Știri
Știri din categoria Diverse
Iranul ar putea obține un control extins asupra Strâmtorii Ormuz, dacă Teheranul și Muscatul finalizează un acord care ar redeschide ruta, dar ar introduce „taxe de serviciu” și un traseu de tranzit apropiat de coasta iraniană, potrivit Digi24. Miza este una economică și operațională: o eventuală taxare și repoziționare a rutelor ar schimba costurile și regulile de trecere printr-un punct-cheie pentru transportul maritim global.
Informațiile despre acord sunt atribuite de publicație unor surse citate de The New York Times, preluate de The Times of Israel. Conform descrierii, navele care intră în Golful Persic ar urma să traverseze strâmtoarea pe o rută apropiată de coasta Iranului și controlată de Republica Islamică, iar veniturile din „taxe de serviciu” ar fi împărțite în mod egal între Iran și Oman, potrivit unor oficiali iranieni citați.
Navele care părăsesc zona ar urma, în schimb, o rută în apropierea coastei Omanului.
Digi24 notează că un oficial american citat în material califică descrierea iraniană a acordului drept „inexactă”. Acesta susține că rutele „temporare” instituite prin înțelegere nu ar necesita aprobarea Iranului și nici plata unor taxe de trecere.
Până la războiul recent, Strâmtoarea Ormuz a funcționat timp de decenii ca o cale navigabilă internațională liberă, mai arată articolul.
Separat, Al Jazeera relatează, citând Reuters și date Kpler (agenție de monitorizare a traficului maritim), că traficul prin strâmtorile Ormuz și Bab al-Mandeb a rămas redus, pe fondul incertitudinii legate de negocierile dintre SUA și Iran.
Datele citate indică:
Înainte de război, aproximativ 130 de nave treceau zilnic prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit Reuters, citată în material.
Recomandate
Debitului Dunării i-a coborât sub minimul din 2003, iar asta pune presiune directă pe operarea de la Cernavodă , unde autoritățile încearcă să câștige timp printr-o intervenție de urgență pentru a menține nivelul apei necesar răcirii, potrivit Digi24 . Administrația Națională „Apele Române ” spune că debitul a ajuns la 1.400 metri cubi pe secundă, sub precedentul minim istoric, și cu două zile mai devreme decât estimările hidrologilor. Scăderea continuă afectează deja navigația de peste două săptămâni, iar în zona Cernavodă autoritățile urmăresc să stabilizeze nivelul pentru a asigura alimentarea cu apă de răcire a Unității 2 , conform declarațiilor Anei-Maria Agiu, purtător de cuvânt al Apelor Române. Intervenția de la Cernavodă: barje cu rocă, efect așteptat „imediat” Apele Române afirmă că intervențiile făcute până acum pentru dislocarea unei stânci au dus la o creștere de 2 centimetri a nivelului Dunării în zona Cernavodă și au încetinit ritmul de scădere. Nivelul indicat pentru miercuri era de minus 217 centimetri, „o valoare un pic mai mare decât zilele trecute”, după cum a precizat reprezentanta instituției. Evoluția a schimbat și estimările pentru atingerea pragului de minus 233 centimetri: dacă inițial era prognozat pentru vineri, acum este așteptat cel mai devreme la începutul săptămânii viitoare. „Am câștigat câteva zile, câteva zile extrem de importante.” În cursul zilei de miercuri ar urma să fie finalizată încărcarea ultimei dintre cele patru barje cu rocă. Scufundarea lor este însă analizată „foarte strict”, din cauza curenților puternici și a riscurilor pentru echipele implicate. „Este foarte important ca această intervenție să fie realizată în siguranță, inclusiv în siguranță pentru oamenii care efectuează această operațiune.” Ținta: +10–12 cm la nivelul apei, dar dependența rămâne de precipitații Obiectivul autorităților este o creștere a nivelului Dunării la Cernavodă de până la 10 centimetri și, în scenariul ideal, de 12 centimetri, pentru a reduce decalajul față de scăderea prognozată inițial. Apele Române indică și o limitare: precipitațiile așteptate în bazinul superior al Dunării (inclusiv din Austria) ar urma să se resimtă ulterior în debite, însă nu ar fi suficient de consistente pentru a duce debitul la nivelul considerat optim pentru Cernavodă. Reperul menționat de instituție este un debit de aproximativ 2.000 metri cubi pe secundă la intrarea Dunării în țară, nivel înregistrat anul trecut. În acest context, intervenția cu barjele este descrisă de Apele Române drept „o cursă contra cronometru”, cu efecte care „ar trebui să se vadă imediat” după realizarea operațiunii, dacă aceasta poate fi făcută în condiții de siguranță. [...]
