Știri
Știri din categoria Diverse
Sesizarea PSD către Comisia LIBE din Parlamentul European mută disputa politică internă pe terenul reglementărilor UE privind independența justiției, într-un moment în care tema „statului de drept” poate genera presiune instituțională și costuri de imagine pentru România, potrivit Stirile Pro TV.
PSD a transmis președintelui și coordonatorilor Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) că declarațiile recente ale PNL ar ridica semne de întrebare privind respectarea independenței justiției, separației puterilor în stat și a statului de drept – valori fundamentale ale Uniunii Europene. În sesizare, social-democrații susțin că presiunile publice asupra magistraților, contestarea legitimității instanțelor sau încercările de discreditare a justiției înainte de epuizarea procedurilor legale ar fi incompatibile cu aceste principii.
În paralel, vicepreședintele PNL Siegfried Mureșan a reacționat public, afirmând că subiectul va fi discutat „cu plăcere” în Parlamentul European, chiar dacă solicitarea vine de la PSD, partid condus în această perioadă de Sorin Grindeanu, premier în 2017, când Guvernul a adoptat OUG 13.
„PSD vrea să discute despre statul de drept în Parlamentul European. Vom discuta cu plăcere.”
Comisia LIBE este una dintre structurile-cheie ale Parlamentului European pe teme de justiție, drepturi și stat de drept. O sesizare formală nu echivalează automat cu o procedură împotriva unui stat membru, dar poate amplifica monitorizarea politică și poate alimenta dezbateri la nivel european despre funcționarea instituțiilor din România.
Materialul reamintește că OUG 13 a fost adoptată în noaptea de 31 ianuarie 2017 de Guvernul Sorin Grindeanu și viza modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. Ordonanța dezincrimina parțial abuzul în serviciu și introducea un prag valoric al prejudiciului de 200.000 de lei, sub care fapta nu mai era considerată infracțiune.
Adoptarea OUG 13 a declanșat cele mai ample proteste de stradă din istoria României, iar Guvernul a abrogat ulterior ordonanța prin OUG 14/2017, la câteva zile după izbucnirea manifestațiilor.
Din informațiile disponibile în articol, nu este precizat un calendar al discuțiilor în Comisia LIBE și nici dacă sesizarea PSD va fi introdusă pe ordinea de zi a unei ședințe. Cert este că tema „independenței justiției” ajunge din nou în circuitul instituțional european, într-o formulă care poate avea consecințe de imagine și de credibilitate pentru actorii politici implicați.
Recomandate
Negocierile pentru viitorul Guvern rămân blocate de disputa pe numele premierului , iar această incertitudine prelungește riscul de întârziere a deciziilor executive, într-un moment în care partidele încearcă să contureze o majoritate. Într-o intervenție la Digi24 , ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene și al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că este „legitim” ca PSD să îl propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru, dar critică felul în care social-democrații au gestionat discuțiile pentru formarea Executivului. Pîslaru afirmă că nu înțelege de ce PSD nu a avansat de la început varianta Grindeanu, susținând că, în momentul în care „au dărâmat guvernul”, ar fi trebuit „imediat să-și asume responsabilitatea”. În aceeași logică, el acuză PSD că ar fi încercat anterior să „croșeteze două guverne”, menționând numele Tomac și Veștea, și că ar fi avut „o contribuție însemnată” la eșecul acelor formule. „Recunosc că sunt un pic neclar de ce n-au propus-o de la început, pentru că atunci când au dărâmat guvernul, trebuia imediat să-și asume responsabilitatea pentru acele lucruri”, a declarat Pîslaru. Miza: premierul și condițiile de negociere În paralel, ministrul interimar reafirmă susținerea alianței PNL–USR–UDMR pentru eurodeputatul Siegfried Mureșan ca propunere de premier și spune că această opțiune este „extrem de legitimă”. Pîslaru își argumentează poziția prin experiența de lucru cu Mureșan la nivel european și prin rolul acestuia în negocieri privind bugetul UE 2028–2034, în contextul în care stabilitatea guvernamentală este prezentată ca obiectiv. „Este o propunere care nu poate fi refuzată dacă obiectivul, într-adevăr, este stabilitatea și punerea României pe un traiect în care să beneficiam de avantajele europene”, a mai spus Pîslaru. „Linii roșii” și deficitul de încredere între partide Întrebat dacă liberalii ar putea reveni asupra poziției, în cazul în care candidatura lui Mureșan ar face imposibilă colaborarea cu PSD, Pîslaru evită să avanseze scenarii, dar avertizează că negocierile nu pot porni cu condiții impuse unilateral. El critică ideea ca o parte să acuze „linii roșii” și, în același timp, să înceapă discuția cu o condiție de tipul „nu acceptă nicio formă de guvernare decât cu PSD la guvernare”. În plus, Pîslaru indică o problemă de încredere între partide, despre care spune că este deja „fărâmată”, invocând nerespectarea unui acord politic anterior. [...]
