Știri
Știri din categoria Diverse
Disputa PSD–USR pe energia și PNRR riscă să blocheze decizii cu miză de 1 miliard de euro, după ce ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), l-a acuzat pe președintele PSD, Sorin Grindeanu, că „minte mult” și „amestecă subiectele” în dezbaterea despre strategia pentru conservarea biodiversității și despre producția de energie, potrivit Digi24.
Darău a reacționat după ce Grindeanu a susținut că Legea privind strategia pentru conservarea biodiversității – jalon în PNRR – ar putea bloca construcția de autostrăzi și de capacități de producție a energiei. Ministrul interimar spune că inițiativa este „obligație europeană” și că are o miză financiară importantă, invocând „un miliard de euro”.
„Domnul Grindeanu minte mult şi amestecă foarte mult subiectele.”
Irineu Darău a indicat că strategia privind biodiversitatea a fost inițiată de Diana Buzoianu, de la Ministerul Mediului, și că a ajuns în Parlament pe fondul presiunilor politice, într-un context de timp limitat.
„Într-o lună trebuie aprobată.”
În această cheie, conflictul politic se mută din zona de declarații în zona de calendar legislativ, cu potențial impact asupra îndeplinirii obligațiilor asumate de România în PNRR.
Pe tema energiei, Darău susține că USR „n-a avut niciodată Ministerul Energiei” și plasează responsabilitatea pentru scăderea capacității de producție și lipsa dezvoltării stocării (capacități care permit echilibrarea sistemului) în perioadele în care PSD a fost la guvernare. El a respins ideea că protecția mediului ar fi în contradicție inevitabilă cu energia, calificând-o drept „propagandă”.
Ministrul a mai afirmat că Grindeanu ar fi prezentat drept „soluție salvatoare” un proiect legislativ depus de USR „încă de acum câțiva ani” și rămas blocat în Parlament.
Conform aceleiași surse, Sorin Grindeanu a anunțat că parlamentarii PSD vor depune un proiect de lege care să interzică închiderea unor capacități de producție din sectorul energetic dacă nu există capacități noi care să le înlocuiască. Totodată, liderul PSD i-a cerut public premierului interimar Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru negocieri cu Comisia Europeană.
În perioada următoare, două fronturi vor fi decisive: ritmul de adoptare în Parlament a strategiei privind biodiversitatea (în contextul termenului invocat de Darău) și forma finală a proiectului PSD privind condiționarea închiderii capacităților energetice, cu posibile implicații în relația cu Comisia Europeană.
Recomandate
Ilie Bolojan avertizează că repornirea centralelor pe cărbune intră în conflict cu angajamentele din PNRR , în condițiile în care România ar fi întârziat deja, ani la rând, în proiectele care trebuiau să înlocuiască această producție, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă de luni, premierul interimar a spus că România a semnat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) un angajament de reducere a producției de energie pe bază de cărbune, în schimbul unor finanțări, urmând ca această capacitate să fie înlocuită cu alte forme de producție. Bolojan a susținut că, între 2021 și 2025, „nu s-a făcut mare lucru” pentru a duce la capăt aceste înlocuiri. Miza: risc de blocaj între securitatea energetică și condiționalitățile PNRR Declarațiile vin după ce PSD, prin Sorin Grindeanu , a anunțat că va depune în Parlament un proiect de lege care să interzică închiderea capacităților pe cărbune până când acestea nu sunt înlocuite cu altele. În paralel, Grindeanu a vorbit despre repornirea a două grupuri de la Turceni și Rovinari, ca răspuns la criza energetică. Bolojan a încadrat discuția în două planuri: unul politic și unul legat de angajamentele asumate de România. El a indicat întârzieri în proiecte din Craiova și Valea Jiului și a menționat întârzieri și în Constanța și Arad, fără a detalia stadiul exact al fiecărui proiect. Ce cere PSD și ce urmează Grindeanu i-a cerut public lui Ilie Bolojan să meargă „urgent la Bruxelles” pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind oprirea centralelor electrice pe bază de cărbune, argumentând că România nu își permite să rămână „fără și mai mult curent”. În acest moment, din informațiile prezentate, disputa se mută pe două direcții: inițiativa legislativă anunțată de PSD și posibilitatea unei renegocieri la nivel european a calendarului de eliminare a cărbunelui, în raport cu obligațiile asumate prin PNRR. [...]
