală și a insistat că angajamentul de 5% a fost unanim. Washingtonul cere acces pentru companiile din afara UE la programele europene Un alt punct major anticipat pentru Ankara este disputa privind regulile programelor europene de apărare și accesul companiilor din afara UE. Whitaker a spus că SUA salută creșterea producției europene și reducerea reglementărilor, dar nu susțin prevederi „protecționiste” care ar exclude aliați din afara UE, inclusiv SUA, Turcia și alte țări. Ambasadorul a indicat că Washingtonul urmărește „coproducție” și parteneriate industriale și că se așteaptă la un acord pe această temă. În același timp, a subliniat că nu contează doar nivelul cheltuielilor, ci capabilitățile cumpărate, avertizând că banii trebuie să se transforme în „sisteme reale” și nu „doar în inflație”. Whitaker a mai susținut că industria de apărare are nevoie de mai multă eficiență și armonizare, invocând exemplul numărului mare de platforme diferite de vehicule blindate, și a indicat drept priorități apărarea aeriană, loviturile de precizie în adâncime și sistemele fără pilot. Ucraina: anunțuri „substanțiale” și noi contracte de armament În privința Ucrainei, Whitaker a spus că la summit sunt așteptate anunțuri „substanțiale” atât din partea SUA, cât și a aliaților. El a menționat programul PURL, prin care administrația Trump ar fi vândut aliaților NATO sisteme fabricate în SUA de peste 6 miliarde de dolari, inclusiv rachete Patriot și PAC-3, care au fost apoi furnizate Ucrainei. La Ankara va avea loc și o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina la nivel de miniștri de externe. Potrivit informațiilor prezentate, este de așteptat ca membrii NATO să se angajeze la noi contracte de furnizare de arme „în valoare de miliarde de dolari” și să crească volumul producției de armament, inclusiv pentru Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat că va conduce personal delegația ucraineană la summit. [...]
Ucraina cere acces rapid la 6,6 miliarde de euro pentru a accelera producția de drone și rachete , mizând pe o fereastră scurtă în care loviturile asupra logisticii și infrastructurii petroliere ruse ar fi readus Kievul în inițiativă, potrivit Digi24 . Miza imediată este ca finanțarea occidentală să vină „în plus” înainte ca Moscova să se adapteze, astfel încât Rusia să fie ținută în defensivă. Solicitarea vizează, în principal, redirecționarea către Kiev a banilor din Fondul European pentru Pace , care ar urma să ramburseze parțial statele UE pentru ajutorul militar deja trimis Ucrainei. Ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, susține că suma ar trebui transferată direct Ucrainei, nu întoarsă în trezoreriile naționale. De ce contează: presiune pe bugetele UE și pe viteza de execuție a ajutorului Ucraina a transmis săptămâna trecută o cerere urgentă către țările UE pentru eliberarea integrală a celor 6,6 miliarde de euro din Fondul European pentru Pace, fond care a fost blocat ani de zile de fostul guvern maghiar condus de Viktor Orban . În logica Kievului, banii ar funcționa ca „accelerator” pentru câștigurile recente de pe front, însă efectul depinde de rapiditatea cu care statele europene pot lua decizii și vira fondurile. În paralel, Kievul caută și alte surse: președintele Volodimir Zelenski este așteptat la summitul NATO de săptămâna viitoare de la Ankara, unde ar putea fi agreat un nou pachet de sprijin. Dimensiunea finanțării: nevoi de 136 mld. euro, acoperire internă de 53 mld. euro Potrivit datelor prezentate în material, Ucraina estimează că nevoile de cheltuieli militare din acest an se ridică la 136 de miliarde de euro, din care poate acoperi 53 de miliarde de euro din resurse proprii. Un împrumut de sprijin convenit recent de UE ar promite aproximativ 28,3 miliarde de euro în ajutor militar în acest an, ca parte a unui împrumut total de 90 de miliarde de euro pe doi ani. Chiar și cu aceste fluxuri, Fedorov spune că nu este suficient și că este nevoie de „încă câteva miliarde” în ajutor specific, „și avem nevoie de ele mâine”. Cum ar vrea Kievul să fie cheltuiți banii: mai puține tancuri, mai multe drone Fedorov indică o schimbare de priorități: ajutorul ar trebui orientat către capabilități utile în actuala dinamică a războiului, nu