Știri
Știri din categoria Externe
NATO discută un fond de 40 miliarde euro pentru Ucraina, cu o contribuție estimată a Germaniei de circa 12 miliarde euro, pe fondul evaluării Berlinului că războiul a intrat într-o fază „potențial decisivă”, potrivit Kyiv Post, care citează un interviu acordat de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, publicației Der Spiegel.
Pistorius a spus că summitul NATO care urmează ar urma să aprobe pachetul de sprijin de 40 miliarde euro (aprox. 201 miliarde lei), iar Germania ar urma să contribuie cu aproximativ 12 miliarde euro (aprox. 60 miliarde lei). Mesajul central al ministrului este că menținerea sprijinului militar și financiar în acest moment poate influența direcția conflictului.
Oficialul german a argumentat că Ucraina are nevoie urgentă de finanțare pentru a-și extinde producția internă de armament și pentru a-și susține apărarea în fața invaziei la scară largă a Rusiei.
„Ucraina are nevoie de bani pentru a produce arme și pentru a se apăra împotriva Rusiei. Văd ca pe o responsabilitate comună să nu slăbim ritmul”, a declarat Pistorius.
În același material, Kyiv Post notează că declarațiile lui Pistorius vin în paralel cu apeluri din partea conducerii ucrainene pentru „următorul nivel” de ajutor, astfel încât Rusia să nu aibă timp să se adapteze pe câmpul de luptă.
Tot în zona finanțării, Ucraina a primit 3,9 miliarde euro (aprox. 19,6 miliarde lei) de la Uniunea Europeană, ca primă plată de apărare în cadrul programului Ukraine Support Loan. Banii sunt destinați consolidării industriei de apărare, extinderii producției de drone și achizițiilor militare urgente, iar mecanismul este prezentat de autorități ca o soluție pentru finanțare mai predictibilă pe termen mediu, cu impact și asupra stabilității financiare.
Kyiv Post mai menționează un nou pachet de asistență militară al Danemarcei, în valoare de aproximativ 4,4 miliarde coroane daneze (690 milioane dolari, aprox. 3,2 miliarde lei), care include muniție, arme, echipamente și finanțare pentru instruirea militarilor ucraineni. Potrivit guvernului danez, Copenhaga a ajuns la angajamente totale de circa 76,8 miliarde coroane daneze (aprox. 12 miliarde dolari, aprox. 55 miliarde lei) în asistență militară pentru Ucraina.
Pistorius a mai afirmat că forțele armate germane sunt „semnificativ” mai pregătite de luptă decât în 2022, deși există în continuare lacune de capabilități și livrări de echipamente încă în așteptare. El a indicat creșterea efectivelor, intensificarea instruirii, majorarea producției de apărare și dezvoltarea de capabilități noi – în special în zona dronelor – pe baza lecțiilor din Ucraina.
Pentru mediul economic și industrial european, discuția despre un fond NATO de 40 miliarde euro și despre alocări naționale de ordinul zecilor de miliarde indică o consolidare a finanțării pe termen mai lung a efortului de apărare, cu presiune directă pe bugete și cu efecte asupra planificării producției în industria de armament.
Recomandate
Participarea secretarului general al NATO la ședința cabinetului german indică o accelerare a agendei de securitate a Berlinului înaintea summitului de la Ankara , într-un moment în care guvernul pregătește și pachetul de legi pentru Bundeswehr, inclusiv întărirea rezervei militare, potrivit Agerpres . Mark Rutte participă miercuri dimineață, ca invitat, la reuniunea săptămânală a cabinetului german, care urmează să aibă loc la Ministerul Apărării. Informația este relatată de dpa, preluată de Agerpres. Rutte, fost premier olandez, este primit de cancelarul Friedrich Merz și de ministrul apărării Boris Pistorius, iar ulterior cei trei urmează să susțină o conferință de presă. Discuțiile sunt programate să se concentreze pe politica de securitate și pe subiectele de interes înaintea summitului NATO de la Ankara de săptămâna viitoare. În paralel, membrii cabinetului intenționează să adopte mai multe texte de lege legate de Bundeswehr (forțele armate germane), inclusiv un proiect de lege privind întărirea rezervei militare. Agerpres nu oferă detalii suplimentare despre conținutul acestor proiecte sau calendarul lor de implementare. [...]
