Știri
Știri din categoria Politică
Condamnarea publică a atacului asupra Kievului repoziționează România ca susținător ferm al Ucrainei, într-un moment în care evoluțiile de securitate din regiune rămân un factor major de risc pentru stabilitatea economică și investițională, potrivit Agerpres.
Președintele Nicușor Dan a transmis, joi, că România „condamnă cu fermitate” atacul Rusiei asupra Kievului, pe care l-a descris drept „imprudent și iresponsabil”, afirmând că acesta a provocat „un număr mare de victime nevinovate și cetățeni răniți”. Mesajul a fost publicat într-o postare pe rețeaua X.
„România condamnă cu fermitate recentul atac imprudent și iresponsabil al Rusiei împotriva Kievului, care a provocat un număr mare de victime nevinovate și cetățeni răniți.”
În același mesaj, șeful statului a transmis condoleanțe și compasiune pentru familiile afectate și a urat „recuperare rapidă” răniților, adăugând că Rusia „a demonstrat încă o dată că nu dorește pace”.
Potrivit președintelui, România va continua să sprijine Ucraina „atât timp cât este necesar” pentru ca aceasta „să își apere libertatea”. Din perspectiva semnalelor politice către parteneri și piețe, mesajul indică menținerea liniei de politică externă și de securitate în raport cu războiul din Ucraina.
În dimineața zilei de joi a avut loc un nou atac rusesc asupra Kievului, soldat cu 13 morți și 86 de răniți, conform informațiilor citate de Agerpres din declarația primarului capitalei ucrainene, Vitali Kliciko.
Recomandate
Rusia ar putea condiționa negocierile de pace de o reducere a prezenței NATO la nivelul din 1997 , o cerere care ar lovi direct în postura de securitate a flancului estic și ar putea viza inclusiv România, potrivit HotNews , care citează surse diplomatice relatate de The Telegraph . Miza, conform informațiilor atribuite surselor diplomatice, este ca Moscova să folosească o nouă rundă de discuții despre Ucraina pentru a obține concesii legate de extinderea NATO spre est, pe care Vladimir Putin a numit-o „cauza principală” a războiului. În acest context, consilierul Kremlinului pe politică externă, Yuri Ușakov , a susținut recent că Europa ar trebui inclusă în negocierile dintre oficiali ruși, ucraineni și americani, invocând rolul „crucial” al continentului într-un eventual acord. Ce ar însemna cererea „aliniamentului din 1997” pentru România Potrivit relatării The Telegraph , o solicitare de revenire la nivelul din 1997 ar implica, în practică, o reducere a prezenței NATO în statele intrate în alianță după acel moment. Publicația britanică notează că un astfel de scenariu ar putea însemna retrageri din: Polonia; Estonia, Letonia și Lituania; Finlanda (aderată în 2023). HotNews punctează că și România, care a aderat la NATO în 2004, ar fi vizată de o astfel de solicitare, ceea ce ar transforma negocierile despre Ucraina într-o discuție cu efecte directe asupra arhitecturii de securitate de pe flancul estic. Cât de „oficială” este această revendicare, potrivit informațiilor disponibile Materialul citat precizează că relatarea The Telegraph nu indică existența unei propuneri oficiale a Rusiei și nici faptul că o cerere de retragere a NATO ar fi fost introdusă formal pe agenda negocierilor. Este, așadar, un scenariu atribuit unor surse diplomatice, nu o poziție confirmată public ca mandat de negociere. În același timp, HotNews reamintește că Moscova a formulat explicit cereri similare înainte de invazia pe scară largă: în decembrie 2021, Rusia a transmis SUA și NATO proiecte de acorduri de securitate care includeau oprirea extinderii alianței și limitarea activității militare în țările aderate după mai 1997. NATO a respins cererea de a-și închide porțile pentru noi membri, dar a indicat disponibilitate pentru discuții pe teme precum controlul armamentului. Contextul: discuții tehnice după 4 noiembrie, format încă neclar Potrivit informațiilor prezentate, Ucraina, Rusia și SUA discută reluarea negocierilor la nivel tehnic. Ușakov a spus că Rusia ar fi pregătită să reia discuțiile trilaterale după 4 noiembrie (Ziua Unității Naționale în Rusia), descriind următoarea întâlnire drept „preliminară” și „exploratorie”. Kievul a transmis că este dispus să participe, dar cere măsuri concrete, inclusiv armistițiu și măsuri umanitare, iar președintele Volodimir Zelenski a vorbit și despre sprijin pentru un armistițiu energetic. În paralel, UE ar dori un rol în următoarea rundă și a propus un format mai larg, însă Kremlinul a indicat că discuțiile aflate în pregătire sunt trilaterale, iar formatul și participanții nu sunt confirmați. În acest cadru, HotNews mai notează că, potrivit Kyiv Post, perspectiva reluării negocierilor este folosită de oficiali și analiști ruși pentru a avansa cereri mai ample privind securitatea europeană, sancțiunile și teritoriul, iar Reuters este citată cu declarația lui Putin că discuțiile ar trebui să includă și „arhitectura securității europene în ansamblu”. [...]
