Știri
Știri din categoria Politică

Elveția votează dacă își limitează prin Constituție sancțiunile economice și cooperarea militară, într-un referendum care poate restrânge semnificativ marja de politică externă a țării, potrivit HotNews. Inițiativa cetățenească urmărește „consolidarea neutralității” și este susținută de dreapta naționalistă, dar este în mare parte respinsă în sondaje.
Textul propus ar consacra în Constituție o neutralitate întărită care exclude atât aderarea la o alianță militară, cât și adoptarea de sancțiuni economice împotriva unei țări terțe, cu excepția celor decise de ONU. Oponenții au calificat inițiativa drept „pro-rusă”, în contextul în care Elveția a preluat sancțiunile Uniunii Europene împotriva Moscovei după invazia rusă în Ucraina.
Secțiile de votare sunt deschise doar duminică dimineața, deoarece elvețienii votează în majoritate prin corespondență. Primele rezultate sunt așteptate în cursul după-amiezii.
Neutralitatea Elveției, înrădăcinată de secole și înscrisă în Constituția federală din 1848, a revenit în prim-plan după două evoluții recente: alinierea la sancțiunile UE împotriva Rusiei și primul mandat al țării ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU (2023–2024).
În dezbatere se confruntă două abordări:
Ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis, a argumentat public pentru varianta flexibilă:
„Neutralitatea a fost întotdeauna utilizată cu o anumită marjă de manevră.”
„Neutralitatea nu înseamnă că Elveția închide ochii atunci când are loc o încălcare a normelor internaționale.”
De cealaltă parte, Céline Amaudruz, vicepreședintă a UDC, a susținut că rolul Elveției ar fi să rămână un reper de neutralitate:
„Elveția are un rol fundamental de jucat pe această planetă. Vrem să fim acel punct alb, adică neutralitatea.”
HotNews notează și că Moscova a salutat inițiativa, după ce a acuzat Berna că și-a abandonat neutralitatea prin alinierea la sancțiunile impuse de Bruxelles. Dintre principalele partide, doar UDC susține inițiativa.
Primele sondaje indicau o competiție strânsă, însă ultimele două, publicate săptămâna trecută, arată că o largă majoritate – cu mult peste 60% – ar respinge inițiativa, în linie cu poziția guvernului.
Tot duminică se votează și o a doua inițiativă, care urmărește creșterea autosuficienței alimentare la 70% în zece ani (de la 42% în 2024), pentru reducerea dependenței de importuri. Guvernul consideră obiectivul foarte dificil sau chiar imposibil, iar principalele partide cer respingerea, cu excepția Verzilor, care nu au emis o recomandare de vot.
Recomandate

Elvețienii votează duminică dacă își limitează prin Constituție capacitatea de a aplica sancțiuni , o schimbare care ar putea bloca măsuri împotriva Rusiei și ar îngusta marja de manevră a guvernului în politica externă, potrivit Știrile Pro TV . Un vot „da” la inițiativa privind o neutralitate „mai strictă” ar face practic imposibilă impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei, cu excepția cazului în care acestea ar fi aprobate de Consiliul de Securitate al ONU , unde Moscova are drept de veto, arată POLITICO. În plus, ar limita cooperarea militară a Bernei cu alianțe precum NATO, permițând-o doar dacă Elveția ar fi atacată sau s-ar confrunta cu o amenințare iminentă, potrivit News.ro. Ce schimbă referendumul: sancțiuni și cooperare militară Inițiativa urmărește interzicerea încheierii de alianțe de apărare și a participării la sancțiuni. Ea a fost lansată de Pro Schweiz, un grup național-conservator asociat cu Partidul Popular Elvețian (SVP), iar fostul ministru elvețian Christoph Blocher este indicat drept una dintre figurile centrale ale campaniei. Miza, potrivit experților citați, nu este „neutralitatea” ca principiu, ci definiția ei și câtă libertate de decizie păstrează guvernul. Fabio Wasserfallen, profesor la Universitatea din Berna și analist la LeeWas, spune că referendumul testează dacă electoratul acceptă marja actuală de manevră a executivului sau vrea „limite mai stricte” în aplicarea neutralității. De ce contează acum: presiunea apărută după 2022 Dezbaterea s-a intensificat după februarie 2022, când Elveția a adoptat în mare măsură sancțiunile Uniunii Europene împotriva Moscovei, decizie care a provocat reacții din partea susținătorilor unei interpretări mai rigide a neutralității. Guvernul elvețian se opune propunerii, la fel ca toate partidele majore, cu excepția SVP. Corina Gredig, deputată din Partidul Verde-Liberal, avertizează că inițiativa ar putea împinge țara spre izolare: „Inițiativa riscă să transforme neutralitatea în izolare, iar izolarea în lumea de astăzi nu este o strategie de securitate prea bună.” Ce indică sondajele înainte de vot Două sondaje citate în material arată un avantaj consistent pentru tabăra „nu”: 68% ar respinge inițiativa, iar 31% ar susține-o, potrivit unui sondaj 20 Minuten și Tamedia publicat săptămâna trecută; 63% ar vota împotrivă și 34% pentru, potrivit unui sondaj GFS Bern realizat pentru postul SRG. Ambele cercetări indică o opoziție în creștere față de propunere. Ce urmează, indiferent de rezultat Chiar dacă referendumul de duminică va fi respins, tema neutralității revine în noiembrie, când alegătorii vor fi chemați să se pronunțe asupra regulilor privind exportul de arme. Varianta descrisă în material ar permite exporturi către un grup definit de 25 de țări, în majoritate occidentale, chiar dacă acestea sunt implicate într-un conflict în curs; dacă ar fi aprobată, schimbarea ar putea întări legăturile Elveției cu statele occidentale și ar putea stimula veniturile din export ale industriei elvețiene de apărare. [...]

