Știri
Știri din categoria Diverse

Washingtonul leagă retragerea Israelului din Gaza de dezarmarea Hamas, o condiționare care complică implementarea fazei a doua a planului de pace și menține riscul de prelungire a ostilităților, potrivit Digi24.
Consiliul de Pace al președintelui american Donald Trump, organism însărcinat cu implementarea celei de-a doua faze a planului pentru Gaza, i-a transmis premierului israelian Benjamin Netanyahu că armata israeliană nu se va retrage înainte de „dezarmarea completă” a Hamas. Mesajul a fost publicat și pe rețeaua X, cu precizarea că retragerea Forțelor de Apărare Israeliene (IDF) „dincolo de Linia Galbenă” ar urma să aibă loc doar după finalizarea dezarmării, „așa cum s-a angajat Hamas față de mediatori”.
În același timp, Israelul a comunicat Washingtonului că versiunea acordului făcută publică „nu reflectă poziția Israelului”, potrivit unei declarații pentru AFP a lui Doron Spielman, purtător de cuvânt al lui Netanyahu. În paralel, Consiliul a susținut că a ajuns la o „înțelegere comună a obiectivelor împărtășite” cu Israelul, după o întâlnire descrisă de Nikolai Mladenov, Înaltul Reprezentant pentru Gaza al Consiliului, drept „dificilă”.
Hamas a anunțat vineri că a acceptat foaia de parcurs elaborată de Consiliul de Pace. Documentul, în versiunea publică, include:
Israelul a reiterat însă luni că „nu se va retrage și va continua să contracareze orice amenințare”, potrivit unei surse politice citate de AFP.
Pe teren, armata israeliană și-a continuat atacurile asupra Gazei. O sursă de securitate a indicat că atacurile israeliene au ucis 19 persoane duminică, unul dintre cele mai ridicate bilanțuri din ultimele luni. Luni, un atac aerian asupra unui vehicul la vest de orașul Gaza a ucis doi palestinieni și a rănit alte câteva persoane, potrivit lui Mahmoud Bassal, purtător de cuvânt al Apărării Civile; armata israeliană a precizat pentru AFP că a vizat două persoane.
Qatar, Egipt și Turcia — țări care mediază armistițiul — au condamnat luni Israelul pentru „încălcările sale continue” în teritoriul palestinian, pe care le-au descris drept o încălcare a dreptului internațional.
Miza practică a poziției americane este că retragerea Israelului este legată de o dezarmare „reală, verificabilă și ireversibilă”, formulare susținută de Spielman, care a invocat evaluări ale serviciilor secrete israeliene potrivit cărora Hamas s-ar fi reînarmat și ar fi recrutat noi luptători.
Hamas, la rândul său, a transmis că „menține ceea ce s-a convenit” privind implementarea fazei a doua și a cerut un „răspuns clar și oficial” din partea lui Mladenov și a mediatorilor, în legătură cu înțelegerile existente. Mișcarea susține de mai mult timp o dezarmare treptată, cu transferul armelor către un organism independent după încheierea acordurilor de pace, nu o predare imediată și unilaterală.
În acest context, Mohammed Dahlan, descris ca figură politică palestiniană de rang înalt implicată în discuții, l-a acuzat pe Netanyahu că încearcă „să obstrucționeze cea mai promițătoare oportunitate” de a începe să se pună capăt războiului din Gaza.
Potrivit datelor citate, din octombrie peste 1.200 de palestinieni au fost uciși în Gaza, conform Ministerului Sănătății, ale cărui cifre sunt considerate fiabile de către ONU. Armata israeliană a raportat cinci soldați uciși în aceeași perioadă, precum și un angajat civil sub contract.
Recomandate

