Știri
Știri din categoria Externe
Un incident cu victime pe o plajă din sudul Rusiei ridică miza operațională a apărării antiaeriene în zone turistice, după ce resturi provenite de la o dronă ucraineană au căzut într-o zonă aglomerată, potrivit CNN. Autoritățile locale ruse spun că au murit cel puțin șapte persoane, într-unul dintre cele mai letale episoade raportate în ultimele săptămâni.
Incidentul a avut loc luni, într-o zonă de stațiune la Marea Neagră, în orașul Gelendjik (regiunea Krasnodar). Trei dintre cei uciși erau copii, conform autorităților locale.
Nu este clar dacă drona a fost doborâtă de apărarea antiaeriană rusă sau s-a prăbușit, însă guvernatorul regional Veniamin Kondratiev a afirmat că oamenii de pe plajă au fost uciși „când resturi de la un UAV au căzut”.
Bilanțul include și aproximativ 40 de răniți, potrivit guvernatorului. Dintre aceștia, 21 au fost internați, iar alți 19 au primit îngrijiri medicale, au precizat autoritățile locale.
Analiza CNN a unui videoclip care surprinde momentul impactului indică faptul că, cu câteva secunde înainte de explozie, se aud rafale de armă automată de la cel puțin trei arme. În timpul focului, drona își schimbă brusc direcția și se prăbușește pe plajă. Potrivit aceleiași analize, drona pare să fi depășit o instalație radar rusească aflată la vest de plajă, înainte să cadă.
Într-o declarație pentru CNN, șeful Centrului guvernamental ucrainean pentru Combaterea Dezinformării, Andrii Kovalenko, a susținut că incidentul ar fi fost provocat de forțele ruse de apărare antiaeriană, care ar fi doborât drona deasupra unei plaje pline de turiști. El a acuzat, totodată, autoritățile ruse că ar ascunde alertele aeriene sau nu ar lua măsurile necesare pentru siguranța populației în timpul acestora.
„Decesele rușilor de pe plaja din Gelendjik sunt în întregime vina forțelor ruse de apărare antiaeriană”, a declarat Kovalenko.
Acesta a mai spus că Ucraina își folosește armele „exclusiv” împotriva complexului militar-industrial al Rusiei și a infrastructurii economice care ar susține finanțarea războiului.
Regiunea Krasnodar este vizată frecvent de forțele ucrainene, inclusiv prin atacuri anterioare asupra unor active navale și a infrastructurii petroliere, notează CNN. Baza navală Novorossiisk, principalul hub al Flotei ruse din Marea Neagră, se află la aproximativ 25 de mile (circa 40 km) de Gelendjik.
În ultima lună, Ucraina și-a intensificat loviturile în interiorul Rusiei, vizând infrastructură energetică, fabrici de armament, obiective militare și facilități de transport maritim, potrivit sursei. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat vineri că, între 24 și 31 iulie, atacurile cu drone și bombardamentele ucrainene ar fi ucis cel puțin 61 de persoane și ar fi rănit 327.
În oglindă, în aceeași lună în Ucraina, atacurile rusești au ucis cel puțin 377 de civili și au rănit 2.129, ceea ce ar face-o cea mai sângeroasă lună a invaziei de la aprilie 2022, conform datelor citate de CNN.