către ce este mai ușor pentru donatori să livreze. Exemplele din material includ: ajustarea comenzilor de muniție de artilerie de 155 mm către variante cu rază extinsă (exemplul Danemarcei); redirecționarea a 200 de milioane de euro din reparații de tancuri către drone de atac cu rază medie, capabile să lovească ținte logistice la aproximativ 100 km în spatele frontului; revizuirea contractelor existente și renunțarea la cele „care nu sunt prioritare”. Componenta operațională: achiziții, anticorupție și recrutare Materialul descrie și o reorganizare a achizițiilor de armament în primul trimestru al anului, inclusiv introducerea de licitații pentru drone și muniție și măsuri „severe” împotriva corupției. În același timp, Fedorov spune că Ucraina a cumpărat „pe risc” drone cu fibră optică, drone de atac la distanță medie și interceptori, în perioada în care împrumutul UE era blocat. Pe zona de personal, Ucraina încearcă să repare un sistem de recrutare descris ca fiind în dificultate, în contextul în care aproximativ 200.000 de bărbați care ar trebui să-și îndeplinească serviciul militar sunt „dispăruți”, iar soldații sunt trimiși în misiuni lungi fără rotație. Guvernul a introdus noi forme de contracte, a facilitat reîntoarcerea dezertorilor, a permis demobilizarea celor cu vechime îndelungată și a majorat salariile: salariul de bază ar fi 30.000 de grivne, iar pentru posturi periculoase de pe linia frontului ar putea ajunge până la 400.000 de grivne. „Cu cât partenerii trimit mai repede ajutorul militar, cu atât avem șanse mai mari să eliberăm fonduri de stat pentru a plăti noile salarii”, a spus Fedorov. În ansamblu, mesajul Kievului către UE și NATO este că fereastra de oportunitate este limitată: finanțarea rapidă ar permite un nou „ciclu de inovații militare” înainte ca Rusia să se adapteze, cu efect direct asupra ritmului operațiunilor de pe front. [...]
Atacul ucrainean asupra uzinei „ Titan-Baricade ” din Volgograd mută presiunea direct pe lanțul industrial militar al Rusiei , după ce o întreprindere industrială din oraș a fost avariată în noaptea de 27 iunie, potrivit Meduza . Guvernatorul regiunii Volgograd, Andrei Bocearov, a declarat că Ministerul Apărării al Rusiei a respins atacul unor „ținte aeriene de mare viteză”, însă un obiectiv industrial din Volgograd a suferit avarii. Incendiile izbucnite au fost stinse, iar clădirile rezidențiale nu au fost afectate. Conform unei actualizări comunicate de șeful regiunii, un angajat al întreprinderii a murit, iar 11 răniți au fost spitalizați. Ținta indicată: „Titan-Baricade”, producător de tehnică de artilerie și rachete Canalul de Telegram Astra , care a analizat imagini ale martorilor apărute în comunități ucrainene de monitorizare, a relatat că ținta atacului a fost uzina militară „Titan-Baricade” din Volgograd. Întreprinderea face parte din corporația de stat „Roskosmos” și produce, între altele, tehnică de artilerie și rachete. Meduza notează că uzina a dezvoltat lansatoare pentru sisteme precum „Topol”, „Iskander”, „Tochka-U”, „Pioner” și „Oka”. De asemenea, potrivit Direcției de Informații Militare a Ucrainei , „Titan-Baricade” este dezvoltatorul lansatorului pentru complexul de rachete „Oresnik”. Întreprinderea se află sub sancțiuni ale țărilor occidentale. Ce tip de armament ar fi fost folosit și ce a confirmat Kievul Canale ucrainene de Telegram au susținut că uzina a fost atacată cu rachete de croazieră ucrainene cu rază lungă „Flamingo” și că ar fi fost înregistrate cel puțin două lovituri. Informația a fost confirmată indirect de Denis Știlerman, proiectant-șef al companiei ucrainene Fire Point, care produce rachetele „Flamingo”, într-o postare pe X: link . Ulterior, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că în noaptea de 27 iunie rachetele FP-5 „Flamingo” au „lovit cu succes” întreprinderea „Titan-Baricade” din Volgograd, potrivit canalului său oficial de Telegram . Context: „Oresnik”, folosit de Rusia de trei ori în război În același material, Meduza amintește că, pe durata războiului la scară largă, Rusia a folosit de trei ori complexele „Oresnik”: în noiembrie 2024 (împotriva uzinei „Iujmaș” din Dnipro), în ianuarie 2026 (împotriva regiunii Liov) și în mai 2026 (împotriva regiunii Kiev). [...]
