Știri
Știri din categoria Diverse
Asociația Prosumatorilor cere TVA 0% la fotovoltaice și baterii, o măsură care ar putea muta costul tranziției energetice dinspre buget spre investiții private, potrivit Știrile Pro TV. Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE) solicită Parlamentului adoptarea „în regim de urgență” a unui pachet fiscal inspirat din modelul german, care să permită aplicarea cotei zero de TVA pentru sisteme fotovoltaice de până la 27 kW și pentru bateriile de stocare aferente.
Miza, în logica APCE, este accelerarea investițiilor în producția și stocarea „distribuită” (adică la nivel de consumator/prosumator, nu doar în centrale mari), pe fondul vulnerabilităților din sistemul energetic evidențiate în vara lui 2026: secetă severă, nivel scăzut al Dunării, diminuarea producției hidroenergetice și nucleare și presiune pe consum în orele de vârf.
Asociația spune că va propune în sesiunea parlamentară din această toamnă un pachet legislativ care să includă:
APCE își bazează inițiativa pe Directiva (UE) 2022/542, care permite statelor membre să aplice inclusiv cota zero de TVA pentru instalațiile fotovoltaice. Asociația indică drept precedent Germania, care folosește acest mecanism fiscal din 1 ianuarie 2023, susținând că a obținut „rezultate concrete” în accelerarea investițiilor private și dezvoltarea capacităților de producție și stocare distribuită.
APCE a publicat și o estimare de impact, potrivit căreia aplicarea TVA 0% ar genera anual:
Asociația estimează un „impact bugetar brut” prin neîncasarea TVA de aproximativ 129 milioane euro anual (aprox. 645 milioane lei), despre care susține că ar putea fi diminuat prin alte taxe plătite de firmele instalatoare (menționând CASS, dividende și impozit pe profit). Tot APCE afirmă că „fiecare euro” de TVA neîncasată ar genera aproximativ 4,8 euro investiții private, fără finanțare directă prin programe de subvenții.
Conform informațiilor prezentate, APCE intenționează să promoveze pachetul legislativ în sesiunea parlamentară din această toamnă. Materialul nu precizează dacă există deja un proiect depus sau un calendar de dezbatere în Parlament.
Recomandate
Revocarea ambasadoarei Ucrainei la Washington deschide o nouă etapă în relația cu SUA , într-un moment în care Kievul își rearanjează echipa de vârf pe fondul unor anchete de corupție și al schimbărilor din administrație, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care a revocat-o din funcție pe Olha Stefanișîna , ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, relatează Ukrainska Pravda. Stefanișîna, fost vicepremier, a ocupat postul aproape un an, după ce numirea sa a fost semnată pe 27 august 2025. Înainte de mandatul de ambasador, Stefanișîna a fost timp de o lună reprezentantă specială a șefului statului pentru dezvoltarea cooperării cu SUA, iar anterior a deținut funcția de viceprim-ministru pentru integrare europeană și euroatlantică. De ce contează: semnal de recalibrare diplomatică în plină remaniere Schimbarea de la Washington are loc în contextul unor modificări mai ample în administrația ucraineană, după demisia neașteptată a guvernului condus de Iulia Svîrîrdenko, la opt luni de la instalare. Potrivit unei investigații POLITICO, citată de News.ro, acuzații iminente de delapidare la adresa Olhăi Stefanișîna ar fi accelerat decizia de remaniere. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pentru POLITICO, sub protecția anonimatului, că Ucraina „are nevoie de un ambasador puternic în America” și că Stefanișîna trebuie să revină în țară pentru a răspunde acuzațiilor autorităților anticorupție, chiar dacă acestea „nu sunt pe deplin juste”, iar cazul „este absurd”. Anchete de corupție și o succesiune posibilă Digi24 notează că Stefanișîna nu a fost pusă oficial sub acuzare, însă a fost vizată de anchete inițiate în 2019 și 2025 de Biroul Național Anticorupție al Ucrainei și de Parchetul Special Anticorupție. Investigațiile ar viza, între altele: un caz de delapidare vechi de zece ani, în valoare de 2,5 milioane de hrivne (49.000 de euro, aprox. 245.000 lei) la Ministerul Justiției; achiziționarea ilegală de bunuri ale statului de către fostul soț al Olhăi Stefanișîna; un apartament de lux din centrul Kievului, înregistrat pe numele părinților ei, pe care nu l-ar fi declarat până la o dezvăluire jurnalistică. Ambasadoarea a negat orice faptă ilegală. În ceea ce privește succesiunea, deputatul ucrainean Iaroslav Jelezniak a afirmat, într-un videoblog despre remanierea lui Zelenski, că Iulia Svîrîrdenko ar urma să îi ia locul la Washington. Jelezniak a susținut că Svîrîrdenko a avut un rol în 2025 în renegocierea unui acord cu SUA privind mineralele critice, astfel încât să devină avantajos pentru ambele părți, și că ar avea relații bune cu actuala administrație americană. La finalul lunii iulie, Stefanișîna negase că Zelenski i-ar fi cerut să demisioneze. [...]