Israelul respinge cadrul american de dezarmare a Hamas, iar asta complică implementarea unui armistițiu „verificabil” în Gaza , potrivit Digi24 . Biroul premierului Benjamin Netanyahu a transmis Washingtonului „comentarii și îngrijorări” legate de planul anunțat de președintele SUA Donald Trump , susținând că versiunea publicată „nu reflectă poziția Israelului”. Purtătorul de cuvânt Doron Spielman a declarat pentru AFP că Israelul a comunicat oficialilor americani observațiile sale asupra „cadrului propus”. Mesajul vine în contextul în care, potrivit aceleiași surse, serviciile de informații israeliene ar fi stabilit că Hamas s-a reînarmat și a recrutat noi membri după încetarea focului anunțată de Trump în octombrie 2025. Miza: dezarmare „autentică” înainte de retrageri și garanții Din perspectiva Israelului, condiția-cheie pentru orice acord durabil este o demilitarizare „autentică, verificabilă și ireversibilă” a Hamas. Spielman a susținut că orice măsură care nu duce la o dezarmare completă ar lăsa gruparea capabilă să amenințe din nou Israelul. În același timp, o sursă politică israeliană citată în material a afirmat anterior că Israelul – care controlează în continuare cea mai mare parte a Fâșiei Gaza – nu își va retrage forțele în cadrul planului fără a verifica dezarmarea Hamas. Context: Hamas spune că acceptă un pas, Trump vorbește despre „etapă majoră” Hamas a anunțat vineri că a acceptat următorul pas al unui acord care prevede predarea armelor către un comitet de guvernare palestinian aflat în curs de înființare. Donald Trump a descris evoluția drept o „etapă majoră” și le-a spus jurnaliștilor că Israelul este „foarte mulțumit” de progres. Poziția transmisă acum de biroul lui Netanyahu contrazice însă această interpretare, insistând că planul publicat de Consiliul de Pace al lui Trump – care ar prevedea transformarea Gazei într-o zonă demilitarizată și „liberă de terorism” – nu corespunde „realității actuale” și „intențiilor declarate” ale Hamas. Ce urmează Din informațiile prezentate, discuția se mută pe mecanismele de verificare și pe calendarul dezarmării: Israelul indică faptul că nu va accepta pași ireversibili (precum retrageri) fără garanții concrete că Hamas este dezarmat efectiv. Materialul nu oferă detalii despre eventuale modificări ale planului american sau despre un termen pentru reluarea negocierilor. [...]

Asociația Prosumatorilor cere TVA 0% la fotovoltaice și baterii, o măsură care ar putea muta costul tranziției energetice dinspre buget spre investiții private , potrivit Știrile Pro TV . Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE) solicită Parlamentului adoptarea „în regim de urgență” a unui pachet fiscal inspirat din modelul german, care să permită aplicarea cotei zero de TVA pentru sisteme fotovoltaice de până la 27 kW și pentru bateriile de stocare aferente. Miza, în logica APCE, este accelerarea investițiilor în producția și stocarea „distribuită” (adică la nivel de consumator/prosumator, nu doar în centrale mari), pe fondul vulnerabilităților din sistemul energetic evidențiate în vara lui 2026: secetă severă, nivel scăzut al Dunării, diminuarea producției hidroenergetice și nucleare și presiune pe consum în orele de vârf. Ce schimbări fiscale propune APCE Asociația spune că va propune în sesiunea parlamentară din această toamnă un pachet legislativ care să includă: TVA 0% pentru sisteme fotovoltaice de până la 27 kW; TVA 0% pentru baterii de stocare și componentele esențiale ale instalației; TVA 0% pentru persoane fizice, ONG-uri, unități de cult, școli, spitale, entități publice și IMM-uri eligibile; eliminarea TVA-ului și a accizelor pentru energia electrică stocată și ulterior utilizată din baterii. De ce spune APCE că măsura este posibilă: baza europeană și exemplul Germaniei APCE își bazează inițiativa pe Directiva (UE) 2022/542 , care permite statelor membre să aplice inclusiv cota zero de TVA pentru instalațiile fotovoltaice. Asociația indică drept precedent Germania , care folosește acest mecanism fiscal din 1 ianuarie 2023, susținând că a obținut „rezultate concrete” în accelerarea investițiilor private și dezvoltarea capacităților de producție și stocare distribuită. Impactul economic estimat: investiții private vs. venituri din TVA APCE a publicat și o estimare de impact, potrivit căreia aplicarea TVA 0% ar genera anual: 96.000 de noi sisteme fotovoltaice instalate; 768 MW putere nou instalată; 1,54 GWh capacitate nouă de stocare; 614 milioane euro (aprox. 3,07 miliarde lei) investiții private mobilizate. Asociația estimează un „impact bugetar brut” prin neîncasarea TVA de aproximativ 129 milioane euro anual (aprox. 645 milioane lei), despre care susține că ar putea fi diminuat prin alte taxe plătite de firmele instalatoare (menționând CASS, dividende și impozit pe profit). Tot APCE afirmă că „fiecare euro” de TVA neîncasată ar genera aproximativ 4,8 euro investiții private, fără finanțare directă prin programe de subvenții. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, APCE intenționează să promoveze pachetul legislativ în sesiunea parlamentară din această toamnă. Materialul nu precizează dacă există deja un proiect depus sau un calendar de dezbatere în Parlament. [...]