Azerbaidjanul ia în calcul participarea la misiuni ONU și NATO , o mișcare care poate schimba echilibrul de securitate din Caucaz și poate complica calculele Rusiei în regiune, potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut de ministrul apărării din Azerbaidjan, Zakir Hasanov , citat de Nexta. Oficialul a spus că sunt analizate opțiuni pentru ca armata azeră să participe la operațiuni de menținere a păcii sub egida ONU și NATO. „În prezent, sunt studiate posibilitățile de participare a armatei la diferite operațiuni desfășurate de ONU și NATO, cu scopul de a contribui la menținerea păcii internaționale.” De ce contează: semnal politic într-o zonă unde Rusia încearcă să-și păstreze influența Publicația notează că anunțul este cu atât mai relevant cu cât, deși relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan au fost mult timp tensionate, Moscova a încercat recent să își consolideze relația cu Baku. Contextul invocat este apropierea Armeniei de Uniunea Europeană, care a determinat Rusia să caute pârghii pentru a-și menține influența în regiune. Contextul regional: Armenia se îndepărtează de Moscova În ultimii ani, Armenia s-a apropiat de UE și s-a distanțat de Rusia, iar Mediafax menționează că Moscova a reacționat inclusiv prin amenințări privind posibile creșteri ale prețurilor la gaze și prin oprirea unor schimburi comerciale cu Armenia. În plan politic intern, partidul premierului armean Nikol Pashinyan a obținut o „victorie zdrobitoare” la alegerile parlamentare, pe fondul unei agende pro-UE, asociată cu reducerea influenței ruse în țară. [...]
Ucraina își extinde atacurile cu drone în Rusia pentru a lovi economia și logistica militară , într-o strategie care urmărește să crească costurile războiului pentru Kremlin și să aducă presiunea mai aproape de viața de zi cu zi a rușilor, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Atlantic . În ultimele săptămâni, țintele au inclus Moscova și zona din jurul capitalei, iar miza declarată nu este doar degradarea unor capabilități militare, ci și o presiune politică și economică directă asupra regimului condus de Vladimir Putin . Ținte cu rol militar și mesaj strategic Printre obiectivele lovite se numără Centrul de Comunicații Spațiale din Dubna, descris ca o instalație folosită de armata rusă pentru colectarea informațiilor și coordonarea operațiunilor din teritoriile ucrainene ocupate. Atacul ar fi fost al doilea asupra aceleiași ținte în aproximativ o săptămână, conform analizei publicate de The Atlantic . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că astfel de acțiuni vor continua: „Se pregătesc, de asemenea, acțiuni relevante împotriva altor instalații inamice similare.” Presiune economică: rafinării și combustibil pentru regiunea Moscovei Un exemplu central al acestei strategii este atacul asupra unei rafinării importante din Moscova, lovită pe 18 iunie într-un raid ucrainean de amploare. Instalația produce aproximativ 40% din combustibilul consumat în regiunea Moscovei și, potrivit informațiilor citate de The Atlantic, ar putea rămâne nefuncțională până la sfârșitul anului 2026. Atacul a provocat un incendiu și un nor dens de fum vizibil în mai multe zone ale capitalei ruse, iar mesajul urmărit de Kiev, potrivit analizei, este că inclusiv obiectivele economice critice pot fi atinse. De ce contează: veniturile din energie, vulnerabile la întreruperi Analiza citată indică drept miză diminuarea veniturilor de care Kremlinul are nevoie pentru finanțarea războiului. Rusia își susține în mare parte bugetul și cheltuielile militare prin exporturile de petrol și produse petroliere, iar atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice pot afecta atât aprovizionarea internă, cât și veniturile din exporturi. În acest context, analiștii citați descriu o dilemă pentru Vladimir Putin: limitarea exporturilor pentru a evita penurii pe piața internă ar reduce, în același timp, resursele financiare disponibile pentru război. „Operațiunea de influență de 40 de zile” și efectul probabil La 25 iunie, Zelenski a anunțat lansarea unei „operațiuni de influență de 40 de zile”, despre care a spus că urmărește să forțeze „statul agresor” să pună capăt războiului. Totuși, potrivit sursei citate, este puțin probabil ca atacurile să ducă rapid la retragerea Rusiei. Efectul urmărit ar fi mai degrabă erodarea imaginii de invulnerabilitate a Kremlinului și amplificarea întrebărilor privind capacitatea lui Putin de a proteja capitala, economia și infrastructura militară. [...]
