Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile lui Valerii Zalužni pun sub semnul întrebării traiectoria Ucrainei spre NATO, într-un moment în care Kievul își caută garanții de securitate pe termen lung, cu efect direct asupra arhitecturii de apărare europene. Potrivit Meduza, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fost comandant-șef al armatei ucrainene a spus că Ucraina „nu va adera niciodată” la Alianță.
Zalužni a făcut afirmațiile la Kiev, în timpul unei discuții despre integrarea euroatlantică, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor, relata „Evropeiska Pravda” (European Pravda), citată de publicație.
„Cunosc foarte bine NATO. Vreo 12 ani, probabil, m-am ocupat personal ca noi să stăpânim standardele NATO și în fiecare an am ascultat povești că, imediat-imediat, vom intra în NATO. Niciodată nu vom intra, din păcate!”
În evaluarea lui, problema nu este doar politică, ci și una de doctrină și compatibilitate: standardele și modul de funcționare ale NATO nu ar mai corespunde realităților militare actuale.
„Este imposibil să te alături, cu nivelul de dezvoltare pe care îl au Forțele Armate ale Ucrainei, unei organizații care se ghidează după doctrinele celui de-al Doilea Război Mondial.”
Zalužni a mai susținut că NATO ar putea rămâne, „cel mai probabil”, în forma actuală, iar Ucraina ar continua ani la rând tranziția către standarde necesare pentru a ajunge măcar la un nivel comparabil cu „jumătate” din cel al Federației Ruse, potrivit aceleiași relatări.
Deși a recunoscut că Ucrainei îi sunt necesare tehnologii care „încă există” în țările NATO, Zalužni a indicat că Kievul ar urma să se orienteze către alte formate de securitate care „abia se vor forma”.
„Cel mai probabil, va fi vorba despre un bloc european militar-politic de securitate.”
În același context, el și-a exprimat regretul că Ucraina nu lucrează pentru aderarea la Joint Expeditionary Force (JEF), o coaliție militară condusă de Marea Britanie. „Evropeiska Pravda”, citată de Meduza, notează însă că JEF nu presupune obligații de apărare reciprocă între participanți, spre deosebire de NATO.
Meduza amintește că Zalužni a condus armata ucraineană în perioada 2021–2024 și a plecat din funcție cu un nivel ridicat de încredere publică. Potrivit unor relatări din presă, el ar fi intenționat să participe la următoarele alegeri prezidențiale din Ucraina. Conform datelor citate de publicație, în iunie 2026, 16% dintre ucraineni ar fi fost gata să voteze pentru Zalužni, față de 32% pentru președintele în funcție, Volodîmîr Zelenski.
Recomandate
Un incident cu victime pe o plajă din sudul Rusiei ridică miza operațională a apărării antiaeriene în zone turistice , după ce resturi provenite de la o dronă ucraineană au căzut într-o zonă aglomerată, potrivit CNN . Autoritățile locale ruse spun că au murit cel puțin șapte persoane, într-unul dintre cele mai letale episoade raportate în ultimele săptămâni. Incidentul a avut loc luni, într-o zonă de stațiune la Marea Neagră, în orașul Gelendjik (regiunea Krasnodar). Trei dintre cei uciși erau copii, conform autorităților locale. Nu este clar dacă drona a fost doborâtă de apărarea antiaeriană rusă sau s-a prăbușit, însă guvernatorul regional Veniamin Kondratiev a afirmat că oamenii de pe plajă au fost uciși „când resturi de la un UAV au căzut”. Bilanțul include și aproximativ 40 de răniți, potrivit guvernatorului. Dintre aceștia, 21 au fost internați, iar alți 19 au primit îngrijiri medicale, au precizat autoritățile locale. Ce sugerează imaginile analizate de CNN Analiza CNN a unui videoclip care surprinde momentul impactului indică faptul că, cu câteva secunde înainte de explozie, se aud rafale de armă automată de la cel puțin trei arme. În timpul focului, drona își schimbă brusc direcția și se prăbușește pe plajă. Potrivit aceleiași analize, drona pare să fi depășit o instalație radar rusească aflată la vest de plajă, înainte să cadă. Schimb de acuzații: Kievul indică apărarea antiaeriană rusă Într-o declarație pentru CNN, șeful Centrului guvernamental ucrainean pentru Combaterea Dezinformării, Andrii Kovalenko, a susținut că incidentul ar fi fost provocat de forțele ruse de apărare antiaeriană, care ar fi doborât drona deasupra unei plaje pline de turiști. El a