Disputa PNL–PSD pe „acordul politic” prelungește incertitudinea formării guvernului , într-un moment în care partidele încearcă să deblocheze negocierile pentru o majoritate parlamentară. Potrivit Digi24 , prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu a reacționat la declarația liderului PSD, Sorin Grindeanu , că ar semna „pe loc” un acord politic. Motreanu a pus sub semnul întrebării utilitatea unui document semnat dacă nu este și respectat, invocând experiențe anterioare de colaborare între partide. Mesajul său, publicat pe Facebook, a fost formulat ca o întrebare directă către Grindeanu: dacă îl semnează, „îl și respectă?”. Ce a spus Sorin Grindeanu despre acord În declarațiile la care a răspuns Motreanu, Grindeanu a indicat că PSD ar accepta semnarea unui acord politic cu PNL și USR și a cerut ca Ilie Bolojan să semneze, la rândul lui, și să voteze un guvern minoritar PSD, conform informațiilor prezentate de Digi24 (care trimite la declarațiile anterioare ale liderului PSD: Digi24 ). De ce contează: acordul nu mai este doar o formalitate Schimbul de replici arată că blocajul nu ține doar de semnarea unui document, ci de încrederea între parteneri și de garanțiile politice privind aplicarea lui. În practică, o astfel de dispută poate întârzia conturarea unei majorități care să asigure învestirea unui guvern, ceea ce menține incertitudinea politică. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pașii următori ai negocierilor, rămâne neclar dacă reacția PNL va duce la o renegociere a condițiilor sau la o nouă rundă de discuții pentru deblocarea acordului. [...]
Kelemen Hunor avertizează că prelungirea crizei politice poate bloca deciziile guvernamentale și crește riscul pierderii fondurilor europene , ceea ce ar împinge România spre finanțare prin împrumuturi sau măsuri de austeritate, potrivit Digi24 . Liderul UDMR spune că este momentul ca partidele din fosta coaliție să nu mai insiste pe „cine a greșit” și să caute un numitor comun pentru formarea unui guvern „cu puteri depline”. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că oamenii îl întreabă tot mai des când va exista un executiv funcțional și susține că „oamenii s-au săturat de acest circ”. Blocaj administrativ și presiune pe finanțele publice Kelemen Hunor susține că, fără un guvern cu competențe depline, apar blocaje în administrație: ministerele se pot bloca, nu pot fi adoptate ordonanțe de urgență și nu pot fi inițiate noi legi. În același timp, avertizează că se amplifică riscul ca România să piardă fonduri europene. În scenariul pierderii acestor bani, liderul UDMR indică două variante de compensare, cu efect direct asupra bugetului: finanțare din împrumuturi; măsuri de austeritate. Soluția politică, în „tabăra” PSD–PNL–USR–UDMR Președintele UDMR afirmă că soluția pentru ieșirea din criză trebuie găsită între PSD, PNL, USR și UDMR și spune că formațiunea sa poate discuta „orice soluție responsabilă” cu aceste partide. În același timp, el exclude participarea UDMR la „acceptarea sau legitimarea” AUR, pe care îl descrie drept „extremist și anti-maghiar”. Hunor mai avertizează că, dacă nu se găsește rapid o soluție, „furia oamenilor” se va îndrepta împotriva partidelor și că țara ar putea deveni „de neguvernat”, într-un context în care „se întăresc cei care, de fapt, nu au nicio soluție”, făcând trimitere la câștigul electoral al lui George Simion și al AUR. [...]