Ludovic Orban pune presiune pe Cotroceni pentru desemnarea rapidă a premierului , respingând explicit scenariul unui „guvern tehnocrat” și susținând că președintele Nicușor Dan „nu-și exercită atribuțiile” dacă amână decizia, potrivit Digi24 . Fostul premier a declarat la Digi24 că varianta unui guvern tehnocrat „nu există” și a argumentat că, în practică, astfel de cabinete au avut sprijin politic și au fost „decontate” electoral de partidele care le-au susținut. Ca exemplu, Orban a invocat Cabinetul Cioloș, despre care spune că a fost urmat de „catastrofa electorală a PNL-ului”. „Președintele are două propuneri pe masă” În opinia lui Orban, șeful statului ar avea de ales între două nominalizări transmise de partide și ar trebui să facă „imediat” desemnarea: Siegfried Mureșan , propus de PNL, USR și UDMR; Sorin Grindeanu , propus de PSD. Orban a insistat că doar președintele României poate desemna premierul și că întârzierea ar echivala cu neexercitarea atribuțiilor constituționale. Acuzații directe la adresa lui Nicușor Dan și PSD Fostul consilier prezidențial a afirmat că nu mai are nicio legătură cu Nicușor Dan „din noiembrie” și a susținut că președintele ar acționa „împotriva” așteptărilor celor care l-au votat. În același timp, Orban l-a indicat pe Nicușor Dan drept „principalul vinovat, alături de PSD” pentru declanșarea și prelungirea crizei politice și guvernamentale. În plus, Orban a susținut că PSD nu ar fi depus moțiunea de cenzură fără un „acord” sau „sprijin tacit” din partea președintelui, argumentând că Nicușor Dan ar fi acționat „exact pe temele” dorite de PSD. [...]
Debitul Dunării la intrarea în România scade sub minimul istoric din 1985 , ceea ce amplifică riscurile operaționale pentru producția de energie și pentru gestionarea nivelurilor pe sectorul inferior al fluviului, potrivit Digi24 , care citează date ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). La secțiunea Baziaș, debitul este estimat să scadă ușor până la 1.350 m³/s, sub recordul negativ de 1.400 m³/s consemnat în 1985. Pentru comparație, media multianuală a lunii august este de 3.900 m³/s, conform informațiilor prezentate. Efecte în lanț: intervenții pe Dunăre și presiune pe sistemul energetic INHGA precizează că estimările pentru secțiunea Cernavodă sunt orientative, din cauza intervențiilor din zona confluenței Dunării cu brațul Bala, care pot influența nivelurile. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt prognozate „în general, în scădere”. În paralel, Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile desfășurate pentru dislocarea stâncii Pârjoaia, în apropierea brațului Bala, au fost un succes, fiind dislocată „o cantitate de piatră importantă”. Scopul intervenției este să prevină scăderea nivelului Dunării în zona Cernavodă, cu o țintă de creștere a nivelului apei de 10–12 cm, potrivit reprezentanților ANAR. Cernavodă: oprire controlată a Unității 1 Pe fondul debitului redus, Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie. Cele două unități ale centralei au o capacitate de 700 MWe fiecare și acoperă aproximativ 20% din producția României cu unități dispecerizabile (capacități care pot fi pornite/oprite și reglate la cerere). La finalul săptămânii trecute, autoritățile au declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, pe fondul secetei și al debitelor scăzute pe râuri și pe Dunăre. [...]