acuzat, totodată, autoritățile ruse că ar ascunde alertele aeriene sau nu ar lua măsurile necesare pentru siguranța populației în timpul acestora. „Decesele rușilor de pe plaja din Gelendjik sunt în întregime vina forțelor ruse de apărare antiaeriană”, a declarat Kovalenko. Acesta a mai spus că Ucraina își folosește armele „exclusiv” împotriva complexului militar-industrial al Rusiei și a infrastructurii economice care ar susține finanțarea războiului. Context: intensificarea loviturilor și ținte sensibile în regiune Regiunea Krasnodar este vizată frecvent de forțele ucrainene, inclusiv prin atacuri anterioare asupra unor active navale și a infrastructurii petroliere, notează CNN. Baza navală Novorossiisk , principalul hub al Flotei ruse din Marea Neagră, se află la aproximativ 25 de mile (circa 40 km) de Gelendjik. În ultima lună, Ucraina și-a intensificat loviturile în interiorul Rusiei, vizând infrastructură energetică, fabrici de armament, obiective militare și facilități de transport maritim, potrivit sursei. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat vineri că, între 24 și 31 iulie, atacurile cu drone și bombardamentele ucrainene ar fi ucis cel puțin 61 de persoane și ar fi rănit 327. În oglindă, în aceeași lună în Ucraina, atacurile rusești au ucis cel puțin 377 de civili și au rănit 2.129, ceea ce ar face-o cea mai sângeroasă lună a invaziei de la aprilie 2022, conform datelor citate de CNN. [...]
Ucraina își extinde loviturile la distanță asupra infrastructurii petroliere rusești , vizând în aceeași noapte rafinării, un depozit de petrol și obiective militare, inclusiv baza aeriană Engels din regiunea Saratov, potrivit Focus . Miza operațională este dublă: reducerea capacității de procesare a petrolului (cu efect direct asupra alimentării economiei de război) și presiune asupra infrastructurii folosite în atacurile rusești. Atacurile au avut loc în noaptea de 2 august, iar președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a afirmat că unități ucrainene au lovit instalații din industria petrolieră rusă și infrastructură militară. Într-o postare pe X, Zelenski a susținut că țintele au fost facilități care „sprijină războiul” dus de Rusia. Ținte: rafinării, depozit de petrol și baza Engels Conform publicației, loviturile au vizat mai multe regiuni din Rusia, iar unele detalii sunt atribuite unor surse citate de Focus: În regiunea Bașkortostan , „Euromaidan Press” relatează că ar fi fost lovite trei rafinării. Zelenski a indicat că este vorba despre instalații care procesează anual „milioane de tone” de petrol. În regiunea Saratov, Ucraina susține că a fost lovită o bază militară; „L'Indépendant” este citat cu informația că în vizor a intrat baza aeriană Engels, unde sunt staționate bombardiere strategice Tu-95MS și Tu-160, folosite de Rusia în atacuri asupra Ucrainei. Tot în Saratov, potrivit afirmațiilor ucrainene, a fost lovită o rafinărie „care poate procesa mai multe milioane de tone de țiței pe an”. Focus notează că evaluarea pagubelor este în curs, iar amploarea efectelor nu este încă confirmată independent în materialul citat. De ce contează: presiune pe lanțul energetic care susține efortul de război Din perspectiva impactului operațional, țintirea rafinăriilor și a depozitelor de petrol urmărește să afecteze capacitatea Rusiei de a procesa și distribui produse petroliere, esențiale atât pentru economie, cât și pentru logistică militară. În același timp, lovirea unei baze asociate cu bombardiere strategice ar transmite un semnal privind raza de acțiune a capabilităților ucrainene. „Euromaidan Press” este citat cu ideea că atacurile asupra Bașkortostan ar demonstra distanța la care pot ajunge armele Ucrainei, regiunea fiind la peste 1.000 km de granița ucraineană. Context: Kievul prezintă loviturile ca răspuns la atacurile rusești Potrivit Focus, conducerea ucraineană descrie aceste atacuri ca reacție la lovituri rusești cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene, care au avariat și clădiri civile. Separat, Zelenski a mai afirmat pe X că forțele ucrainene au lovit cargoul „Yanina”, sub pavilion rusesc, pe care îl descrie ca având o capacitate de peste 100.000 de tone, și că nava ar fi fost scufundată. Materialul nu oferă o confirmare independentă a acestei afirmații. [...]