Iranul ar putea obține un control extins asupra Strâmtorii Ormuz , dacă Teheranul și Muscatul finalizează un acord care ar redeschide ruta, dar ar introduce „taxe de serviciu” și un traseu de tranzit apropiat de coasta iraniană, potrivit Digi24 . Miza este una economică și operațională: o eventuală taxare și repoziționare a rutelor ar schimba costurile și regulile de trecere printr-un punct-cheie pentru transportul maritim global. Informațiile despre acord sunt atribuite de publicație unor surse citate de The New York Times, preluate de The Times of Israel . Conform descrierii, navele care intră în Golful Persic ar urma să traverseze strâmtoarea pe o rută apropiată de coasta Iranului și controlată de Republica Islamică, iar veniturile din „taxe de serviciu” ar fi împărțite în mod egal între Iran și Oman, potrivit unor oficiali iranieni citați. Navele care părăsesc zona ar urma, în schimb, o rută în apropierea coastei Omanului. Dispută asupra „taxelor” și a rolului Iranului Digi24 notează că un oficial american citat în material califică descrierea iraniană a acordului drept „inexactă”. Acesta susține că rutele „temporare” instituite prin înțelegere nu ar necesita aprobarea Iranului și nici plata unor taxe de trecere. Până la războiul recent, Strâmtoarea Ormuz a funcționat timp de decenii ca o cale navigabilă internațională liberă, mai arată articolul. Context: traficul rămâne redus în Ormuz și Bab al-Mandeb Separat, Al Jazeera relatează, citând Reuters și date Kpler (agenție de monitorizare a traficului maritim), că traficul prin strâmtorile Ormuz și Bab al-Mandeb a rămas redus, pe fondul incertitudinii legate de negocierile dintre SUA și Iran. Datele citate indică: în Bab al-Mandeb au tranzitat luni 20 de nave (12 petroliere și opt nave de marfă în vrac), la același nivel ca duminică; în Strâmtoarea Ormuz au tranzitat luni șase nave (trei petroliere și trei nave de marfă în vrac), față de șapte în ziua precedentă. Înainte de război, aproximativ 130 de nave treceau zilnic prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit Reuters, citată în material. [...]

O scurgere amplă indică un nou Redmi 17 5G pregătit pentru piața globală , cu specificații, design și un nivel de preț vehiculat înainte de lansare, ceea ce poate influența așteptările de cost în segmentul „mid-range” (telefoane de clasă medie). Informațiile apar în Android Headlines , care prezintă detalii neconfirmate oficial despre model. Din perspectiva pieței, astfel de scurgeri contează mai ales prin efectul asupra poziționării comerciale: dacă prețul și configurațiile menționate se confirmă, Redmi 17 5G ar putea pune presiune pe competitori în zona de volum, unde diferențele de câteva zeci de euro pot muta cererea între branduri și modele. Ce se știe din scurgere și ce rămâne incert Materialul descrie o „scurgere masivă” care ar include atât elemente de design, cât și o listă de specificații și un preț pentru varianta globală. Totuși, informațiile trebuie tratate ca preliminare: nu există, în acest stadiu, o confirmare oficială din partea producătorului privind configurațiile finale, disponibilitatea pe țări sau calendarul exact de lansare. De ce are relevanță economică Pentru retaileri și operatori, un model Redmi cu preț agresiv poate schimba rapid mixul de vânzări în zona 5G accesibilă, cu efecte în: politica de promoții (discounturi și pachete cu abonament); rotația stocurilor pentru generațiile anterioare; presiunea asupra prețurilor la modele concurente din aceeași clasă. Până la anunțul oficial, rămâne de urmărit dacă detaliile din scurgere se confirmă integral și dacă „varianta globală” va ajunge rapid și în Europa, inclusiv prin canalele uzuale din România. [...]

