Știri
Știri din categoria Politică
Condamnarea publică a atacului asupra Kievului repoziționează România ca susținător ferm al Ucrainei, într-un moment în care evoluțiile de securitate din regiune rămân un factor major de risc pentru stabilitatea economică și investițională, potrivit Agerpres.
Președintele Nicușor Dan a transmis, joi, că România „condamnă cu fermitate” atacul Rusiei asupra Kievului, pe care l-a descris drept „imprudent și iresponsabil”, afirmând că acesta a provocat „un număr mare de victime nevinovate și cetățeni răniți”. Mesajul a fost publicat într-o postare pe rețeaua X.
„România condamnă cu fermitate recentul atac imprudent și iresponsabil al Rusiei împotriva Kievului, care a provocat un număr mare de victime nevinovate și cetățeni răniți.”
În același mesaj, șeful statului a transmis condoleanțe și compasiune pentru familiile afectate și a urat „recuperare rapidă” răniților, adăugând că Rusia „a demonstrat încă o dată că nu dorește pace”.
Potrivit președintelui, România va continua să sprijine Ucraina „atât timp cât este necesar” pentru ca aceasta „să își apere libertatea”. Din perspectiva semnalelor politice către parteneri și piețe, mesajul indică menținerea liniei de politică externă și de securitate în raport cu războiul din Ucraina.
În dimineața zilei de joi a avut loc un nou atac rusesc asupra Kievului, soldat cu 13 morți și 86 de răniți, conform informațiilor citate de Agerpres din declarația primarului capitalei ucrainene, Vitali Kliciko.
Recomandate
Mesajul președintelui Nicușor Dan întărește linia de politică externă a României: sprijin pe termen lung pentru Ucraina , în contextul atacurilor recente ale Rusiei asupra Kievului, potrivit Mediafax . Șeful statului a catalogat loviturile drept „nesăbuite și iresponsabile” și a afirmat că acestea au provocat „un număr mare de victime nevinovate și cetățeni răniți”, într-un mesaj publicat pe platforma X. „România condamnă cu fermitate atacul recent, nesăbuit și iresponsabil al Rusiei împotriva Kievului, care a provocat un număr mare de victime nevinovate și cetățeni răniți” În același mesaj, Nicușor Dan a transmis condoleanțe și un mesaj de compasiune pentru victime și familiile afectate și a precizat că le dorește „o recuperare rapidă” celor răniți. În postare, președintele l-a etichetat și pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski . Implicația politică: continuitate în sprijinul pentru Ucraina Președintele a susținut că atacurile recente indică lipsa unei intenții reale de negociere din partea Moscovei și a legat explicit acțiunile Rusiei de perspectiva unei soluții de securitate în regiune. „Rusia a demonstrat încă o dată că nu dorește pacea și nu se angajează într-un comportament rezonabil pentru a avansa către o situație de securitate cuprinzătoare” La final, Nicușor Dan a reiterat angajamentul României de a sprijini Ucraina „atât timp cât va fi nevoie” pentru apărarea libertății sale. „România va sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie pentru a-și apăra libertatea.” [...]
Garry Kasparov susține că eliberarea Crimeei ar produce „șocul” necesar pentru schimbare în Rusia , argumentând că o victorie a Ucrainei ar avea efecte directe asupra securității Europei și asupra șanselor de transformare politică la Moscova, potrivit Kyiv Post . Fostul campion mondial la șah și politician de opoziție rus a declarat, într-un interviu acordat publicației Euroscope, că „victoria Ucrainei” este o condiție obligatorie pentru pacea durabilă în Europa și, în același timp, „singura șansă reală” ca Rusia să înceapă să revină „în lumea civilizată”. În viziunea sa, înfrângerea Rusiei nu este doar o necesitate pentru supraviețuirea Ucrainei, ci și premisa oricărei schimbări interne la Moscova. „Testul” pentru opoziția rusă și miza Crimeei Kasparov spune că există un criteriu simplu pentru a verifica dacă o figură politică rusă este cu adevărat pro-occidentală: să afirme fără ezitare că războiul Moscovei este criminal, că Vladimir Putin este ilegitim și că Crimeea aparține Ucrainei. El observă că, inclusiv în prezent, mulți „se împiedică” atunci când trebuie să spună explicit că peninsula este ucraineană. De ce contează Crimeea în logica lui Kasparov În analiza sa, imperialismul rus rămâne adânc înrădăcinat în societate și nu poate fi „smuls” prin argumente graduale, ci doar printr-un moment cu încărcătură simbolică majoră. Kasparov leagă acest punct de Crimeea, pe care o descrie drept o parte „sacră” a mitului imperial rus. „Singurul lucru care îl poate face pe un cetățean rus să înțeleagă că imperiul a murit este steagul ucrainean în Sevastopol.” El adaugă că eliberarea Crimeei și „steagul ucrainean în Sevastopol” ar reprezenta exact șocul care ar forța societatea rusă să accepte că proiectul imperial s-a încheiat și că trebuie „să o ia de la capăt”. Ce urmează, în scenariul descris Kasparov afirmă că, după o astfel de înfrângere, Rusia ar ajunge într-un punct de decizie strategică: fie ar deveni un stat vasal al Chinei, fie ar recunoaște crimele de război, ar plăti reparații și ar începe negocieri cu vecinii „de pe poziții egale”. Aceste concluzii sunt prezentate ca o proiecție politică, nu ca o evoluție confirmată. [...]