Ucraina intră în mecanismul UE de intervenție la incendii, trimițând 70 de pompieri în Franța , într-un pas cu miză operațională pentru capacitatea europeană de răspuns la incendii de vegetație, pe fondul unui sezon marcat de temperaturi de peste 40°C. Informațiile sunt prezentate de Știrile Pro TV . Echipa ucraineană va interveni în sud-vestul Franței, în apropiere de Bordeaux , unde incendiile de proporții afectează zona. Este prima participare a Ucrainei la Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene, instrument prin care statele își coordonează sprijinul în situații de urgență. Ce înseamnă, concret, participarea Ucrainei Potrivit materialului, Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a anunțat încă de vineri plecarea echipei spre Franța și a publicat imagini cu coloana de autospeciale deplasându-se pe timpul nopții. În același cadru european, „sute de pompieri” din mai multe state membre au fost deja mobilizați în Franța și Spania pentru a sprijini autoritățile locale în stingerea incendiilor, pe fondul unui val de incendii de vegetație care afectează mai multe țări din sudul Europei (Spania, Italia, Franța și Grecia), relatează TVP World. Context: presiune ridicată pe resursele de intervenție Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a confirmat participarea Ucrainei printr-un mesaj public, insistând pe componenta de solidaritate în interiorul mecanismului european. „Pentru prima dată, Ucraina oferă asistență prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene.” „În timp ce se apără de războiul de agresiune al Rusiei, Ucraina contribuie și la protejarea vieților din întreaga Europă. Aceasta este solidaritatea europeană. În fiecare zi, Ucraina demonstrează că își are locul în Uniunea noastră.” Tot în cadrul eforturilor coordonate, Polonia ar urma să trimită 105 pompieri în Spania pe parcursul lunii august; prima echipă, de 35 de persoane, a plecat sâmbătă dimineață din Cracovia și va interveni în regiunea Castilia-La Mancha, cu rotații ale echipelor. Comandantul șef al Serviciului de Pompieri din Polonia, Wojciech Kruczek, a avertizat că amploarea incendiilor și numărul mare de focare simultane vor face misiunea dificilă. La ce să ne așteptăm în continuare Din informațiile disponibile în articol nu rezultă durata misiunii ucrainene sau resursele exacte alocate (număr de autospeciale, perioadă de rotație). Cert este că activarea Ucrainei în mecanismul UE extinde baza de sprijin disponibilă pentru statele afectate, într-un sezon în care intervențiile transfrontaliere devin tot mai frecvente. [...]