Reforma administrativ-teritorială ar trebui condiționată de analize de impact și descentralizare, nu de un prag de populație , susține deputatul PSD Mihai Fifor , potrivit Agerpres . Într-o postare pe Facebook, el avertizează că o reorganizare făcută „în grabă” poate muta problemele la o scară mai mare și poate crește dependența administrațiilor locale de decizia centrală. Fifor afirmă că România are nevoie de o reformă „profundă”, argumentând că organizarea administrativă actuală este construită pe modelul din 1968 , într-un context demografic și economic diferit. În acest interval, spune el, populația s-a redistribuit, orașele s-au extins, iar multe comunități rurale s-au depopulat, ceea ce a dus la situații în care unele localități „abia își pot susține aparatul administrativ”, în timp ce altele s-au dezvoltat dincolo de limitele teritoriale. De ce contează: riscul unei reforme care mută costurile către cetățeni Miza, în viziunea deputatului PSD, este ca reforma să nu fie redusă la „simpla reducere a numărului de primării”, pentru că o comasare administrativă poate păstra aceleași disfuncționalități, doar la o scară mai mare. El indică explicit riscuri operaționale pentru cetățeni, de la accesul la servicii publice până la gestionarea documentelor și a evidențelor fiscale. „Povara administrativă a reformei trebuie suportată de stat, nu transferată oamenilor.” În același registru, Fifor ridică întrebări legate de efectele concrete ale comasărilor: unde vor fi rezolvate actele, ce se întâmplă cu documentele de proprietate și cât va trebui să se deplaseze oamenii până la noua primărie. Criteriile propuse și condiția descentralizării Fifor susține că reforma ar trebui construită pe criterii „obiective”, enumerate astfel: viabilitate financiară; evoluție demografică; acces la servicii; potențial economic; particularități geografice; coeziune comunitară. El respinge ideea că viitorul unei localități poate fi decis „exclusiv în funcție de un prag de populație” și cere consultarea comunităților, garanții privind reprezentarea și „descentralizare reală”. În lipsa acesteia, avertizează că România ar putea ajunge să înlocuiască administrații mici și vulnerabile cu unele mai mari, dar „la fel de dependente de centru”, dacă decizia și resursele financiare rămân concentrate la București. Ce urmează, în logica mesajului Deputatul PSD leagă reușita reformei de existența unor analize de impact și a unei viziuni pe termen lung, argumentând că schimbarea nu ar trebui făcută „pentru următoarea rectificare bugetară”, ci „pentru următoarele generații”. În plus, el plasează reforma și în contextul unei „divizări sociale”, susținând că o reorganizare administrativă fără consultare ar putea adânci neîncrederea în stat. [...]
Președintele USR, Dominic Fritz , spune că Nicușor Dan a pierdut încrederea unei părți din electorat , ceea ce poate complica relația politică dintre USR și șeful statului, într-un moment în care deciziile prezidențiale sunt deja contestate public. Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, potrivit news . Fritz afirmă că „foarte, foarte mulți oameni” l-au votat pe Nicușor Dan cu „alte speranțe” și „posibil și alte valori”, iar acum sunt „foarte dezamăgiți”, adăugând că și el este dezamăgit, inclusiv o parte dintre simpatizanții USR care l-au susținut în campanie. „Eu cred că sunt foarte, foarte mulţi oameni în România care l-au votat cu totul cu alte speranţe, posibil şi alte valori şi care sunt foarte dezamăgiţi. Şi eu sunt dezamăgit şi cred că o mare parte şi din oamenii care simpatizează cu USR şi care l-au susţinut în campanie.” „Păcăleala presupune o intenție” Întrebat dacă se simte „păcălit” de președinte, liderul USR a respins ideea, susținând că „păcăleala” implică intenție și că nu poate judeca motivele pentru care președintele „a dezamăgit în foarte multe domenii”. „Nu cred că păcăleala este o categorie prezidenţială (…) Păcăleala presupune o intenţie. Eu nu pot să judec care este motivul, de ce preşedintele a dezamăgit în foarte multe domenii.” Ce reproșuri invocă Fritz și ce alimentează criticile Fritz spune că o parte dintre alegători l-au ascultat pe Nicușor Dan în campanie vorbind despre justiție, anticorupție și atitudinea față de PSD, iar după deciziile luate „nu îl mai recunoaște”. În același context, sunt enumerate mai multe teme care au generat critici la adresa președintelui Nicușor Dan din partea susținătorilor săi: numirile din justiție; presupusa apropiere față de PSD și Sorin Grindeanu; modul de gestionare a crizei politice de după moțiunea de cenzură; învestirea unui guvern „format în jurul PSD”; nepublicarea raportului privind anularea alegerilor, deși ar fi fost promis în campanie și imediat după preluarea mandatului. [...]