Recomandate
Rusia susține că a lovit ținte ale industriei militare ucrainene, inclusiv la Kiev , într-un atac nocturn descris drept „masiv”, care a afectat și infrastructura energetică, potrivit Agerpres . În capitala Ucrainei, o dronă rusească ar fi lovit un bloc de locuințe, incident soldat cu o victimă și cinci răniți, conform primarului orașului. În primele ore ale zilei de joi s-au auzit explozii la Kiev, a relatat un martor pentru Reuters . Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a spus că o femeie a fost ucisă, iar cinci persoane au fost rănite după ce o dronă a lovit o clădire cu nouă etaje din cartierul Solomianski, provocând un incendiu. Ținte declarate: fabrici de rachete și drone, plus stații electrice Ministerul Apărării de la Moscova a transmis, într-un comunicat, că ar fi lovit: o fabrică de rachete la Kiev; un atelier de asamblare a dronelor; o fabrică de combustibil pentru rachete în regiunea capitalei ucrainene; stații electrice în regiunea Jîtomîr (vestul Ucrainei). Separat, un oficial ucrainean local a declarat pe Telegram că atacurile rusești au avariat și infrastructura energetică și civilă în regiunea Rivne, în nord-vestul Ucrainei. Schimb de atacuri cu drone și pe teritoriul Rusiei La Moscova, primarul Serghei Sobianin a afirmat pe Telegram că apărarea antiaeriană a doborât cinci drone ucrainene care se îndreptau spre capitala Rusiei. Ministerul rus al Apărării a precizat că, în total, 71 de drone ucrainene au fost doborâte pe teritoriul Rusiei în timpul nopții. [...]
UE este presată să desemneze rapid un negociator unic pentru discuțiile Ucraina–Rusia , însă numele aflate pe „lista scurtă” riscă să nu strângă consensul celor 27, potrivit Digi24 . Tema urmează să fie în centrul summitului liderilor europeni de la Dublin, pe fondul solicitărilor venite atât din partea SUA, cât și a Ucrainei. Miza este una de guvernanță și credibilitate: fără un mandat și o voce comună, UE riscă să rămână marginalizată într-un proces care îi afectează direct securitatea, în condițiile în care războiul durează de peste patru ani, iar Europa cere de mult timp un loc la masa negocierilor. Două nume avansate: Antonio Costa și Kaja Kallas Premierul eston Kristen Michal a declarat pentru AFP că există deja un acord asupra persoanelor vizate pentru a reprezenta UE: președintele Consiliului European, Antonio Costa, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Argumentul invocat este legat de rolurile instituționale: Costa ar reprezenta ansamblul statelor membre, iar Kallas ar acoperi componenta de politică externă. Totuși, potrivit aceleiași analize, cele două nume „sunt departe de a întruni unanimitatea” în rândul statelor membre, existând temeri că ar putea fi considerate inacceptabile de Kremlin. Michal a respins această logică, susținând că UE ar trebui să fie reprezentată de persoane care „dau socoteală Europei” și nu de unele „în grațiile lui Putin”. Presiune de calendar din partea Kievului și semnal de la Washington Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat pe europeni să desemneze un reprezentant „până la sfârșitul lunii” și „nu mai târziu”, pentru continuarea tratativelor dintre Ucraina și Rusia. În paralel, emisarul american Jared Kushner a criticat incapacitatea Europei de a decide rapid, afirmând că desemnarea unei singure persoane care să vorbească în numele UE ar fi „o reușită” chiar mai mare decât obținerea acceptului Rusiei pentru includerea Europei în negocieri. Alte variante discutate în culise Pe lângă Costa și Kallas, analiza AFP citată de Digi24 menționează și alte opțiuni vehiculate: președintele finlandez Alexander Stubb, despre care se afirmă că joacă ocazional golf cu Donald Trump și conduce o țară cu o frontieră extinsă cu Rusia; premierul norvegian Jonas Gahr Store (Norvegia nu este membră UE), care ar fi discutat circa o oră și jumătate cu Vladimir Putin la sfârșitul lui octombrie, alături de Stubb; un posibil format de reprezentare cu Franța, Germania și Regatul Unit. În lipsa unei decizii, subiectul rămâne un punct de tensiune internă în UE, iar summitul de la Dublin este prezentat ca momentul în care divergențele dintre statele membre vor ieși din nou la suprafață. [...]
Kievul leagă avansul negocierilor de pace de poziția Washingtonului față de Moscova , potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski după discuțiile de pace de la Abu Dhabi . Zelenski a spus că Ucraina speră să obțină „rezultate concrete” în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului cu Rusia „în acest an” și a indicat că evoluția procesului depinde în bună măsură de felul în care Statele Unite aleg să abordeze Moscova. Mesajul transmite, implicit, că ritmul și șansele unor progrese în negocieri sunt condiționate de calibrul presiunii și al angajamentului american, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme discuțiile într-un rezultat politic palpabil pe termen scurt. [...]