Nicușor Dan leagă parteneriatul cu SUA de proiecte strategice cu miză economică și energetică , de la extinderea prezenței americane la Mihail Kogălniceanu până la investiții în nuclear și infrastructură în zona Mării Negre, potrivit Economica , care preia un text publicat de președinte pe Newsmax.com . În mesaj, șeful statului susține că relația bilaterală „trebuie consolidată, apărată și proiectată cu și mai multă ambiție în viitor”, argumentând că se sprijină pe „respect reciproc, admirație și obiective comune”. Ce proiecte punctează președintele în relația România–SUA Nicușor Dan descrie extinderea parteneriatului ca dezvoltarea unui „ecosistem strategic” la Marea Neagră, cu efecte care depășesc zona de securitate și intră în energie, tehnologie și logistică. În acest cadru, el enumeră: facilitarea unei prezențe americane consolidate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu ; inițiative comune în energia nucleară la Cernavodă; dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR – reactoare nucleare de putere mai mică, construite modular) împreună cu furnizori americani de tehnologie; înființarea propusă a unei „gigafabrici” de inteligență artificială în Dobrogea; modernizarea Portului Constanța, despre care afirmă că ar urma să joace un rol esențial în reconstrucția Ucrainei; dezvoltarea comună a lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice; promovarea Coridorului Vertical de Gaze și a proiectului Neptun Deep, cu obiectivul declarat de a reduce dependența Europei de gazul rusesc. Contextul politic și mesajul de valori Președintele leagă cooperarea strategică de o „convergență” de valori între români și americani, invocând credința și familia, frontiere sigure, respectul pentru democrație și „primatul libertății”. În textul publicat pe Newsmax.com, Nicușor Dan face și o trecere în revistă a unor repere istorice și a cooperării militare, inclusiv participarea României alături de SUA în Irak și Afganistan și creșterea cheltuielilor de apărare, în paralel cu achiziția de sisteme militare americane. De ce contează Dincolo de componenta diplomatică, lista de inițiative indică domeniile în care România își propune să atragă capital, tehnologie și cooperare operațională cu SUA: energie (inclusiv nuclear), infrastructură logistică (Portul Constanța), gaze (Neptun Deep și coridoare regionale) și tehnologie (inteligență artificială). În text nu sunt oferite calendare, bugete sau stadii de implementare pentru aceste proiecte. [...]
Ilie Bolojan condiționează ieșirea din blocajul guvernamental de implicarea președintelui Nicușor Dan și propune o formulă de „armistițiu politic” ca variantă de tranziție, într-un moment în care România funcționează cu un guvern demis și miniștri interimari cu mandate expirate, potrivit Mediafax . Într-o intervenție la emisiunea „Foc Încrucișat/ Friendly Fire”, liderul PNL a spus că este nevoie de „detensionare” pentru a se ajunge la un „armistițiu politic”, pe fondul crizei prelungite de formare a unei majorități. Miza: un acord cu „condiții și garanții”, nu doar o înțelegere de principiu Bolojan a comentat apelul președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care a anunțat că acceptă rotativa guvernamentală și semnarea unui acord politic cu PNL și USR, dar cu condiția ca primul premier să fie de la PSD. În același context, Bolojan a susținut că problema centrală este „pierderea încrederii în PSD” și că, înainte de un vot de încredere, partenerii trebuie să stabilească „condițiile” și „garanțiile” pentru aplicarea măsurilor de care are nevoie România. Două variante „deocamdată”: guvern minoritar sau guvern „tip armistițiu” Potrivit lui Bolojan, pentru deblocarea crizei politice ar exista, în acest moment, doar două opțiuni: un guvern minoritar sau un guvern „de tip armistițiu”. În plus, el a cerut ca formula să fie discutată și „împreună cu președintele României”, invocând responsabilitatea șefului statului în găsirea unei soluții. Context: 57 de zile de blocaj și un guvern demis cu interimari peste termen Criza este descrisă ca un blocaj politic de 57 de zile, agravat de intrarea Parlamentului în vacanță. România este condusă de un guvern demis, iar miniștrii interimari au mandate expirate „de mai bine de 20 de zile”, conform aceleiași surse. Negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR sunt blocate de disputa asupra funcției de premier și a clauzelor de guvernare. Președintele Nicușor Dan a transmis că așteaptă ca principalele blocuri politice să vină la Cotroceni cu „majorități transparente” de 233 de parlamentari. [...]