Impactul unei trepte superioare Falcon 9 pe Lună devine un test practic pentru monitorizarea deșeurilor spațiale , într-un moment în care NASA își pregătește planurile de prezență umană susținută pe satelit. Potrivit Digi24 , agenția spațială americană estimează că treapta superioară a unei rachete SpaceX s-a prăbușit miercuri dimineață pe Lună, pe baza calculelor astronomilor, iar coliziunea ar fi lăsat un crater. Treapta ar cântări aproximativ 4.000 de kilograme (dacă și-a consumat tot combustibilul), iar astronomii plasează impactul în emisfera nordică a Lunii, în apropierea craterului Einstein, la o viteză estimată de circa 8.690 km/h. NASA a transmis că nu există niciun pericol pentru Pământ. Purtătorul de cuvânt al agenției, Jimi Russell, a precizat că NASA va continua să urmărească racheta-purtătoare „în scopuri de instruire” și va observa ulterior locul impactului „în scopuri științifice”. De ce contează: deșeurile spațiale, o problemă operațională pentru viitoarele misiuni Evenimentul este tratat ca o oportunitate de cercetare, dar readuce în discuție riscurile generate de aglomerarea spațiului cu resturi de rachete și alte obiecte artificiale. Dr. Matt Bothwell, astronom la Universitatea din Cambridge, numește coliziunea un „mic experiment ingenios pe Lună”, însă avertizează că, în câteva decenii, ar putea deveni dificil să se treacă de orbita Pământului din cauza densității deșeurilor spațiale. Într-un articol publicat înaintea impactului, o echipă de cercetare de la Laboratorul Național Los Alamos (New Mexico) a arătat că un astfel de eveniment poate ajuta la: testarea proceselor de localizare a impacturilor pe suprafața lunară, utile pentru viitoare experimente seismice; investigarea dinamicii prafului și a norului de particule rezultat; evaluarea riscurilor asociate impacturilor cu deșeuri spațiale artificiale. Când apar primele imagini și de ce nu există confirmare „în timp real” Nicio navă spațială aflată pe orbită lunară nu a surprins coliziunea în timp real, astfel că identificarea craterului ar urma să se facă prin compararea imaginilor „înainte și după” ale suprafeței, un proces care necesită planificare și timp de execuție. Sonda sud-coreeană Danuri ar fi avut cele mai mari șanse să surprindă ceva aproape în timp real, trecând în apropierea zonei cu puțin timp înainte, însă echipa a anunțat că orice înregistrare va fi publicată doar după finalizarea analizei, fără un termen fix. În paralel, Lunar Reconnaissance Orbiter (NASA) urmează să fie poziționată pentru a fotografia locul în zilele următoare. Și telescoapele terestre din America ar fi putut surprinde impactul, dar confirmarea și procesarea imaginilor pot dura de la câteva ore la câteva zile. Context: cum a ajuns treapta pe traiectorie de impact Racheta Falcon 9 a decolat în ianuarie anul trecut, transportând două module de aterizare lunare. Racheta-purtătoare s-a întors pe Pământ, însă treapta superioară a rămas în spațiu pentru a propulsa modulele mai departe. În mod obișnuit, pentru „misiuni de mare energie”, SpaceX face o manevră pentru ca a doua treaptă să fie „în siguranță, conform normelor și reglementărilor aplicabile”, a declarat Julianna Scheiman, directoarea programelor științifice și Dragon ale NASA la SpaceX, la o conferință de presă, potrivit News.ro. Ea a spus că manevra a fost efectuată, dar că traiectoria către Lună ar fi rezultat dintr-o combinație de activitate solară și forțe gravitaționale. Pe fond, NASA își propune să stabilească o prezență umană susținută pe Lună, iar o mai bună înțelegere a deșeurilor spațiale din zona orbitei lunare devine o condiție operațională pentru siguranța viitoarelor misiuni. [...]