Rusia respinge ideea unei încetări a focului propuse de Europa, iar UE rămâne în afara mesei de negocieri la discuțiile din Abu Dhabi despre încheierea războiului din Ucraina, potrivit Bild . Mesajul a fost transmis public de ministrul rus de externe Serghei Lavrov , care a ironizat prezența delegațiilor europene în Emirate, deși acestea nu participă direct la negocieri. Lavrov a declarat, într-o conferință de presă la Moscova, că SUA, Rusia și Ucraina negociază „de dimineață” la Abu Dhabi, în timp ce Europa „nu este implicată direct”, deși a trimis reprezentanți. În relatarea publicației, Lavrov a comentat sarcastic deplasarea europenilor: „În privința participării europenilor: ei bine, au zburat la Abu Dhabi, să stea acolo în hotel.” Formatul de negocieri: SUA–Rusia–Ucraina, Europa doar „pe margine” Potrivit lui Lavrov, partea rusă ar fi fost informată de reprezentanții americani că negociatorii SUA intenționau să se coordoneze cu europenii înaintea discuțiilor trilaterale. Ministrul rus a ironizat această idee, susținând că ar fi făcut-o „aparent” pentru a se „molipsi” de „spiritul lor viu” și de „aspirația către o pace durabilă”. În același timp, a spus că Moscova consideră formatul drept „puțin promițător”, dar că nu se va amesteca. În același context, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a afirmat că partenerii europeni vor fi, deocamdată, doar informați „la margine”, conform articolului. Miza pentru Europa: sprijin major pentru Ucraina, fără loc la masă Materialul notează că, după ce SUA și-au redus substanțial ajutoarele pentru Ucraina sub Donald Trump, Europa a rămas „de departe” cel mai mare susținător politic, militar și financiar al Kievului, în special Germania. Totuși, deși la Abu Dhabi au fost trimiși reprezentanți ai guvernului german, ai Marii Britanii, Franței și Italiei, precum și ai UE și NATO, aceștia nu au dreptul să participe la negocieri. Poziția Rusiei: refuz explicit al unei încetări a focului Înaintea discuțiilor, Lavrov a transmis că Rusia nu va accepta propunerea europeană privind o încetare a focului. El a motivat că o pauză a luptelor ar oferi Ucrainei doar o „pauză de respiro”. Textul din sursă este întrerupt (fragment „trunchiat”), astfel că nu sunt disponibile în acest input detalii suplimentare despre conținutul complet al negocierilor sau despre eventuale concluzii ale întâlnirii. [...]
Negocierile trilaterale SUA–Rusia–Ucraina de la Abu Dhabi au intrat în prelungiri , după ce prima rundă s-a încheiat în circa patru ore și urmează să fie reluată miercuri, potrivit Mediafax . Pentru mediul economic, semnalul relevant este că discuțiile se mută rapid de la „format” la conținut: măsuri umanitare, dezescaladare și, mai ales, garanții de securitate pe termen lung – elemente care pot influența percepția de risc în regiune. Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a transmis că negocierile vor continua a doua zi, iar secretarul de stat american Marco Rubio a descris discuțiile de marți drept „foarte productive”, cu mențiunea că rămân „multe aspecte de rezolvat”. Rubio a indicat și o posibilă extindere a formatului, afirmând că, în cele din urmă, partenerii europeni ar trebui să fie incluși la masa negocierilor, invocând rolul lor în soluționarea pe termen lung. Ce spune Kievul că s-a discutat în prima zi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, într-o postare pe platforma X, temele abordate de echipa sa în prima zi de negocieri. Potrivit acestuia, întâlnirea trilaterală a fost „constructivă” și „destul de substanțială”, iar discuțiile au vizat: parametrii posibili ai unor măsuri umanitare; eliberarea prizonierilor, prezentată ca prioritate; conținutul garanțiilor de securitate pentru Ucraina și condițiile pentru funcționarea lor pe termen lung; „instrumente concrete” pentru a preveni reluarea războiului; necesitatea unor măsuri de dezescaladare. Miza de reglementare și securitate: „arhitectura” postbelică În paralel, Europa și SUA au convenit să analizeze o nouă arhitectură de securitate pentru continent, care să ofere garanții Ucrainei după război și să reducă riscul unor noi conflicte, potrivit a două declarații „aproape identice” – una a emisarului american Steve Witkoff și cealaltă a Consiliului European. Din perspectiva impactului, faptul că discuțiile continuă și că agenda include explicit garanții de securitate și reducerea riscului de conflict sugerează că următoarele runde vor testa nu doar disponibilitatea politică, ci și capacitatea părților de a contura mecanisme aplicabile pe termen lung. [...]