NATO este presată să-și întărească regulile de răspuns la „incursiunile” rusești , după ce o rachetă de croazieră a intrat în spațiul aerian al Poloniei, iar un fost ambasador american avertizează că lăsarea Varșoviei să gestioneze singură astfel de episoade crește riscul de escaladare și de testare a flancului estic, potrivit Digi24 . Daniel Fried , fost ambasador al SUA în Polonia, a declarat pentru TVP World că Alianța ar trebui să transmită Moscovei un avertisment explicit: incursiunile repetate cu rachete pe teritoriul aliaților ar trebui să ducă la măsuri de răspuns „care nu o să vă placă”. În același timp, el a susținut că Polonia „nu ar trebui să fie nevoită să-și asume singură această responsabilitate”, pentru că miza depășește un incident bilateral. Incidentul din Polonia și semnalul pentru flancul estic Potrivit informațiilor citate, o rachetă de croazieră rusă Kh-101 a pătruns joi în spațiul aerian polonez în timpul unui atac de amploare asupra vestului Ucrainei. Autoritățile poloneze au afirmat că racheta transporta o cantitate „semnificativă” de material exploziv și că s-a prăbușit în apropierea satului Tarnawa-Kolonia, în estul Poloniei, la aproximativ 80 de kilometri de granița cu Ucraina. Fried a încadrat episodul ca problemă de securitate colectivă, nu ca incident izolat care să fie gestionat doar de Varșovia. „Nu este un atac asupra Poloniei. Este un atac asupra Poloniei și a NATO în același timp.” Ce măsuri ar putea lua NATO, în viziunea fostului diplomat Fostul ambasador a spus că NATO ar trebui să ia în calcul instituirea unei „zone defensive” deasupra vestului Ucrainei, cu scopul de a intercepta rachetele rusești înainte ca acestea să ajungă pe teritoriul statelor aliate. În logica lui, o astfel de inițiativă ar trebui să fie una a întregii Alianțe, nu o acțiune separată a statelor de pe „linia frontului”. Argumentul său este că un răspuns lăsat exclusiv în sarcina Poloniei ar putea crea o vulnerabilitate strategică, prin posibilitatea ca Rusia să încerce să izoleze Varșovia și să reacționeze țintit împotriva ei. „Dacă responsabilitatea ar reveni doar Poloniei, rușii ar putea încerca să izoleze Polonia și să ia măsuri de represalii împotriva ei.” În același registru, Fried a cerut un mesaj direct către Kremlin: „Mesajul ar trebui transmis Moscovei: dacă continuați cu aceste absurdități, vom lua măsuri care nu vă vor plăcea.” Context: relația Polonia–Ucraina și riscul de fragmentare În paralel, Fried a comentat și relațiile polono-ucrainene, apreciind că pașii recenți ar indica o încercare a Kievului de a depăși lunile de tensiuni diplomatice cu Varșovia. El a descris întâlnirea dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul polonez Donald Tusk drept „un pas solid înainte”. Fostul diplomat a avertizat că disputele istorice prelungite ajung să servească intereselor Rusiei. „Certurile legate de secolul al XVII-lea sau de cel de-al Doilea Război Mondial reprezintă o fântână nesfârșită de resentimente, iar acest lucru nu aduce beneficii decât Rusiei.” Din informațiile disponibile în material nu rezultă dacă NATO discută deja formal măsuri de tip „zonă defensivă” deasupra vestului Ucrainei; declarațiile reflectă poziția lui Daniel Fried și presiunea politică pentru un răspuns aliat mai coerent la incidentele de la granița estică. [...]