Imagini recente sugerează că Rusia ar putea folosi Su-57 la apărarea aeriană internă , într-un rol mai degrabă „de poliție a cerului” împotriva dronelor și rachetelor de croazieră, decât în misiuni clasice de superioritate aeriană, potrivit unei analize publicate de TWZ . Dacă interpretarea se confirmă, ar indica presiunea tot mai mare asupra apărării antiaeriene ruse, nevoită să acopere ținte pe un teritoriu foarte întins cu mijloace terestre „întinse la maximum”. Fotografiile – a căror sursă originală nu este clară – arată un Su-57 într-un adăpost mare, cu o încărcătură externă neobișnuită: două rachete aer-aer cu rază scurtă din seria R-73/R-74 montate sub aripi și ceea ce pare a fi un pod (container) de ochire/țintire montat sub nacela motorului stâng. Postările au circulat pe rețele sociale ruse, iar bloggeri militari le-au asociat cu o configurație pentru „vânătoarea” dronelor ucrainene. De ce contează: semnal despre stresul apărării antiaeriene ruse Publicația notează că este neobișnuit ca Su-57 să poarte extern rachete aer-aer cu rază scurtă, în condițiile în care avionul are compartimente interne dedicate pentru astfel de muniții. O explicație plauzibilă este că încărcătura ar fi optimizată pentru angajamente la distanță mică, tipice interceptării dronelor de atac cu rază lungă și, tot mai mult, a rachetelor de croazieră. Contextul invocat este intensificarea loviturilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus, inclusiv asupra infrastructurii energetice (rafării), a unor obiective de producție militară și a unor facilități militare. În acest tablou, folosirea unor avioane de vânătoare pentru apărarea punctelor-cheie devine o soluție de completare a apărării terestre, mai ales când aceasta este dispersată și suprasolicitată. Indicii operaționale: adăposturi, pod de țintire și muniție „mai ieftină” Analiza atrage atenția și asupra adăpostului în care apare avionul, asemănător celor instalate la baza Akhtubinsk (regiunea Astrahan), la peste 350 de mile de linia frontului (aprox. 563 km). Baza a fost lovită de drone ucrainene în iunie 2024, iar serviciul de informații militare al Ucrainei a susținut atunci că un Su-57 parcat în aer liber a fost grav avariat sau distrus. În acest context, apariția unui Su-57 într-un astfel de adăpost susține ideea unei preocupări crescute pentru protecția aeronavelor. În privința podului observat, TWZ notează că partea din spate diferă de cea a podului standard 101KS-N asociat Su-57. Nu este clar dacă este o versiune nouă, una optimizată pentru angajamente aer-aer sau un alt tip de echipament, deși poziționarea pe nacelă sugerează tot un rol de senzori/țintire. Pe armament, publicația subliniază că nu există dovezi că Rusia ar fi introdus efectiv rachete/arme ghidate cu laser pentru angajamente aer-aer împotriva dronelor; în lipsa acestora, rachetele din familia R-73/R-74 rămân opțiunea „cea mai ieftină” pentru doborârea unor astfel de ținte. Nu este clar, din imagini, dacă sunt R-73, R-74 sau o altă variantă; analiza notează însă că ar avea sens ca stocurile mai vechi de R-73 să fie folosite extern, inclusiv dacă nu pot fi acomodate în compartimentele interne. De ce Su-57 ar fi potrivit pentru acest rol, chiar dacă e „supradimensionat” TWZ argumentează că Su-57 este bine echipat pentru detectarea și angajarea dronelor și rachetelor de croazieră, în special prin radarul său AESA (radar cu