Detonarea stâncii de pe Brațul Bala arată cât de repede poate seceta să împingă regiunea spre restricții energetice și blocaje logistice , pe fondul scăderii accelerate a debitului Dunării, potrivit Știrile Pro TV , care citează presa bulgară. Operațiunea a vizat formațiunea stâncoasă de la Pârjoaia, în apropierea ramurii Bala a Dunării, notează site-ul bulgar Novinite.com. O primă încercare, făcută duminică, nu a distrus complet obstacolul, astfel că echipele militare au folosit o a doua încărcătură explozivă de 100 de kilograme și au demolat stânca, conform Novinite, citat de News.ro. Intervenția este prezentată ca măsură de urgență în contextul în care se preconizează că debitul Dunării la intrarea în România va coborî la aproximativ 1.400 metri cubi pe secundă, aproape de minimul istoric din 1985. În acest cadru, autoritățile române au avertizat că Centrala Nucleară de la Cernavodă își poate continua activitatea normală doar încă patru-cinci zile, după care ar putea fi necesare restricții. Efecte în Bulgaria: navigație mai dificilă și transport întrerupt pe feribot În Bulgaria, Agenția Executivă pentru Explorarea și Întreținerea Dunării a măsurat, în zona orașului Ruse, un nivel de minus 91 de centimetri față de „nivelul zero condițional”, cu o scădere de încă doi centimetri în 24 de ore și așteptări de noi scăderi. Pe partea de transport, Novinite relatează că: trei nave sunt blocate pe tronsonul bulgar al fluviului, însă în afara rutei principale de navigație și fără să blocheze traficul; au fost introduse restricții temporare în unele zone critice, pe fondul condițiilor de navigație mai dificile; legătura cu feribotul între Oriahovo și Bechet rămâne suspendată de aproape o lună, iar traficul de mărfuri și vehicule s-a oprit pe 10 iulie; călătorii sunt redirecționați prin Nikopol și Silistra, respectiv prin podurile de la Vidin și Ruse. Centralele nucleare: Cernavodă sub presiune, Kozlodui funcționează normal În timp ce România avertizează asupra unui orizont scurt de funcționare normală la Cernavodă în condițiile actuale, centrala nucleară Kozlodui din Bulgaria „nu a fost afectată până în prezent” și funcționează normal, potrivit Ministerului Energiei de la Sofia. Explicația invocată este că sistemul de răcire este alimentat de o stație proprie de pe mal, într-o secțiune mai adâncă a fluviului, care ar asigura debit suficient chiar și la niveluri scăzute. Autoritățile bulgare spun că rămân în contact cu Serbia pentru a menține nivelurile apei în aval de centrală peste pragurile critice și estimează că, dacă scăderea continuă, nu se așteaptă la o reducere semnificativă a producției de energie electrică de la Kozlodui în următoarele trei săptămâni. Ce urmează: prognoze nefavorabile și discuții regionale pentru energie Novinite indică prognoze nefavorabile, cu vreme caniculară și lipsă de precipitații, care ar urma să ducă la scăderi suplimentare ale nivelului Dunării în regiune. În acest context, România a declarat o stare de alertă sporită în sectorul energetic pentru luna august și se pregătește pentru posibile penurii de energie electrică, inițiind discuții cu Ucraina, Bulgaria și Grecia pentru furnizări suplimentare de energie electrică în timpul serii. [...]

Ludovic Orban pune presiune pe Cotroceni pentru desemnarea rapidă a premierului , respingând explicit scenariul unui „guvern tehnocrat” și susținând că președintele Nicușor Dan „nu-și exercită atribuțiile” dacă amână decizia, potrivit Digi24 . Fostul premier a declarat la Digi24 că varianta unui guvern tehnocrat „nu există” și a argumentat că, în practică, astfel de cabinete au avut sprijin politic și au fost „decontate” electoral de partidele care le-au susținut. Ca exemplu, Orban a invocat Cabinetul Cioloș, despre care spune că a fost urmat de „catastrofa electorală a PNL-ului”. „Președintele are două propuneri pe masă” În opinia lui Orban, șeful statului ar avea de ales între două nominalizări transmise de partide și ar trebui să facă „imediat” desemnarea: Siegfried Mureșan , propus de PNL, USR și UDMR; Sorin Grindeanu , propus de PSD. Orban a insistat că doar președintele României poate desemna premierul și că întârzierea ar echivala cu neexercitarea atribuțiilor constituționale. Acuzații directe la adresa lui Nicușor Dan și PSD Fostul consilier prezidențial a afirmat că nu mai are nicio legătură cu Nicușor Dan „din noiembrie” și a susținut că președintele ar acționa „împotriva” așteptărilor celor care l-au votat. În același timp, Orban l-a indicat pe Nicușor Dan drept „principalul vinovat, alături de PSD” pentru declanșarea și prelungirea crizei politice și guvernamentale. În plus, Orban a susținut că PSD nu ar fi depus moțiunea de cenzură fără un „acord” sau „sprijin tacit” din partea președintelui, argumentând că Nicușor Dan ar fi acționat „exact pe temele” dorite de PSD. [...]