Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Mercedes-Benz ia în calcul extinderea în apărare, un segment care azi aduce sub 1% din vânzări , dar pe care compania îl tratează ca direcție strategică de creștere, potrivit Economica . Michael Schiebe, membru al board-ului, a spus că vehiculele și șasiurile pentru securitate, salvare și apărare reprezintă în prezent mai puțin de 1% din vânzările totale, însă grupul vede acest segment ca o zonă strategică pe care intenționează să o dezvolte activ, împreună cu parteneri, conform Agerpres. Ce are deja Mercedes-Benz în zona militară și de protecție civilă Compania produce de peste 45 de ani vehicule modificate pentru astfel de utilizări și este de mult timp furnizor al Bundeswehr (armata germană). În portofoliu: G-Class, sub numele „Wolf”, aflat în serviciu activ în peste 50 de versiuni, de la vehicule medicale la variante pentru forțe speciale; Sprinter, folosit de ani de zile ca platformă pentru diverse versiuni de apărare și protecție civilă. Parteneriat pe apărare anti-dronă Mercedes-Benz a anunțat miercuri o cooperare cu start-upul de drone Tytan Technologies , cele două companii semnând o scrisoare de intenție la Expoziția aerospațială internațională de la Berlin. Colaborarea vizează un sistem de apărare împotriva dronelor, pentru care Mercedes va furniza vehicule speciale. În paralel, directorul general Ola Kallenius a indicat recent că este deschis la extinderea afacerilor companiei în sectorul apărării, semnal care sugerează că grupul ar putea încerca să transforme o activitate marginală într-o linie de creștere, pe fondul interesului în creștere pentru capabilități de apărare în Europa. [...]

Donald Trump a amenințat că va prelua infrastructura petrolieră a Iranului , inclusiv insula Kharg – principalul terminal prin care Iranul livrează circa 90% din exporturile sale de petrol – într-o escaladare care mută miza conflictului spre controlul fluxurilor energetice, potrivit Antena 3 . Într-un interviu pentru Fox News și într-o postare pe Truth Social , Trump a spus că SUA ar urma să captureze „în curând” infrastructura de petrol și gaze a Iranului și a indicat explicit insula Kharg. El a comparat scenariul cu o preluare „cam la fel cum am făcut cu Venezuela”, conform aceleiași surse. De ce contează: țintirea exporturilor de petrol ridică miza economică Insula Kharg este descrisă drept principalul terminal petrolier al Iranului, prin care țara ar livra aproximativ 90% din exporturile sale de petrol. O eventuală încercare de a controla un astfel de nod ar lovi direct capacitatea Iranului de a exporta, cu implicații asupra veniturilor sale și asupra pieței energetice, chiar dacă Trump nu a detaliat pașii concreți pentru atingerea obiectivului. Antena 3 notează că Trump nu a menționat în mesajul său o operațiune militară terestră, dar a discutat această posibilitate în interviu, afirmând că armata americană ar putea „să invadeze și să ocupe” Iranul „mâine”, pe motiv că ar fi „lipsit de apărare” după campania de bombardamente americano-israeliene. Contextul escaladării: armistițiu pus la încercare și noi lovituri Potrivit materialului, SUA și Israelul au lansat pe 28 februarie o campanie de bombardamente împotriva Iranului, justificată prin eliminarea programelor nuclear și de rachete balistice. Deși conducerea politică iraniană ar fi fost „decimată” în atacuri aeriene, regimul de la Teheran ar continua să reziste și să negocieze cu SUA un acord, după un armistițiu convenit pe 8 aprilie, „pus acum la încercare” de noi bombardamente americane și represalii iraniene asupra bazelor americane din regiune. Trump a mai spus că Iranul va fi lovit „foarte tare diseară” și a justificat reluarea bombardamentelor prin doborârea de către Iran a unui elicopter militar american Apache și prin tergiversarea acceptării unui acord privind dosarul nuclear, inclusiv neutralizarea stocului iranian de uraniu îmbogățit. Episodul kurd: acuzații privind armele destinate protestelor din Iran În același interviu, Trump s-a declarat „dezamăgit” de grupările kurde, afirmând că SUA le-ar fi expediat arme pentru a fi trimise mai departe participanților la revoltele din ianuarie din Iran, însă armele „nu au ajuns niciodată acolo”, relatarea fiind atribuită agenției EFE, preluată de Agerpres. „Sunt dezamăgit de kurzi, ca să fiu sincer. Kurzii ne-au dezamăgit. Cred că (acele arme) le-au păstrat pentru ei. Mi se pare o rușine, dar voi ține cont de asta. O voi ține minte.” Trump afirmase prima dată în aprilie că SUA ar fi trimis arme protestatarilor iranieni prin intermediul grupărilor kurde, dar că acestea „se pare” că le-au păstrat pentru ele, potrivit articolului. Ce urmează Din informațiile prezentate, intențiile anunțate de Trump vizează atât intensificarea bombardamentelor, cât și o posibilă extindere a țintelor către infrastructura energetică. Nu sunt oferite detalii despre un calendar operațional sau despre o decizie formală privind o intervenție terestră, iar materialul subliniază că Trump nu a descris explicit o astfel de operațiune în mesajul public. [...]