Donald Trump pune „energia” și imigrația în centrul criticilor la adresa Europei , într-un mesaj care atinge direct costurile și direcția politicilor publice europene, potrivit Digi24 . Președintele SUA a susținut că „două lucruri omoară Europa”, indicând imigrația și energia. În declarații făcute presei în Biroul Oval, Trump a afirmat că „imigrația ilegală omoară Europa” și a cerut oprirea imigrației ilegale. Totodată, el a spus că „cunoaște Europa” „mai bine decât cei care o conduc” și că are „relații excelente” pe continent. Energie: atac la investițiile în eolian Pe componenta energetică, Trump a criticat explicit energia eoliană, susținând că investițiile în „mori de vânt” ar aduce pierderi financiare. În același context, președintele SUA a spus că îi „pare foarte rău” pentru ceea ce se întâmplă în Europa atât în privința migrației, cât și a energiei. Migrație și securitate: comparație cu SUA și Ceuta Trump a comparat situația din Europa cu cea din SUA din perioada în care democrații ar fi avut „granițele deschise”, afirmând că Statele Unite ar fi permis intrarea a „25 de milioane de oameni” sub conducerea lui Joe Biden și a democraților. El a legat comentariile și de „afluxul masiv de migranți” în enclava spaniolă nord-africană Ceuta, informație atribuită de Digi24 publicației La Vanguardia . În paralel, Trump s-a lăudat că SUA ar avea în prezent „cea mai bună graniță”, susținând că „nicio persoană nu a intrat” în ultimele 15 luni, după înăsprirea politicilor de imigrație prin deportări în masă, restricții de vize și securizarea frontierelor. În aceeași linie, el a spus că imigrația este „o problemă incredibilă pentru Europa” și a afirmat că poziția sa este împărtășită de membri ai administrației, inclusiv vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. [...]
Disputa PSD–USR pe energia și PNRR riscă să blocheze decizii cu miză de 1 miliard de euro , după ce ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), l-a acuzat pe președintele PSD, Sorin Grindeanu , că „minte mult” și „amestecă subiectele” în dezbaterea despre strategia pentru conservarea biodiversității și despre producția de energie, potrivit Digi24 . Darău a reacționat după ce Grindeanu a susținut că Legea privind strategia pentru conservarea biodiversității – jalon în PNRR – ar putea bloca construcția de autostrăzi și de capacități de producție a energiei. Ministrul interimar spune că inițiativa este „obligație europeană” și că are o miză financiară importantă, invocând „un miliard de euro”. „Domnul Grindeanu minte mult şi amestecă foarte mult subiectele.” Miza: jalon PNRR și termen scurt de aprobare Irineu Darău a indicat că strategia privind biodiversitatea a fost inițiată de Diana Buzoianu, de la Ministerul Mediului, și că a ajuns în Parlament pe fondul presiunilor politice, într-un context de timp limitat. „Într-o lună trebuie aprobată.” În această cheie, conflictul politic se mută din zona de declarații în zona de calendar legislativ, cu potențial impact asupra îndeplinirii obligațiilor asumate de România în PNRR. Energia: acuzații despre capacități închise, investiții întârziate și lipsa stocării Pe tema energiei, Darău susține că USR „n-a avut niciodată Ministerul Energiei” și plasează responsabilitatea pentru scăderea capacității de producție și lipsa dezvoltării stocării (capacități care permit echilibrarea sistemului) în perioadele în care PSD a fost la guvernare. El a respins ideea că protecția mediului ar fi în contradicție inevitabilă cu energia, calificând-o drept „propagandă”. Ministrul a mai afirmat că Grindeanu ar fi prezentat drept „soluție salvatoare” un proiect legislativ depus de USR „încă de acum câțiva ani” și rămas blocat în Parlament. Ce propune PSD și ce urmează Conform aceleiași surse, Sorin Grindeanu a anunțat că parlamentarii PSD vor depune un proiect de lege care să interzică închiderea unor capacități de producție din sectorul energetic dacă nu există capacități noi care să le înlocuiască. Totodată, liderul PSD i-a cerut public premierului interimar Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru negocieri cu Comisia Europeană. În perioada următoare, două fronturi vor fi decisive: ritmul de adoptare în Parlament a strategiei privind biodiversitatea (în contextul termenului invocat de Darău) și forma finală a proiectului PSD privind condiționarea închiderii capacităților energetice, cu posibile implicații în relația cu Comisia Europeană. [...]