Redeschiderea centralelor pe cărbune riscă să blocheze plăți din PNRR și să aducă penalități de peste 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) , avertizează secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi , potrivit Digi24 . Bușoi susține că ideea de a reporni unități pe cărbune deja închise, pentru care România a primit fonduri ca să dezvolte proiecte alternative, „sună bine politic”, dar ar fi „extrem de periculoasă” din perspectiva relației cu partenerii europeni și a riscului de sancțiuni financiare. Mesajul a fost publicat pe pagina sa de Facebook. Miza: bani europeni și credibilitate în negocierile cu Comisia Europeană Secretarul de stat spune că Guvernul își concentrează eforturile pe menținerea temporară în funcțiune a Unității de la Turceni, în cadrul Jalonului 119A, care vizează reforma pieței de energie electrică prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic. În sprijinul demersului ar exista concluziile unui studiu „validat și de ACER ” (Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei), pe fondul unei situații dificile în regiune. Bușoi face diferența între negocierea menținerii temporare a unor capacități și anularea, prin modificare legislativă, a unei reforme „asumate, validate și finanțate”. Ce consecințe invocă Ministerul Energiei În evaluarea sa, o schimbare legislativă care ar permite redeschiderea/menținerea pe termen mai lung a producției pe cărbune ar putea avea efecte directe asupra finanțărilor europene: blocarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR; penalități care „pot ajunge la peste un miliard de euro” (aprox. peste 5 miliarde lei); punerea în pericol a fondurilor pentru spitale, școli și infrastructură, inclusiv proiecte energetice. „Consecințele pentru România pot fi serioase: blocarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR, penalități care pot ajunge la peste un miliard de euro și punerea în pericol a fondurilor destinate spitalelor, școlilor și infrastructurii, inclusiv a unor proiecte energetice importante.” Context: amendament în Senat pe decarbonizare Avertismentul vine după ce Senatul a adoptat o propunere legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic, cu un amendament al PSD care prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților pe lignit și huilă se va putea face doar după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice „similare”. Proiectul include și excepții care ar permite punerea în funcțiune a unor noi capacități pe lignit sau huilă în anumite situații, inclusiv pentru constituirea de rezerve destinate mobilizării și războiului, respectiv pentru scenarii legate de starea de urgență sau asediu. Bușoi afirmă că Guvernul negociază cu Comisia Europeană și caută soluții pentru protejarea sistemului energetic național fără a pune în pericol fondurile europene, insistând pe „decizii echilibrate” care să apere atât securitatea energetică, cât și interesele financiare ale României. [...]
SUA întârzie licența care ar permite Ucrainei să producă rachete Patriot , iar amânarea menține presiunea pe lanțul de aprovizionare și pe capacitatea de apărare aeriană a Kievului înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: Ucraina încearcă să reducă dependența de livrările externe într-un context de penurie globală de sisteme și rachete Patriot, în timp ce Rusia își intensifică atacurile cu rachete și drone, inclusiv asupra infrastructurii energetice. Digi24 citează o analiză Euronews care arată că, deși președintele Donald Trump a indicat la începutul lui iulie că SUA ar acorda o licență de producție, la finalul lunii a spus că nu există încă o decizie finală, invocând sensibilitatea transferului de tehnologie militară avansată. De ce se blochează licența: reguli de export și controlul producției Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker , a declarat că este puțin probabil ca Statele Unite să ajungă la un acord cu Ucraina privind producția comună de rachete de interceptare Patriot înainte de această iarnă. Într-un interviu acordat Fox News, el a subliniat că rachetele de interceptare PAC-3 Patriot sunt strict controlate de regulile americane de export, ceea ce limitează acordarea rapidă a licențelor. „Un acord de producție pe termen lung nu va fi încheiat înainte de această iarnă. Așadar, vom continua să lucrăm la acest aspect.” Whitaker a mai spus că SUA nu permit producția acestor rachete decât în Statele Unite, de către producători americani. Ce opțiuni rămân pe termen scurt: transferuri și creșterea producției în SUA Până la un acord de coproducție, prioritatea Washingtonului și a aliaților este să acopere nevoile imediate ale Ucrainei „cât mai repede posibil” înainte de iarnă, prin două direcții menționate în material: transferuri de rachete de interceptare excedentare de la aliați; extinderea producției americane. În paralel, Whitaker a indicat că există discuții despre o cooperare industrial-militară mai amplă cu Ucraina și aliații europeni, inclusiv oportunități de coproducție pentru consolidarea bazei industriale. Contextul de piață: cerere mare, stocuri tensionate, ritmuri de producție Digi24 notează că sistemele Patriot sunt fabricate în SUA de Raytheon și Lockheed Martin și sunt folosite pe scară largă de aliații americani. Stocurile globale au fost afectate, inclusiv pe fondul conflictelor din Iran și Ucraina. Potrivit informațiilor prezentate de Kiev și citate în articol, Lockheed Martin produce aproximativ 60–65 de rachete de interceptare pe lună, în timp ce Rusia ar produce lunar în jur de 120 de rachete balistice, pe lângă alte sisteme. În același timp, Moscova și-ar fi adaptat atacurile pentru a exploata vulnerabilitățile apărării aeriene ucrainene. Ce urmează: discuții politice și o posibilă vizită la Kiev Subiectul licenței a fost discutat și la întâlnirea Trump–Zelenski de la Washington, pe 29 iulie, inclusiv în legătură cu extinderea producției interne de echipamente de apărare ale Ucrainei. Zelenski a spus că discuțiile au vizat posibile licențe pentru rachetele interceptoare Patriot, fără un calendar comunicat. În plan diplomatic, reprezentanții speciali ai lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar urma „probabil” să viziteze Kievul în a doua jumătate a lunii august, potrivit relatărilor din presă menționate în articol. Zelenski a indicat că vrea să discute relansarea negocierilor de pace și să ofere o imagine directă asupra situației din Ucraina. Pentru Kiev, problema licențelor este prezentată ca o combinație între reziliență pe termen lung și necesitate imediată: oficialii ucraineni susțin că o coproducție ar accelera aprovizionarea și ar integra Ucraina mai ferm în baza industrială de apărare occidentală, iar Zelenski a cerut un flux constant de rachete de interceptare pe tot parcursul anului 2026, care ar putea fi finanțat de partenerii europeni. [...]