Revocarea ambasadoarei Ucrainei la Washington deschide o nouă etapă în relația cu SUA , într-un moment în care Kievul își rearanjează echipa de vârf pe fondul unor anchete de corupție și al schimbărilor din administrație, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care a revocat-o din funcție pe Olha Stefanișîna , ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, relatează Ukrainska Pravda. Stefanișîna, fost vicepremier, a ocupat postul aproape un an, după ce numirea sa a fost semnată pe 27 august 2025. Înainte de mandatul de ambasador, Stefanișîna a fost timp de o lună reprezentantă specială a șefului statului pentru dezvoltarea cooperării cu SUA, iar anterior a deținut funcția de viceprim-ministru pentru integrare europeană și euroatlantică. De ce contează: semnal de recalibrare diplomatică în plină remaniere Schimbarea de la Washington are loc în contextul unor modificări mai ample în administrația ucraineană, după demisia neașteptată a guvernului condus de Iulia Svîrîrdenko, la opt luni de la instalare. Potrivit unei investigații POLITICO, citată de News.ro, acuzații iminente de delapidare la adresa Olhăi Stefanișîna ar fi accelerat decizia de remaniere. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pentru POLITICO, sub protecția anonimatului, că Ucraina „are nevoie de un ambasador puternic în America” și că Stefanișîna trebuie să revină în țară pentru a răspunde acuzațiilor autorităților anticorupție, chiar dacă acestea „nu sunt pe deplin juste”, iar cazul „este absurd”. Anchete de corupție și o succesiune posibilă Digi24 notează că Stefanișîna nu a fost pusă oficial sub acuzare, însă a fost vizată de anchete inițiate în 2019 și 2025 de Biroul Național Anticorupție al Ucrainei și de Parchetul Special Anticorupție. Investigațiile ar viza, între altele: un caz de delapidare vechi de zece ani, în valoare de 2,5 milioane de hrivne (49.000 de euro, aprox. 245.000 lei) la Ministerul Justiției; achiziționarea ilegală de bunuri ale statului de către fostul soț al Olhăi Stefanișîna; un apartament de lux din centrul Kievului, înregistrat pe numele părinților ei, pe care nu l-ar fi declarat până la o dezvăluire jurnalistică. Ambasadoarea a negat orice faptă ilegală. În ceea ce privește succesiunea, deputatul ucrainean Iaroslav Jelezniak a afirmat, într-un videoblog despre remanierea lui Zelenski, că Iulia Svîrîrdenko ar urma să îi ia locul la Washington. Jelezniak a susținut că Svîrîrdenko a avut un rol în 2025 în renegocierea unui acord cu SUA privind mineralele critice, astfel încât să devină avantajos pentru ambele părți, și că ar avea relații bune cu actuala administrație americană. La finalul lunii iulie, Stefanișîna negase că Zelenski i-ar fi cerut să demisioneze. [...]
Donald Trump pune „energia” și imigrația în centrul criticilor la adresa Europei , într-un mesaj care atinge direct costurile și direcția politicilor publice europene, potrivit Digi24 . Președintele SUA a susținut că „două lucruri omoară Europa”, indicând imigrația și energia. În declarații făcute presei în Biroul Oval, Trump a afirmat că „imigrația ilegală omoară Europa” și a cerut oprirea imigrației ilegale. Totodată, el a spus că „cunoaște Europa” „mai bine decât cei care o conduc” și că are „relații excelente” pe continent. Energie: atac la investițiile în eolian Pe componenta energetică, Trump a criticat explicit energia eoliană, susținând că investițiile în „mori de vânt” ar aduce pierderi financiare. În același context, președintele SUA a spus că îi „pare foarte rău” pentru ceea ce se întâmplă în Europa atât în privința migrației, cât și a energiei. Migrație și securitate: comparație cu SUA și Ceuta Trump a comparat situația din Europa cu cea din SUA din perioada în care democrații ar fi avut „granițele deschise”, afirmând că Statele Unite ar fi permis intrarea a „25 de milioane de oameni” sub conducerea lui Joe Biden și a democraților. El a legat comentariile și de „afluxul masiv de migranți” în enclava spaniolă nord-africană Ceuta, informație atribuită de Digi24 publicației La Vanguardia . În paralel, Trump s-a lăudat că SUA ar avea în prezent „cea mai bună graniță”, susținând că „nicio persoană nu a intrat” în ultimele 15 luni, după înăsprirea politicilor de imigrație prin deportări în masă, restricții de vize și securizarea frontierelor. În aceeași linie, el a spus că imigrația este „o problemă incredibilă pentru Europa” și a afirmat că poziția sa este împărtășită de membri ai administrației, inclusiv vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. [...]