PSD condiționează ieșirea din blocajul politic de o „rotativă” care să înceapă cu social-democrații , iar Sorin Grindeanu spune că acceptă formula propusă de PNL, inclusiv varianta unui premier Siegfried Mureșan, doar în acest cadru, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul ridică miza negocierilor pentru formarea rapidă a unui guvern „cu puteri depline”, într-un moment în care partidele discută scenarii de coaliție sau chiar alegeri anticipate. Într-o conferință de presă, liderul PSD a fost întrebat dacă acceptă „varianta de premier Siegfried Mureșan”. Grindeanu a răspuns că nu transformă subiectul într-o dispută personală și că PNL decide pe cine propune, însă a reiterat condiția PSD: rotativa să înceapă cu social-democrații. „Eu am spus că sunt de acord cu această rotativă, atâta timp cât începe cu Partidul Social Democrat.” Presiunea timpului: „România are nevoie rapid de un guvern” Grindeanu a argumentat că prioritatea este instalarea unui executiv funcțional, respingând ideea prelungirii crizei politice. În același context, a spus că PSD nu și-a schimbat poziția și că a enunțat „de la început” cadrul în care poate intra într-o soluție de guvernare. „România are nevoie rapid de un guvern, și un guvern cu puteri depline.” Acordul politic, miza imediată a negocierilor Pe tema unui acord politic cu partidele din fosta coaliție, Grindeanu a susținut că documentul ar fi fost „acceptat de toată lumea” și că blocajul nu ar fi fost acolo. El a afirmat că ar semna acordul „acum, pe loc” și i-a cerut lui Ilie Bolojan să facă același lucru, potrivit relatării care citează News.ro. „Stop! Acum, pe loc, îl semnez. Să vină Bolojan să-l semneze și el.” Context: schimb de acuzații PSD–Mureșan În paralel cu discuțiile despre premier și rotativă, PSD a transmis printr-un comunicat de presă că Siegfried Mureșan „nu trebuie să ajungă și nu va ajunge prim-ministru”, acuzând că a ajuns europarlamentar „cu banii din corupție”. La rândul său, Mureșan a afirmat că Uniunea Europeană nu va uita că PSD, sub conducerea lui Grindeanu, „a încercat să legalizeze corupția politică prin OUG 13 ”. Din informațiile disponibile în material, nu rezultă un calendar al negocierilor sau un acord deja stabilit; poziția PSD este prezentată ca o condiție de principiu pentru deblocarea discuțiilor privind viitorul guvern. [...]
Negocierile pentru formarea Guvernului au intrat într-un blocaj după ce președintele Nicușor Dan a respins propunerea PNL–USR–UDMR ca Siegfried Mureșan să fie desemnat premier , potrivit Stirile Pro TV . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că la discuția de la Cotroceni „nu a existat o deschidere” pentru această variantă și că este nevoie de continuarea negocierilor. Bolojan a explicat, într-o emisiune la TVR 1, că propunerea cu Mureșan a fost susținută de PNL, USR și UDMR, însă nu a fost acceptată de șeful statului. În același timp, el a indicat că și PSD ar fi respins susținerea pentru această opțiune, ceea ce a dus la oprirea nominalizărilor pe această linie. De ce nu mai e suficientă o singură nominalizare Ilie Bolojan a evitat să spună explicit dacă PNL îl mai susține în continuare pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, dar a insistat că procesul ar trebui să includă mai multe variante, pentru a crește șansele unei desemnări „corecte” din perspectiva sprijinului politic. „Pe Siegfried Mureșan nu-l punem între paranteze, dar dânsul a fost o propunere, pe care PSD a respins-o la susţinere (...) eu cred că pentru a putea lua decizii corecte e bine să ai două propuneri.” „Fără cec în alb” în negocierile pentru viitorul Executiv În același context, Bolojan a spus că negocierile trebuie să continue, dar a avertizat că PNL nu va oferi un sprijin necondiționat pentru formarea viitorului Guvern. El a descris situația drept una de „blocaj” și a susținut că partidul său nu ar fi generat criza politică. „Sprijinul pe care-l dăm nu poate fi un cec în alb, pentru că am văzut ceea ce înseamnă cecurile în alb.” [...]