Blocajul marilor puteri asupra succesiunii la ONU deschide spațiu pentru o candidatură politizată, iar numele lui Viktor Orbán revine în discuție între oficiali americani, pe fondul calculelor legate de Donald Trump și de voturile din Consiliul de Securitate, potrivit Profit . Mandatul actualului secretar general, portughezul António Guterres , se încheie la 31 decembrie, iar marile puteri nu au ajuns la un acord privind succesorul. În acest context, The Wall Street Journal (WSJ) este citat cu informația că Orbán este discutat „cu regularitate” ca posibil candidat, iar un oficial al Departamentului de Stat american îl descrie drept „candidatul conservator ideal în linia mișcării MAGA”. Potrivit aceleiași relatări, Orbán ar fi fost contactat de mai mulți oficiali americani. Deși ar fi receptiv la ideea unei candidaturi, el și-ar fi exprimat rezerve și nu a dorit, deocamdată, să facă declarații publice pe acest subiect, conform news.ro. Sprijin potențial și mizele de veto în Consiliul de Securitate Publicația notează că Donald Trump l-a susținut pe Viktor Orbán în alegerile legislative ungare din aprilie, scrutin pe care Orbán l-a pierdut după 16 ani la putere, în fața conservatorului Péter Magyar. Dacă fostul premier ungar ar intra în cursa pentru șefia ONU, Trump ar putea să-l sprijine din nou, însă nu înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, potrivit unei surse WSJ. Alegerile sunt prevăzute la 3 noiembrie și sunt prezentate ca fiind cruciale pentru președintele american, care riscă să piardă majoritatea în Camera Reprezentanților și în Senat. În afara SUA, candidatura lui Orbán ar putea fi susținută de Rusia (în contextul în care a blocat politica comună a UE de sprijin pentru Ucraina după invazia rusă), dar și de China, potrivit materialului. Totuși, o eventuală candidatură ar depinde de poziția Regatului Unit și a Franței, care ar putea bloca numirea prin veto. Oficialul Departamentului de Stat citat apreciază că Orbán ar putea strânge opt voturi în Consiliul de Securitate, „poate chiar zece”, din totalul de 15, însă rămâne problema unui posibil veto din partea unor membri permanenți. Cine conduce în acest moment cursa și ce tradiții apasă procesul La ultimul scrutin menționat în articol, niciunul dintre cei șapte candidați nu a reușit să evite un vot negativ din partea uneia dintre cele cinci puteri cu drept de veto. Pe primul loc s-a clasat Rebeca Grynspan (Costa Rica), care a condus Agenția ONU pentru Comerț și Dezvoltare (CNUCED), urmată de Carolyn Rodrigues-Birkett (fostă șefă a diplomației Guyanei) și de Rafael Grossi (directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică – AIEA). O candidatură poate fi depusă în orice moment al procesului. În plus, potrivit unei tradiții geografice care „nu este respectată mereu”, America Latină revendică de această dată postul, iar mai multe țări fac presiuni ca ONU să fie condusă pentru prima dată de o femeie. Context: ONU, sub presiune financiară și într-un climat geopolitic mai dur Alegerile pentru conducerea ONU au loc într-o perioadă pe care articolul o descrie drept una dintre cele mai dificile din istoria organizației: multilateralismul este pus la încercare, există o multiplicare a conflictelor, iar ONU se confruntă cu dificultăți financiare. În acest cadru, orice candidatură cu profil politic pronunțat riscă să amplifice confruntarea dintre marile puteri, în loc să o atenueze. [...]