Peste o treime dintre români spun că li s-a redus nivelul de trai în ultimul an , deși sprijinul pentru apartenența la UE a urcat la un nivel record, arată datele din cel mai recent Eurobarometru citate de Știrile Pro TV . Contrastul indică o presiune economică resimțită la nivelul gospodăriilor, în paralel cu o percepție favorabilă asupra beneficiilor strategice ale Uniunii. Potrivit sondajului, peste 73% dintre români consideră apartenența la Uniunea Europeană un avantaj major, procent descris ca „nivel record” atât în România, cât și la nivelul statelor membre. Românii asociază UE cu menținerea păcii și întărirea securității, dar și cu creșterea economică și îmbunătățirea nivelului de trai. Presiunea din prezent: satisfacție mai scăzută și deteriorarea nivelului de trai În același timp, indicatorii legați de calitatea vieții arată o diferență semnificativă față de media europeană. 63% dintre români se declară satisfăcuți de calitatea vieții lor, comparativ cu 83% dintre europeni . Mai direct, 38% dintre români spun că nivelul lor de trai a scăzut în ultimul an , față de 27% la nivelul cetățenilor din statele membre. Datele sugerează că, dincolo de percepția generală asupra direcției UE, o parte importantă a populației resimte în mod concret înrăutățirea condițiilor materiale. Încredere în UE și stare de spirit: optimism peste media europeană Eurobarometrul indică și o percepție pozitivă asupra UE: 53% dintre români au o imagine pozitivă despre Uniune, cu 3 puncte procentuale peste media europeană . Tinerii între 15 și 24 de ani sunt grupa cu cea mai mare încredere. Pe zona de așteptări, 57% dintre români se declară optimiști cu privire la viitorul lumii, comparativ cu 38% dintre europeni . La nivel emoțional, în timp ce în UE „incertitudinea” este emoția dominantă (44%), în România pe primul loc este „speranța” (49%), urmată de „încredere” (40%). Totuși, românii se declară mai puțin fericiți și resimt mai puternic neputința decât ceilalți europeni, potrivit aceleiași surse. Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European a fost realizat între 9 aprilie și 4 mai 2026 , în toate cele 27 de state membre , pe baza a 26.421 de interviuri . [...]
Acuzațiile lui Dragoș Pîslaru despre un plan de rupere a PNL ridică miza instabilității politice , într-un moment în care negocierile și calculele pentru o majoritate guvernamentală se intersectează cu dispute interne și cu un litigiu în instanță privind decizii ale partidului, potrivit Libertatea . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că ar fi existat „un plan premeditat” de destabilizare și divizare a PNL, urmat de „alipirea” unei grupări liberale la PSD, pentru a crea voturile necesare în Parlament în vederea învestirii unui nou Executiv. În această schemă, miza ar fi fost izolarea conducerii liberale și îndepărtarea premierului Ilie Bolojan de la Palatul Victoria. Ce spune Pîslaru despre mecanismul „ruperii” PNL Pîslaru afirmă că strategia ar fi vizat izolarea „elementelor reformiste” și atragerea unei facțiuni din PNL de către PSD, astfel încât noua configurație să poată susține o majoritate alternativă. El a legat discuția de contextul moțiunii de cenzură, despre care spune că nu ar fi urmărit doar schimbarea guvernului, ci și reconfigurarea internă a PNL. În același context, Pîslaru a sugerat că președintele României, Nicușor Dan , ar fi fost „atras strategic” într-o „capcană” politică. „Cred că era un plan premeditat mult înainte, în care probabil i s-a spus şi preşedintelui că «rezolvăm noi», atrăgându-l în această capcană”, a explicat Dragoş Pîslaru. Totodată, el a indicat că Adrian Veștea ar fi fost parte din acest demers. „Acum, după ce punem elementele de puzzle împreună, cred că se conturează foarte clar că a existat un demers premeditat de rupere a PNL şi de alipire înapoi într-o alianţă cu PSD. Asta a fost, de fapt, calculul politic foarte greşit. Adrian Veştea? Da, cred că a fost în acea treabă”. De ce contează: risc de blocaj și volatilitate în jurul majorității Dincolo de disputa politică, acuzațiile vin într-un moment în care se discută explicit despre formule de guvernare și despre o posibilă „rotativă” (alternarea premierului între partide). În acest cadru, Pîslaru susține că un astfel de calcul ar fi fost „nociv” și ar fi pus România „într-o situație de instabilitate”. În paralel, Ilie Bolojan a declarat, în podcastul „Friendly Fire”, că Sorin Grindeanu ar urmări funcția de premier inclusiv pentru a proteja interese ale unor primari și ale unor persoane din conducerea companiilor de stat, relatează Biziday. Pe de altă parte, Sorin Grindeanu a spus că PSD acceptă varianta rotativei, dar numai dacă începe cu PSD, conform Agerpres. „Eu am spus că sunt de acord cu această rotativă atât timp cât începe cu PSD. Asta este ceea ce am spus și nu mi-am schimbat punctul de vedere”, a afirmat Grindeanu la Parlament, conform Agerpres. Context juridic în PNL: decizie provizorie a instanței Pe fondul acestor tensiuni, Tribunalul București a suspendat provizoriu efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL care a stat la baza organizării Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026. Decizia este provizorie, iar PNL are cinci zile pentru a depune apel; partidul a anunțat că va folosi „toate căile de atac” în instanță, potrivit informațiilor din articol. [...]