Iranul ar putea obține un control extins asupra Strâmtorii Ormuz , dacă Teheranul și Muscatul finalizează un acord care ar redeschide ruta, dar ar introduce „taxe de serviciu” și un traseu de tranzit apropiat de coasta iraniană, potrivit Digi24 . Miza este una economică și operațională: o eventuală taxare și repoziționare a rutelor ar schimba costurile și regulile de trecere printr-un punct-cheie pentru transportul maritim global. Informațiile despre acord sunt atribuite de publicație unor surse citate de The New York Times, preluate de The Times of Israel . Conform descrierii, navele care intră în Golful Persic ar urma să traverseze strâmtoarea pe o rută apropiată de coasta Iranului și controlată de Republica Islamică, iar veniturile din „taxe de serviciu” ar fi împărțite în mod egal între Iran și Oman, potrivit unor oficiali iranieni citați. Navele care părăsesc zona ar urma, în schimb, o rută în apropierea coastei Omanului. Dispută asupra „taxelor” și a rolului Iranului Digi24 notează că un oficial american citat în material califică descrierea iraniană a acordului drept „inexactă”. Acesta susține că rutele „temporare” instituite prin înțelegere nu ar necesita aprobarea Iranului și nici plata unor taxe de trecere. Până la războiul recent, Strâmtoarea Ormuz a funcționat timp de decenii ca o cale navigabilă internațională liberă, mai arată articolul. Context: traficul rămâne redus în Ormuz și Bab al-Mandeb Separat, Al Jazeera relatează, citând Reuters și date Kpler (agenție de monitorizare a traficului maritim), că traficul prin strâmtorile Ormuz și Bab al-Mandeb a rămas redus, pe fondul incertitudinii legate de negocierile dintre SUA și Iran. Datele citate indică: în Bab al-Mandeb au tranzitat luni 20 de nave (12 petroliere și opt nave de marfă în vrac), la același nivel ca duminică; în Strâmtoarea Ormuz au tranzitat luni șase nave (trei petroliere și trei nave de marfă în vrac), față de șapte în ziua precedentă. Înainte de război, aproximativ 130 de nave treceau zilnic prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit Reuters, citată în material. [...]
Washingtonul leagă retragerea Israelului din Gaza de dezarmarea Hamas , o condiționare care complică implementarea fazei a doua a planului de pace și menține riscul de prelungire a ostilităților, potrivit Digi24 . Consiliul de Pace al președintelui american Donald Trump , organism însărcinat cu implementarea celei de-a doua faze a planului pentru Gaza, i-a transmis premierului israelian Benjamin Netanyahu că armata israeliană nu se va retrage înainte de „dezarmarea completă” a Hamas. Mesajul a fost publicat și pe rețeaua X, cu precizarea că retragerea Forțelor de Apărare Israeliene (IDF) „dincolo de Linia Galbenă” ar urma să aibă loc doar după finalizarea dezarmării, „așa cum s-a angajat Hamas față de mediatori”. În același timp, Israelul a comunicat Washingtonului că versiunea acordului făcută publică „nu reflectă poziția Israelului”, potrivit unei declarații pentru AFP a lui Doron Spielman, purtător de cuvânt al lui Netanyahu. În paralel, Consiliul a susținut că a ajuns la o „înțelegere comună a obiectivelor împărtășite” cu Israelul, după o întâlnire descrisă de Nikolai Mladenov, Înaltul Reprezentant pentru Gaza al Consiliului, drept „dificilă”. Ce prevede foaia de parcurs și unde apare blocajul Hamas a anunțat vineri că a acceptat foaia de parcurs elaborată de Consiliul de Pace. Documentul, în versiunea publică, include: încetarea operațiunilor militare de către ambele părți; destructurarea armamentului Hamas și depozitarea acestuia de către Comitetul Național pentru Administrarea Gazei (NCAG), descris ca organism tehnocratic palestinian pentru gestionarea teritoriului într-o fază de tranziție; o retragere treptată a Israelului, corelată cu dezarmarea; desfășurarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare (ISF), aflată în curs de formare, pentru