Escaladarea retoricii Phenianului crește riscul de tensiuni în Pacific , după ce Coreea de Nord a avertizat Japonia că „se va întâmpla ceva neplăcut”, pe fondul consolidării capacităților militare ale Tokyo-ului, potrivit Digi24 . Amenințarea a fost formulată de Kim Yo Jong , sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, într-o declarație difuzată de presa de stat de la Phenian. Ea a acuzat Japonia că „se transformă într-un stat beligerant”, în condițiile în care Tokyo își mărește cheltuielile militare, își întărește pacturile de apărare și desfășoară lansatoare de rachete pe insulele periferice. Ce reproșează Phenianul și ce invocă drept „dovezi” În declarația publicată de Agenția Centrală de Știri Coreeană, citată de AFP și preluată de Agerpres, Kim Yo Jong numește Japonia „stat criminal de război” și susține că Phenianul va stabili „opțiuni militare suplimentare”, motivate de schimbarea posturii militare a Tokyo-ului. Printre elementele invocate de oficialul nord-coreean se numără: testele Japoniei cu rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune de tip Tomahawk ; participarea Japoniei, în luna mai, la exerciții militare conduse de SUA în Filipine; ideea că Tokyo ia măsuri „pentru a-și asigura capacitatea de a lansa un atac preventiv”. „Dacă descendenții militarismului, care au moștenit genele vicleniei și agresiunii, au pus mâna pe arme letale, se va întâmpla ceva neplăcut.” Context: reînarmarea Japoniei și miza regională Japonia s-a îndepărtat treptat de statutul pacifist de după al Doilea Război Mondial, iar ministrul apărării de la Tokyo a vorbit despre consolidarea armatei cu un „simț al urgenței și al crizei”, pe fondul unei evaluări guvernamentale care avertizează asupra amenințărilor din partea Chinei, Rusiei și Coreei de Nord. În plan bugetar, Japonia și-a majorat cheltuielile militare cu 9,7%, la 62,2 miliarde de dolari în 2025 (aprox. 280 miliarde lei), echivalentul a 1,4% din PIB — cea mai mare pondere din 1958, conform informațiilor din articol. China, aliat-cheie al Coreei de Nord, și-a exprimat la rândul ei îngrijorarea față de ceea ce consideră un „nou militarism” al Japoniei, pe fondul deteriorării relațiilor după declarații ale premierului japonez Sanae Takaichi privind Taiwanul. De ce contează: risc de reacții militare și presiune pe securitatea regională Mesajul Phenianului sugerează o posibilă înăsprire a posturii militare nord-coreene ca răspuns la reînarmarea Japoniei și la cooperarea acesteia cu SUA în Pacific. În același timp, Coreea de Nord se declară în repetate rânduri o putere nucleară „ireversibilă” după eșecul summitului din 2019 dintre Kim Jong Un și Donald Trump, pe fondul divergențelor privind denuclearizarea și ridicarea sancțiunilor. [...]
Ucraina acuză Rusia de crimă de război, după un atac cu dronă asupra unui civil, un episod care ridică din nou miza juridică a folosirii dronelor împotriva populației potrivit Digi24 . Cazul este susținut de un videoclip difuzat de poliția ucraineană , în care se vede o dronă urmărind și rănind un vânzător ambulant în orașul Herson , din sudul Ucrainei. Imaginile arată drona urmărind un bărbat neidentificat în jurul unei dubițe folosite ca stand de vânzare, înainte de a exploda după ce acesta s-a aruncat la adăpost în spatele vehiculului. Poliția a transmis că vânzătorul, un bărbat de aproximativ 50 de ani, a supraviețuit, dar a suferit șoc și răni provocate de șrapnel, conform Reuters, citată de publicație. De ce contează: implicații de drept internațional Acuzația de „crimă de război” mută discuția din zona strict militară în cea a responsabilității penale pentru atacuri asupra civililor. În practică, astfel de episoade pot deveni probe în investigații privind încălcarea dreptului internațional umanitar, mai ales când există materiale video și declarații oficiale ale autorităților. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, elementul central este înregistrarea video publicată de poliția ucraineană și descrierea rănilor suferite de victimă. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre identitatea bărbatului sau despre circumstanțele complete ale atacului dincolo de secvența surprinsă în imagini. [...]