antenă activă cu scanare electronică), care, în general, oferă avantaje la detectarea țintelor mici și la joasă altitudine. Pachetul de senzori electro-optici 101KS (inclusiv un senzor IRST – căutare și urmărire în infraroșu) ar putea fi, de asemenea, util pentru identificare și urmărire la distanță a țintelor cu semnătură radar redusă. Totuși, publicația subliniază limitările și incertitudinile: imaginile pot indica și un program de testare a armamentului, nu neapărat o misiune operațională de rutină. În plus, folosirea tunului de 30 mm împotriva dronelor lente și joase este descrisă ca dificilă și potențial periculoasă pentru un avion de vânătoare, iar muniția disponibilă este limitată (150 de cartușe). Ce urmează Concluzia analizei este că există „indicii circumstanțiale” că Su-57 ar putea fi folosit – fie în mod curent, fie în teste de luptă – pentru apărarea aeriană împotriva dronelor și rachetelor de croazieră. Dacă astfel de misiuni se confirmă, ele ar reflecta adaptarea Rusiei la o amenințare tot mai prezentă în interiorul propriului teritoriu și dificultatea de a asigura protecție doar cu sisteme terestre, într-un spațiu atât de vast și cu ținte critice numeroase. [...]
Presiunea pentru creșterea bugetelor de apărare la 5% din PIB riscă să devină un test de credibilitate în NATO , după ce ambasadorul SUA la Alianță, Matt Whittaker , a avertizat că unele state europene sunt „rămase în urmă” față de angajamentele asumate, potrivit HotNews , înaintea summitului de la Ankara (7–8 iulie). Angajamentul a fost luat la summitul NATO de anul trecut de la Haga, sub presiunea președintelui american Donald Trump: toate statele membre, cu excepția Spaniei, au acceptat să își majoreze treptat cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035. Ținta este împărțită în 3,5% cheltuieli strict militare și 1,5% pentru investiții conexe apărării, precum infrastructura critică, consolidarea industriei de apărare și apărarea cibernetică. Cine e „în frunte” și ce reproșează Washingtonul Whittaker a spus că „unii aliați fac mai mult decât alții”, indicând drept exemple de țări aflate „în fruntea plutonului” Polonia, țările scandinave, statele baltice și Germania. În același timp, a acuzat existența unor aliați care fie „nu cheltuiesc suficient”, fie „nu se află pe o traiectorie credibilă” pentru a-și îndeplini angajamentele de la Haga, fără să numească statele vizate. Mesajul central transmis de ambasador este că Trump „așteaptă din partea tuturor aliaților să-și intensifice eforturile și să se angajeze urgent pe calea celor 5%”, ceea ce ridică miza politică a summitului de la Ankara: nu doar nivelul cheltuielilor, ci și ritmul și credibilitatea planurilor naționale. Spania, excepția care complică consensul Întrebat despre Spania — descrisă ca o dezamăgire pentru Trump după refuzul creșterii cheltuielilor de înarmare — Whittaker a afirmat că nu se așteaptă la un conflict deschis între președintele american și premierul spaniol Pedro Sanchez la summitul de la Ankara. Ce urmează: rol mai mare pentru europeni în Alianță Pe lângă bani, ambasadorul a cerut ca statele europene din NATO să își asume „un rol sporit” în cadrul Alianței și să își consolideze capacitățile de apărare, argumentând că SUA rămân angajate, dar au și alte priorități globale. „Statele Unite nu vor pleca, dar noi avem responsabilități la nivel global”, a spus Matt Whittaker. [...]