Retragerea lui Starmer și ieșirea din scenă a lui Macron riscă să slăbească „Coaliția Voinței”, cu efect direct asupra sprijinului european pentru Ucraina , pe fondul temerilor privind un vid de leadership și al ascensiunii unor politicieni mai favorabili Rusiei, potrivit Adevărul . Coaliția – un format diplomatic care a reunit peste 30 de state – a fost construită în jurul parteneriatului dintre Marea Britanie și Franța, cu obiectivul de a susține Ucraina și, în perspectivă, de a pregăti o eventuală desfășurare de trupe care să garanteze respectarea unui armistițiu. În paralel, cele două puteri nucleare europene coordonează și planuri de deminare a Strâmtorii Hormuz . În acest context, plecarea lui Keir Starmer din prim-planul politicii internaționale și faptul că Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un nou mandat la prezidențialele de anul viitor alimentează îngrijorări că Europa ar putea rămâne fără o direcție coerentă în dosarul ucrainean. Riscul politic major: cine vine după Macron Temerile sunt concentrate mai ales pe tranziția de la Paris. Macron trebuie să părăsească funcția după alegerile prezidențiale de anul viitor, iar publicația notează că nu există un succesor evident. În material sunt menționați drept posibili câștigători: Marine Le Pen (Rassemblement National), care a promis în trecut retragerea Franței din structura militară integrată a NATO, ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei și presiuni asupra Ucrainei pentru un acord de pace în condițiile Moscovei; Jean-Luc Mélenchon, care ar merge mai departe, promițând retragerea Franței din alianța militară occidentală. O sursă citată de The Telegraph afirmă că oficialii britanici analizează deja implicațiile unei eventuale victorii a unuia dintre acești candidați asupra relațiilor franco-britanice, inclusiv asupra viitorului Coaliției Voinței și asupra schimbului de informații clasificate. Un oficial occidental avertizează că NATO ar avea „o problemă majoră” dacă oricare dintre cei doi ar ajunge la putere. Lideri alternativi, dar cu limite și vulnerabilități Discuțiile diplomatice se îndreaptă spre ideea unui posibil „înlocuitor” de leadership european, însă opțiunile descrise în articol vin cu constrângeri. Friedrich Merz , cancelarul Germaniei, este indicat drept cel mai evident nume, în condițiile în care coordonează un proiect amplu de transformare a armatei germane în cea mai mare forță militară din Europa. Totuși, materialul subliniază că Merz este afectat de probleme interne și de întrebări privind capacitatea sa de a rămâne la conducere. Roderich Kiesewetter (CDU), membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din Bundestag, este citat critic la adresa lui Merz și a poziționării Berlinului, inclusiv în raport cu angajamentele publice privind Ucraina. „Asta nu înseamnă leadership. Atunci cine va conduce Europa? Avem nevoie de un Churchill.” În același timp, Germania – spre deosebire de Marea Britanie, Franța și alte aproximativ 12 state – a refuzat să se angajeze că va trimite trupe într-o viitoare misiune de garantare a unui armistițiu în Ucraina, potrivit articolului. Alți lideri menționați ca având propriile vulnerabilități sunt Donald Tusk (Polonia) și Giorgia Meloni (Italia), ambii refuzând trimiterea de trupe în Ucraina. Deși sunt considerați favoriți să își păstreze funcțiile, articolul notează că este puțin probabil să fie percepuți ca înlocuitori ai lui Macron în rolul de lider al Europei. Ce urmează: o coaliție dependentă de continuitatea politică Miza imediată este continuitatea sprijinului european pentru Ucraina și credibilitatea angajamentelor asumate. În lectura prezentată, dacă Europa nu își respectă promisiunile față de Kiev, consecințele geopolitice ar putea fi serioase, inclusiv prin riscul ca viitoare guverne ucrainene să caute sprijin la alte puteri din regiune, pe fondul percepției unui Occident „nesigur”. În lipsa unei figuri care să preia rapid rolul de coordonare politică, articolul sugerează că viitorul Coaliției Voinței ar putea depinde de capacitatea succesorului lui Starmer, Andy Burnham, de a compensa, „de unul singur”, retragerea tandemului care a ținut până acum formatul în picioare. [...]