Miniștrii de externe ai G7 au discutat la Paris continuarea sprijinului pentru Ucraina, cu accent pe apărare antiaeriană și securitate energetică , pe fondul riscurilor pentru iarna 2026-2027 și al presiunii asupra stocurilor de interceptoare, potrivit Kyiv Post . Reuniunea a avut loc marți, 10 noiembrie, și a vizat coordonarea sprijinului internațional pentru Ucraina. Pe agenda discuțiilor s-au aflat asistența militară, securitatea energetică, sancțiunile împotriva Rusiei și eforturile diplomatice pentru încheierea războiului. Ucraina a fost reprezentată de ministrul de externe Andrii Sybiha, invitat la o sesiune dedicată de omologul său francez Jean-Noël Barrot, în contextul în care Franța deține președinția G7 în 2026. Presiune pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura energetică Conform Ministerului ucrainean de Externe, Sybiha le-a prezentat aliaților situația de pe front, consecințele atacurilor rusești și nevoile „cele mai urgente” ale Ucrainei pentru apărare și reziliență înainte de iarnă. Printre prioritățile menționate se numără întărirea apărării antiaeriene, creșterea presiunii asupra Rusiei, sprijinirea infrastructurii energetice și coordonarea pozițiilor privind eforturile de pace. Publicația notează că urgența ajutorului pentru apărarea antiaeriană vine în contextul unei penurii raportate de interceptoare Patriot , iar livrările „fiabile” pentru Ucraina în 2027 sunt puse sub semnul întrebării din cauza stocurilor europene scăzute de interceptoare PAC-2 și PAC-3. Pe partea de energie, securitatea energetică rămâne o preocupare majoră, Ucraina intrând în al cincilea sezon rece de la începutul invaziei la scară largă. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a avertizat pe 4 noiembrie că atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ar putea provoca un deficit de electricitate în sezonul de încălzire 2026-2027. Marea Neagră, pe agenda de securitate Discuțiile au fost așteptate să acopere și securitatea alimentară globală, precum și libertatea de navigație în Marea Neagră. În octombrie, cel puțin nouă nave cargo au fost lovite de drone navale în apropierea coastelor României și Bulgariei, incident soldat cu morți și dispăruți în rândul navigatorilor, potrivit informațiilor citate. Sybiha i-a mulțumit Franței pentru faptul că a plasat Ucraina în centrul agendei G7. Într-un mesaj pe X, el a transmis: „Jean-Noël, îți mulțumesc pentru primirea călduroasă și pentru că ai plasat Ucraina în centrul agendei reuniunii, inclusiv printr-o sesiune dedicată G7+Ucraina. Conducerea Franței în acest moment extrem de important contează cu adevărat.” Tot pe 10 noiembrie, ministrul ucrainean a avut discuții bilaterale cu secretarul de stat al SUA Marco Rubio, cu șefa diplomației UE Kaja Kallas și cu alți omologi din G7, inclusiv reprezentanți din Germania, Italia și Regatul Unit. Întâlnirea de la Paris a fost a doua reuniune formală a miniștrilor de externe ai G7 sub președinția franceză din 2026, după cea din martie, de la Vaux-de-Cernay. [...]