Un nou scandal politic cu potențial de a complica agenda energetică a României a fost declanșat după ce deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat că a depus plângeri penale pentru „trădare” împotriva liderului PSD Sorin Grindeanu, liderului AUR George Simion și a lui Bogdan Ivan, invocând inclusiv riscuri de „subminare economică”, potrivit Economica . Dimitriu susține, într-o postare pe Facebook, că cei trei ar trebui cercetați pentru presupuse demersuri și relații cu oficiali americani. În centrul acuzațiilor se află o întâlnire avută la București, în luna martie, de Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle. Potrivit relatărilor citate, întâlnirea ar fi avut loc la 31 martie și ar fi vizat, conform lui Grindeanu, inclusiv Coridorul Vertical de Gaze . În postarea sa, deputatul USR vorbește despre un „complot” și „înțelegeri ascunse” și afirmă că ar exista „urme scrise” ale unor acțiuni care ar fi afectat securitatea economică a României. El îl acuză pe Bogdan Ivan că ar fi făcut presiuni „oficiale” la președintele României și la premier și că ar fi cerut implicarea SRI pentru „perfectarea” unei „afaceri păguboase pentru statul român”, în contextul discuțiilor legate de energie. De unde pornește miza: acuzații despre schimbarea guvernului și presiuni pe energie Dimitriu invocă o relatare a The Wall Street Journal , potrivit căreia Kimberly Guilfoyle ar fi afirmat, la o cină la Atena, că Statele Unite s-ar fi implicat în schimbarea guvernului condus de Ilie Bolojan. Avocatul ambasadoarei a contestat descrierea conversației, iar George Simion a negat că ar fi purtat discuții de acest tip cu Guilfoyle. În același context, articolul menționează că premierul Ilie Bolojan „nu a dat curs cererilor” venite de la consorțiul americano-grec care operează Coridorul Vertical de Gaze, de a cumpăra gaze din SUA la un cost peste prețul pieței. Reacțiile lui Simion și Grindeanu Întrebat de G4Media despre declarațiile atribuite ambasadoarei, George Simion a spus că nu a purtat astfel de discuții și că nu acceptă „imixtiuni externe”, nici din partea partenerilor strategici. Sorin Grindeanu a declarat că discuțiile cu ambasadoarea SUA în Grecia au vizat aspecte legate de coridorul vertical de gaze, „o rută energetică strategică” în care România ar putea avea un rol de tranzit, iar restul interpretărilor sunt „pure fabulații” și nu au făcut obiectul discuției. Ce urmează Din informațiile prezentate, demersul lui Alexandru Dimitriu se află la nivelul unor plângeri penale anunțate public, iar acuzațiile se bazează pe interpretarea unor întâlniri și pe relatări de presă contestate parțial (prin poziția avocatului ambasadoarei). În lipsa unor detalii despre stadiul oficial al sesizărilor și despre eventuale verificări ale autorităților, rămâne de văzut dacă acest episod va produce consecințe instituționale și dacă va afecta discuțiile privind proiectele energetice invocate în scandal. [...]

Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că își duce mandatul la vot în Parlament , respingând solicitarea președintelui PSD, Sorin Grindeanu , de a renunța la desemnare, potrivit Agerpres . Mesajul are miză de procedură și calendar: Mureșan anunță că nu se retrage și că intră în linie dreaptă cu audierile și votul de învestitură. În declarația citată, Mureșan afirmă că solicitarea lui Grindeanu este repetată și că răspunsul rămâne neschimbat. „Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus o dată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România.” Calendarul imediat: programul și lista de miniștri, apoi audieri și vot Conform informațiilor transmise, Siegfried Mureșan depune sâmbătă dimineața la Parlament programul de guvernare și lista de miniștri. Audierile și votul în plen ar urma să aibă loc la începutul săptămânii viitoare. Pentru mediul economic, următorul reper este momentul în care programul și echipa propusă intră în evaluarea parlamentară, etapă care poate confirma sau bloca instalarea noului Executiv. [...]

Brazilia oprește brusc pariurile online prin ordin executiv, o decizie cu impact direct asupra unei piețe de circa 60 mld. reali pe an , în timp ce președintele Luiz Inacio Lula da Silva își întărește agenda economică înaintea alegerilor, potrivit Reuters . Ordinul executiv interzice operațiunile de pariuri online în cea mai mare economie din America Latină, la mai puțin de doi ani după ce guvernul a pus bazele cadrului legal care a permis funcționarea industriei. Măsura intră în vigoare imediat, dar trebuie aprobată de Congres în termen de 120 de zile pentru a rămâne valabilă. Guvernul justifică intervenția prin îngrijorări că cheltuielile în creștere cu jocurile de noroc au erodat bugetele gospodăriilor și au contribuit la niveluri record de îndatorare. Ministrul de Finanțe, Dario Durigan, a încadrat subiectul ca problemă de sănătate publică. „Ne confruntăm cu o problemă de sănătate publică legată de pariurile online. Este o problemă serioasă”, a declarat ministrul de Finanțe Dario Durigan. Cum se aplică interdicția și ce obligații apar pentru platforme Durigan a precizat că site-urile firmelor de pariuri vor rămâne accesibile pentru ca utilizatorii să își poată revendica fondurile rămase până pe 5 octombrie. Din 6 octombrie, magazinele de aplicații și furnizorii de rețea vor fi obligați să blocheze aceste site-uri, conform anunțului. Interdicția vine într-un moment în care operatorii licențiați puteau oferi servicii la nivel național din ianuarie 2025, după plata taxelor de concesiune și îndeplinirea cerințelor de reglementare. Pariurile online au fost legalizate în 2018, sub fostul președinte Michel Temer, iar Lula a semnat în 2023 legislația care a stabilit reguli și a autorizat explicit jocurile de cazino online, pe lângă pariurile sportive. Miza economică: cheltuieli ale gospodăriilor și venituri fiscale Ministerul de Finanțe estimează că gospodăriile din Brazilia cheltuiesc aproximativ 60 miliarde reali (aprox. 53,6 miliarde lei) anual pe pariuri online, ceea ce generează circa 10 miliarde reali (aprox. 8,9 miliarde lei) venituri fiscale. JPMorgan a indicat că printre companiile listate cu expunere mai mare pe Brazilia se numără Evolution, Allwyn (prin Betano), Entain și Flutter, potrivit Reuters. Asociația ANJL, care reprezintă sectorul, a avertizat într-un comunicat că măsura ar împinge peste 30 de milioane de jucători către site-uri ilegale și că ignoră investițiile făcute pentru conformarea cu legea. Context politic: cursă strânsă și reacția opoziției Decizia este anunțată pe fondul unei competiții electorale strânse: Reuters notează că sondajele îl arată pe Lula într-o cursă strânsă cu senatorul de dreapta Flavio Bolsonaro , fiul cel mare al fostului președinte Jair Bolsonaro, înaintea primului tur din 4 octombrie. Flavio Bolsonaro a catalogat interdicția drept „populistă, ipocrită și motivată politic”, la un miting de campanie în Rio de Janeiro. Pachet social în paralel: program nou de reducere a datoriilor În același anunț, Lula a prezentat și o inițiativă de reducere a poverii datoriilor gospodăriilor, după relansarea programului de renegociere „Desenrola”. Guvernul intenționează să organizeze în noiembrie o licitație pentru a cumpăra și restructura datorii ale populației, alocând 15 miliarde reali (aprox. 13,4 miliarde lei) pentru a achiziționa până la 150 miliarde reali (aprox. 134 miliarde lei) credite neperformante, la discounturi de cel puțin 90%. Programul vizează datorii restante de 2–4,5 ani, în principal solduri de card de credit și împrumuturi personale negarantate. Ministrul Planificării, Bruno Moretti, a spus că licitația va acoperi datorii de până la 10.000 reali (aprox. 8.900 lei), iar gospodăriile ar urma să își stingă obligațiile la valoarea redusă, cu beneficiul integral al ștergerii transferat către debitori. Pentru piața pariurilor, următorul test este politic: ordinul produce efecte imediat, dar supraviețuirea lui depinde de votul Congresului în următoarele 120 de zile, în timp ce guvernul încearcă să limiteze impactul social al îndatorării înainte de scrutin. [...]