Ilie Bolojan propune un „guvern de armistițiu” sau unul minoritar ca soluție rapidă pentru ieșirea din blocajul politic, cu un mandat limitat și ținte punctuale precum respectarea angajamentelor din PNRR și reducerea deficitului bugetar, potrivit Libertatea . Miza, dincolo de formula politică, este capacitatea executivului de a livra reforme și măsuri fiscale într-un calendar strâns, în condițiile în care România nu are un guvern „plin” de două luni. Într-o intervenție în podcastul „Friendly Fire”, liderul PNL a susținut că negocierile sunt complicate de „lipsa de încredere în PSD” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea refacerii vechii coaliții. În acest context, Bolojan a descris drept „realiste” două variante: un guvern minoritar sau un „guvern de armistițiu”, construit pe baza unui acord politic, nu prin declarații publice. Ce ar însemna „guvernul de armistițiu” în logica PNRR și a deficitului Conform aceleiași surse, Bolojan a conturat ideea unui executiv cu mandat limitat și obiective „bine definite”, între care a menționat explicit: respectarea angajamentelor asumate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); reducerea deficitului bugetar. Mesajul central este că, în lipsa unei majorități stabile, o formulă temporară ar putea fi folosită pentru a debloca decizii considerate urgente, cu accent pe reforme și pe țintele bugetare. Acuzații la adresa lui Sorin Grindeanu și disputa pe „rotativă” Bolojan a afirmat că Sorin Grindeanu ar urmări funcția de premier nu doar pentru cariera politică, ci și pentru a proteja interese ale unor primari și ale unor persoane din conducerea companiilor de stat, relatare atribuită de Libertatea publicației Biziday. Liderul PNL a mai spus că Grindeanu și-ar fi schimbat poziția față de ideea unei rotative guvernamentale, fiind acum deschis la „o propunere de guverne succesive”. În paralel, președintele PSD a declarat la Parlament că social-democrații acceptă rotativa, dar cu condiția să înceapă cu PSD, potrivit Agerpres. Declarația lui Grindeanu include și disponibilitatea de a semna „pe loc” un acord cu PNL, USR și UDMR, dacă liberalii ar vota mai întâi un guvern PSD. „Eu am spus că sunt de acord cu această rotativă atât timp cât începe cu PSD.” „Stop! Acum, pe loc, îl semnez. Să vină Bolojan să-l semneze şi el.” Contextul blocajului: două luni fără guvern „plin” Libertatea reamintește că criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD au demisionat. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire; PNL a anunțat ulterior trecerea în opoziție. În același interval, un premier desemnat (Eugen Tomac) și-a depus mandatul după ce nu a obținut o majoritate, iar un alt guvern (Adrian Veștea) a picat la vot în Parlament. Cum de la 1 iulie a început vacanța parlamentară, scenariul menționat este că Ilie Bolojan ar putea rămâne premier până în toamnă, odată cu reluarea sesiunii la 1 septembrie. [...]