Rusia își întărește forțele în estul Ucrainei, iar presiunea asupra Sloviansk crește , pe fondul unei tactici care combină lovituri aeriene cu bombe ghidate și înaintări în grupuri mici de infanterie, fără câștiguri teritoriale confirmate la început de august, potrivit Focus . Miza operațională este pregătirea unui nou atac asupra orașului, considerat strategic, în condițiile în care luptele rămân concentrate în localitățile fortificate din nordul regiunii Donețk. Portalul ungar Portfolio.hu, citat de publicație, susține că Rusia a primit unități suplimentare și ar putea pregăti o nouă ofensivă în zona Sloviansk. În același timp, evaluările Institutului american pentru Studiul Războiului (ISW) indică faptul că, la începutul lunii august, trupele ruse nu au obținut progrese confirmate pe teren, în pofida continuării atacurilor. Bombardamentele cu bombe ghidate, folosite pentru „înmuirea” apărării Un element central al tacticii ruse, potrivit analizei ISW, este intensificarea utilizării bombelor aeriene ghidate pentru a slăbi apărarea ucraineană înaintea unor atacuri la sol. Scopul ar fi deschiderea unor culoare pentru înaintări realizate de grupuri mici de infanterie. Pe 2 august, administrația militară locală a raportat că Sloviansk a fost lovit cu o bombă planată FAB-250, într-un atac care ar fi vizat distrugerea unor clădiri și poziții defensive, pentru a facilita avansul forțelor ruse. Contraatacuri ucrainene și înaintări ruse în grupuri mici Forțele ucrainene au reușit să oprească mai multe încercări de înaintare și au lansat contraatacuri, notează materialul. Conform RBC Ukraine , un blogger militar rus a raportat atacuri ucrainene în apropiere de Rai-Oleksandriwka, la est de Sloviansk. În paralel, Rusia ar continua să folosească tactica grupurilor mici de soldați care se ascund în clădiri distruse sau în subsoluri și așteaptă întăriri. ISW apreciază că această abordare este utilizată în special în zona Kostiantînivka, însă fără un „breakthrough” (străpungere) decisiv până acum. Dronele schimbă ritmul luptelor și vulnerabilizează logistica Densitatea ridicată a dronelor influențează semnificativ confruntările din Donbas, ambele părți folosind sisteme fără pilot pentru recunoaștere și pentru lovirea pozițiilor și rutelor de aprovizionare. Euromaidan Press relatează că unități ucrainene au atacat poziții ruse de drone la sud de Kostiantînivka, cu obiectivul de a proteja rute de aprovizionare considerate importante. În ansamblu, tabloul descris de sursele citate indică o intensificare a pregătirilor ruse în jurul Sloviansk, dar și limite operaționale vizibile: atacuri aeriene mai frecvente și presiune constantă, fără câștiguri confirmate pe teren, în timp ce Ucraina încearcă să contracareze prin lovituri locale și prin țintirea infrastructurii de drone și a logisticii. [...]
Donald Trump spune că negocierile cu Iranul ar fi „ultima șansă” pentru un acord nuclear , într-un mesaj care ridică din nou miza diplomatică și poate influența percepția de risc în regiune, potrivit Al Jazeera . Președintele SUA a afirmat că Iranul are o „ultimă șansă” să ajungă la un acord privind programul nuclear și a susținut că noi discuții ar putea începe „în câteva zile”. Declarațiile vin însă în contradicție cu poziția Teheranului: mai devreme, luni, Iranul a negat că ar exista negocieri în desfășurare cu Washingtonul, contrazicând afirmațiile lui Trump. Materialul a fost publicat pe 3 august 2026. Al Jazeera nu oferă detalii despre formatul posibil al discuțiilor, agenda sau nivelul de reprezentare, astfel că rămâne neclar dacă este vorba despre un canal diplomatic deja deschis sau despre o intenție anunțată public. [...]