PSD își asumă scenariul alegerilor anticipate și condiționează guvernarea de un program axat pe relansarea economiei , într-un moment de blocaj politic prelungit, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul vine la cinci luni după ce social-democrații au contribuit la căderea Guvernului, iar partidul spune acum că este pregătit atât să guverneze, cât și să meargă la vot. Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , a declarat că formațiunea pune pe masă „un Guvern pentru români”, cu un program construit „în jurul relansării economiei și al dezvoltării României”, informație atribuită de publicație agenției Agerpres. În același timp, Manda susține că actualul context este „greu și nedrept pentru români”, invocând o perioadă de aproape cinci luni în care „domnul Bolojan” ar fi blocat formarea unui nou Executiv. Ce propune PSD și ce transmite despre anticipatele Într-un mesaj publicat pe Facebook, Manda afirmă că PSD nu ar trebui să „gireze continuarea unei direcții greșite” și că partidul trebuie să ofere „o alternativă reală” la politicile pe care le consideră responsabile pentru problemele economiei. Totodată, liderul PSD spune că partidul este pregătit pentru alegeri anticipate, în cazul în care alternativa la nesusținerea „ Guvernului Mureșan ” este revenirea la vot. „Dacă alternativa nesusținerii Guvernului Mureșan este votul românilor, foarte bine! Noi nu avem niciun motiv să ne temem de el. PSD este pregătit pentru alegeri anticipate.” De ce contează: incertitudine politică, decizii economice amânate Miza imediată este prelungirea incertitudinii privind formarea unui guvern, cu efecte potențiale asupra agendei economice, în condițiile în care PSD își leagă explicit oferta de guvernare de un program de „relansare a economiei”. În același timp, poziționarea publică pe scenariul anticipatelor indică faptul că partidul își asumă și varianta unei resetări politice prin alegeri, dacă negocierile pentru un nou Executiv eșuează. Articolul nu oferă detalii despre conținutul concret al programului economic invocat și nici un calendar pentru pașii următori, dincolo de declarațiile lui Claudiu Manda. [...]

Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că își duce nominalizarea la votul Parlamentului , respingând public solicitarea liderului PSD, Sorin Grindeanu , de a-și depune mandatul, potrivit Adevărul . Miza imediată este una de procedură și calendar: sâmbătă, la ora 11.00, Mureșan urmează să depună programul de guvernare și lista miniștrilor, iar săptămâna viitoare sunt programate audierile și votul în plenul Camerelor reunite. Într-o postare pe Facebook, Mureșan a transmis că nu va renunța la mandat, deși Grindeanu îi cere acest lucru „în fiecare zi”. „Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus odată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România.” Presiunea PSD și scenariul unui eșec la vot Sorin Grindeanu a susținut vineri, la Reșița, că premierul desemnat nu ar avea un „program politic” în afara atacurilor la adresa PSD și a spus că i-a cerut președintelui PNL, Ilie Bolojan, să îl retragă pe Mureșan. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD a afirmat că Mureșan „face tot posibilul să pice în Parlament” și a pus sub semnul întrebării șansele de a obține voturile PSD. Grindeanu a mai indicat că, în ipoteza în care „Guvernul Mureșan” va cădea, ar urma o nouă nominalizare, în contextul în care președintele Nicușor Dan ar fi respins varianta declanșării de alegeri anticipate. Lista miniștrilor propuși Potrivit listei anunțate de premierul desemnat, componența propusă a Guvernului este: Ministerul Afacerilor Interne și viceprim-ministru – Mircea Abrudean (PNL) Ministerul Apărării Naționale și viceprim-ministru – Radu Miruță (USR) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru – Tánczos Barna (UDMR) Ministerul Justiției – Andrea Chiș (independentă) Ministerul Finanțelor – Alexandru Nazare (PNL) Ministerul Afacerilor Externe – Oana Țoiu (USR) Ministerul Sănătății – Oana Gheorghiu (PNL) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă (USR) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila (UDMR) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Raluca Turcan (PNL) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Dragoș Pîslaru (PNL) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Irineu Darău (USR) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Diana Buzoianu (USR) Ministerul Energiei – Sebastian Burduja (PNL) Ministerul Culturii – Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) Ministerul Educației și Cercetării – Mihai Dimian (PNL) Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru – Dan Reșitnec (USR) În continuare, testul decisiv rămâne votul din Parlament, după audierile miniștrilor programate pentru săptămâna viitoare. [...]