separarea forțelor israeliene de zonele controlate de NCAG. Israelul a reiterat însă luni că „nu se va retrage și va continua să contracareze orice amenințare”, potrivit unei surse politice citate de AFP. Efect imediat: atacurile continuă, iar mediatorii critică Israelul Pe teren, armata israeliană și-a continuat atacurile asupra Gazei. O sursă de securitate a indicat că atacurile israeliene au ucis 19 persoane duminică, unul dintre cele mai ridicate bilanțuri din ultimele luni. Luni, un atac aerian asupra unui vehicul la vest de orașul Gaza a ucis doi palestinieni și a rănit alte câteva persoane, potrivit lui Mahmoud Bassal, purtător de cuvânt al Apărării Civile; armata israeliană a precizat pentru AFP că a vizat două persoane. Qatar, Egipt și Turcia — țări care mediază armistițiul — au condamnat luni Israelul pentru „încălcările sale continue” în teritoriul palestinian, pe care le-au descris drept o încălcare a dreptului internațional. De ce contează: condiționarea retragerii mută negocierile pe un teren greu verificabil Miza practică a poziției americane este că retragerea Israelului este legată de o dezarmare „reală, verificabilă și ireversibilă”, formulare susținută de Spielman, care a invocat evaluări ale serviciilor secrete israeliene potrivit cărora Hamas s-ar fi reînarmat și ar fi recrutat noi luptători. Hamas, la rândul său, a transmis că „menține ceea ce s-a convenit” privind implementarea fazei a doua și a cerut un „răspuns clar și oficial” din partea lui Mladenov și a mediatorilor, în legătură cu înțelegerile existente. Mișcarea susține de mai mult timp o dezarmare treptată, cu transferul armelor către un organism independent după încheierea acordurilor de pace, nu o predare imediată și unilaterală. În acest context, Mohammed Dahlan, descris ca figură politică palestiniană de rang înalt implicată în discuții, l-a acuzat pe Netanyahu că încearcă „să obstrucționeze cea mai promițătoare oportunitate” de a începe să se pună capăt războiului din Gaza. Potrivit datelor citate, din octombrie peste 1.200 de palestinieni au fost uciși în Gaza, conform Ministerului Sănătății, ale cărui cifre sunt considerate fiabile de către ONU. Armata israeliană a raportat cinci soldați uciși în aceeași perioadă, precum și un angajat civil sub contract. [...]
O scurgere amplă indică un nou Redmi 17 5G pregătit pentru piața globală , cu specificații, design și un nivel de preț vehiculat înainte de lansare, ceea ce poate influența așteptările de cost în segmentul „mid-range” (telefoane de clasă medie). Informațiile apar în Android Headlines , care prezintă detalii neconfirmate oficial despre model. Din perspectiva pieței, astfel de scurgeri contează mai ales prin efectul asupra poziționării comerciale: dacă prețul și configurațiile menționate se confirmă, Redmi 17 5G ar putea pune presiune pe competitori în zona de volum, unde diferențele de câteva zeci de euro pot muta cererea între branduri și modele. Ce se știe din scurgere și ce rămâne incert Materialul descrie o „scurgere masivă” care ar include atât elemente de design, cât și o listă de specificații și un preț pentru varianta globală. Totuși, informațiile trebuie tratate ca preliminare: nu există, în acest stadiu, o confirmare oficială din partea producătorului privind configurațiile finale, disponibilitatea pe țări sau calendarul exact de lansare. De ce are relevanță economică Pentru retaileri și operatori, un model Redmi cu preț agresiv poate schimba rapid mixul de vânzări în zona 5G accesibilă, cu efecte în: politica de promoții (discounturi și pachete cu abonament); rotația stocurilor pentru generațiile anterioare; presiunea asupra prețurilor la modele concurente din aceeași clasă. Până la anunțul oficial, rămâne de urmărit dacă detaliile din scurgere se confirmă integral și dacă „varianta globală” va ajunge rapid și în Europa, inclusiv prin canalele uzuale din România. [...]