Atacurile asupra infrastructurii energetice și militare din Ucraina ridică riscul de întreruperi și costuri suplimentare pentru funcționarea orașelor , după ce o serie de lovituri rusești asupra Kiev ului s-a soldat cu cel puțin zece morți și zeci de răniți, potrivit Antena 3 . Autoritățile de la Kiev au transmis că Rusia a lansat rachete balistice și drone asupra capitalei, fiind raportate distrugeri în peste 30 de zone ale orașului. Printre răniți se numără cel puțin un copil și mai mulți angajați ai serviciului de ambulanță, loviți într-un atac asupra unei substații de ambulanță, conform autorităților ucrainene. „Au existat lovituri directe foarte puternice asupra unor clădiri de locuințe, iar trupurile celor decedați sunt, din păcate, scoase de sub dărâmături”, a declarat Timur Tkacenko, șeful administrației militare a orașului. Țintele declarate de Rusia și acuzațiile Ucrainei Ministerul rus al apărării susține că a lansat un „atac masiv cu arme de înaltă precizie, cu rază lungă de acțiune”, inclusiv drone, împotriva infrastructurii militare și energetice din Kiev și din regiunile Dnipropetrovsk, Poltava, Cerkasi și Cernihiv. De cealaltă parte, Ucraina afirmă că au fost lovite obiective civile și clădiri de locuințe. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a cerut „reacții internaționale ferme” și a avertizat că bilanțul victimelor ar putea crește. Context: avertismentul lui Zelenski și intensificarea atacurilor cu drone Atacurile au avut loc la câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski avertizase că datele serviciilor de informații indicau pregătirea de către Rusia a unui atac „masiv”. În aceeași zi, Zelenski le ceruse locuitorilor să fie „deosebit de atenți” și să ia în serios sirenele de avertizare aeriană. În paralel, materialul notează că, în ultima lună, Ucraina a lansat o campanie amplă cu drone împotriva Rusiei, vizând infrastructura energetică prin atacuri la mare distanță. Rusia a anunțat că, într-o singură noapte săptămâna trecută, ar fi interceptat 660 de drone în 12 regiuni, ceea ce ar indica unul dintre cele mai mari atacuri ucrainene de la începutul invaziei din 2022. [...]