Președintele Finlandei cere o nouă arhitectură de securitate europeană pentru a descuraja Rusia, pe fondul unei „ere a întunericului” marcate de războaie multiple și de rivalitatea SUA–China, potrivit Politico . Alexander Stubb a declarat, luni, la College of Europe din Bruges, că epoca de după Războiul Rece s-a încheiat, iar lumea trece printr-un moment de inflexiune comparabil cu 1945 și 1989. În acest context, el a spus că Europa trebuie să-și construiască „structuri de securitate” care să mențină pacea într-o lume pe care a descris-o drept „fiecare pentru sine”. De ce contează: presiune pentru mecanisme europene suplimentare, dincolo de NATO Stubb a susținut că NATO va rămâne o alianță „vitală”, dar a argumentat că sunt necesare și „noi procese” pentru a preveni repetarea agresiunilor rusești asupra vecinilor. În viziunea sa, miza centrală este crearea unei structuri europene care să se asigure că Rusia „nu își atacă din nou vecinii”. În același timp, el a vorbit despre dezvoltarea unor măsuri de „consolidare a încrederii” între Rusia și Europa, menite să construiască „încredere” – o formulare care sugerează un set de instrumente diplomatice și de reducere a riscurilor, pe lângă descurajarea militară. Contextul invocat: „era întunericului” și o lume cu zeci de conflicte Președintele finlandez a pus degradarea mediului de securitate pe seama războaielor multiple și a competiției dintre Statele Unite și China, care „calcă în picioare” ordinea globală bazată pe reguli. El a spus că securitatea globală va depinde de deciziile marilor puteri, în special SUA și China: cooperare sau confruntare. Stubb le-a spus studenților că vor absolvi într-o „lume dură”, în care, potrivit unor estimări menționate de el, ar exista 65 de conflicte sau războaie – „mai mult decât oricând după Al Doilea Război Mondial”. Ce urmează, în viziunea lui Stubb: ambiție pentru o „eră a luminii” și extinderea UE Deși a recunoscut că există „multe motive de pesimism”, Stubb i-a îndemnat pe viitorii diplomați și oficiali să rămână ambițioși pentru o nouă „eră a luminii”. El a avansat și o proiecție potrivit căreia, peste 30 de ani, Uniunea Europeană ar putea ajunge la 40 de state membre, de la 27 în prezent, incluzând revenirea Regatului Unit, alături de țări precum Norvegia, Republica Moldova și Ucraina. [...]
Reforma administrativ-teritorială ar trebui să reducă dependența localităților de banii alocați de la centru , prin comasări și reorganizare pornind de la capacitatea reală a primăriilor de a se finanța și de a livra servicii, potrivit deputatei USR Cristina Prună, citată de Agerpres . Prună susține că obiectivul reformei trebuie să fie „comunități cu administrații eficiente” și „mai puțin dependente de banii împărțiți de la București”, iar criteriul demografic este doar un punct de plecare, nu singurul indicator relevant. Datele Curții de Conturi : multe localități sub pragurile legale Deputata indică date ale Curții de Conturi pentru 2023, potrivit cărora o parte semnificativă a unităților administrativ-teritoriale se află sub pragurile demografice prevăzute de lege pentru înființare: 432 din 2.859 de comune au mai puțin de 1.500 de locuitori ; 119 din 216 orașe (fără municipii) au mai puțin de 10.000 de locuitori . În interpretarea sa, aceste cifre arată o presiune structurală asupra eficienței administrative și asupra modului în care sunt cheltuite resursele pentru funcționarea aparatului local. Comasarea „voluntară”, un pas „foarte puțin”, dar de urmărit în practică Prună afirmă că actualul Guvern ar urma să încurajeze comasarea voluntară, cu stimulente, pentru localitățile de până la 1.500 de locuitori. Ea apreciază măsura drept „foarte puțin”, dar „un pas înainte” care ar trebui susținut, cu rezerva că implementarea concretă va conta decisiv. Ce criteriu propune USR: capacitatea de finanțare și calitatea serviciilor În viziunea deputatei, reorganizarea administrativ-teritorială ar trebui să pornească de la „capacitatea reală a primăriilor”: să se finanțeze, să atragă investiții, să ofere servicii publice de calitate, în timp ce comunitățile ar trebui să își păstreze accesul la servicii, iar administrațiile să își unească resursele pentru „mai multă eficiență” și „mai puțini bani cheltuiți pentru întreținerea administrației”. [...]