Criza diplomatică dintre Polonia și Ucraina riscă să atingă dosarul de aderare la UE după votul din parlamentul de la Kiev privind ridicarea unui „Panteon” național care ar urma să omagieze și figuri controversate pentru Varșovia, potrivit TVR Info . Șeful administrației prezidențiale poloneze, Zbigniew Bogucki, a catalogat inițiativa drept „provocatoare și foarte greșită”, criticând explicit includerea lui Stepan Bandera , pe care Polonia îl consideră „criminal autor al genocidului împotriva polonezilor” în al Doilea Război Mondial. Ce a decis parlamentul de la Kiev Parlamentul ucrainean a votat miercuri, „fără niciun vot împotrivă”, o lege pentru construirea la Kiev a unui monument numit „Panteon”, descris ca dedicat „celor mai remarcabili reprezentanți ai națiunii ucrainene”. Textul legii invocă obiectivul „formării unei identități naționale”, iar monumentul ar urma să omagieze figuri-cheie din mai multe perioade istorice, începând cu Rusia Kieveană. Conform materialului, în „Panteon” ar urma să fie reînhumate rămășițe ale unor personalități considerate astăzi în Ucraina drept luptători pentru independență, alături de președinții ucraineni. De ce contează: semnalul Poloniei pe tema standardelor UE Tensiunea are o componentă direct legată de parcursul european al Ucrainei. Ministrul polonez al apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamysz, a avertizat că această criză poate avea consecințe asupra aspirațiilor europene ale Kievului și a spus că are „impresia că o parte a elitei de la Kiev nu este cu adevărat favorabilă aderării la UE dacă aceasta implică respectarea anumitor standarde europene”. În replică la poziția ucraineană, ministrul polonez a indicat că, dacă Ucraina susține că este liberă să-și omagieze personalitățile istorice, atunci „nimeni nu ar trebui să spună Poloniei” cum să voteze în privința aderării unei țări la UE. Contextul care a amplificat disputa Materialul notează că memorialul Holocaustului Yad Vashem din Israel și-a exprimat îngrijorarea privind rolul lui Andrii Melnik (lider al Organizației Naționaliștilor Ucraineni, decedat în 1964), menționând că acesta a fost „liderul unei mișcări ce a sprijinit și a colaborat cu Germania nazistă”. De asemenea, în „Panteon” ar urma să fie incluși membri ai Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA), considerată responsabilă pentru uciderea în masă a polonezilor și evreilor, mai ales în vestul Ucrainei, în timpul ocupației germane din al Doilea Război Mondial. Într-un episod anterior, decizia președintelui Volodimir Zelenski de a decora cu distincția „Eroii UPA” o unitate militară a declanșat un conflict cu Polonia. Ca protest, președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras lui Zelenski Ordinul Vulturul Alb , cea mai înaltă distincție poloneză, acordată anterior liderului ucrainean. Ce urmează Din informațiile disponibile, disputa se mută din zona simbolică în cea politică, prin avertismentul explicit al Varșoviei că tensiunile pot influența sprijinul pentru parcursul european al Ucrainei. Nu este precizat un calendar pentru construirea „Panteonului” sau pași concreți de detensionare între cele două capitale. [...]
Volodimir Zelenski ar câștiga primul tur, dar cu un avantaj strâns în turul doi , potrivit unui sondaj citat de Mediafax . Datele indică o competiție mai echilibrată decât în urmă cu un an, într-un context în care Ucraina nu poate organiza alegeri sub legea marțială. Sondajul, realizat de agenția Rating Group și preluat de presa ucraineană, îl creditează pe Zelenski cu 32% din intențiile de vot, nivel descris ca fiind constant. Pe locul al doilea apare Valerii Zalujnîi , fost șef al forțelor armate ucrainene și actual ambasador în Marea Britanie, cu 16% intenție de vot, în scădere cu 9% față de iulie 2025. Pe locul al treilea este Kyrylo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski, cu 11%. Turul doi: diferență de trei puncte între Zelenski și Zalujnîi Într-un scenariu de tur doi între Zelenski și Zalujnîi, actualul președinte ar obține 42%, iar Zalujnîi 39%, potrivit aceluiași sondaj. Materialul nu include date pentru un eventual tur decisiv între Zelenski și Budanov. Ca termen de comparație, în urmă cu un an, dacă alegerile ar fi avut loc, Zelenski, Zalujnîi și Budanov ar fi fost creditați cu 31%, 25% și, respectiv, 5% în primul tur. De ce contează: sondajele se acumulează, dar alegerile rămân blocate de război Alegerile prezidențiale din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc în 2024, însă nu s-au organizat din cauza invaziei Rusiei și a legii marțiale, care interzice scrutinurile pe timp de război. În aceste condiții, mandatul lui Zelenski se prelungește până la organizarea unui nou scrutin. În paralel, Zalujnîi și-a anunțat intenția de a candida și i-a transmis lui Zelenski că este pregătit pentru un scrutin „dacă acesta va avea loc la toamnă”, potrivit informațiilor din articol. Sursa nu oferă însă un calendar oficial al alegerilor. [...]
