Știri
Știri din categoria Diverse

Escaladarea atacurilor cu drone și folosirea roboților pe front schimbă logistica și ritmul luptelor din Donbas, pe fondul unei intensificări a ofensivei ruse asupra orașelor-cheie din estul Ucrainei, potrivit Libertatea, care citează relatări din presa spaniolă El Mundo din zona Kramatorsk.
În Kramatorsk, blocurile de locuințe au devenit „ținta preferată” a dronelor rusești, iar incendiile provocate de atacurile aeriene sunt frecvente. Un locotenent al unității speciale de poliție din oraș, Yaroslav Leuchenko, descrie valul de lovituri ca „tactici teroriste”, în timp ce pompierii ar fi fost atacați de peste zece ori în ultimele luni și lucrează în condiții de risc, inclusiv cu veste antiglonț.
El Mundo relatează că, în Kramatorsk și Sloviansk, zgomotul dronelor a intrat în rutina zilnică. Militari ucraineni avertizează asupra activității dronelor de tip Shahed și FPV (drone mici, rapide, ghidate de la distanță, folosite pentru lovituri punctuale), iar în unele zone utilajele de construcții sunt acoperite cu plase antidronă. În paralel, polițiștii ar păzi muncitorii care repară infrastructura afectată.
Un element operațional central este utilizarea vehiculelor terestre fără pilot (UGV) pentru transportul de muniție, apă și alimente către trupele ucrainene, în așa-numita „Zonă a Morții”. Un militar citat, Oleg, spune că transportul cu camioane ar fi „un act sinucigaș”, iar roboții sunt coordonați de la distanță de piloți.
Potrivit comandantului Brigăzii 93 Mecanizate, Shamil Krutkov, „80% din misiunile noastre logistice sunt deja realizate cu ajutorul roboților”, însă durata medie de viață a acestor platforme ar fi de aproximativ o săptămână pe câmpul de luptă.
În același context, Krutkov se declară sceptic față de planurile lui Vladimir Putin de a cuceri complet regiunea Donețk până în 2027, afirmând că, „la ritmul actual”, Rusia nu ar reuși să cucerească regiunea „nici până în 2032, dacă va reuși vreodată”.
În Kramatorsk, un simbol al rezistenței rămâne steagul uriaș al Ucrainei din parcul Jubileului, despre care Leuchenko spune că a fost atacat de mai multe ori din primăvară, dar a fost înlocuit de fiecare dată.
Recomandate

Serbia încearcă să-și securizeze aprovizionarea cu gaze la preț sub piață după o convorbire telefonică între președintele Aleksandar Vucic și Vladimir Putin, în condițiile în care actualul acord expiră pe 30 septembrie, potrivit Digi24 . Miza este dublă: continuitatea livrărilor și menținerea unui tarif preferențial, într-un moment în care Belgradul nu are încă un contract pe termen lung. Serbia este puternic dependentă de gazul rusesc, iar după expirarea, în vara lui 2025, a precedentului acord pe trei ani, a funcționat pe baza unor prelungiri pe termen scurt. Vucic a transmis pe Instagram că se așteaptă ca înțelegerea să fie prelungită, astfel încât țara să aibă „aprovizionări stabile cu gaze”. Diferența de preț: 318 euro vs. 868 euro pentru 1.000 mc Potrivit declarațiilor lui Vucic, Serbia ar urma să continue să plătească 318 euro (aprox. 1.590 lei) pentru 1.000 de metri cubi, față de un preț de piață indicat la 868 euro (aprox. 4.340 lei) pentru aceeași cantitate. Diferența sugerează un avantaj economic semnificativ pentru consumatori și industrie, dacă prelungirea se confirmă. Presiune suplimentară: sancțiunile SUA și cazul NIS În paralel, Belgradul se confruntă cu sancțiuni americane care vizează Petroleum Industry of Serbia (NIS) , principala companie petrolieră a țării, din cauza participației majoritare rusești. Ridicarea sancțiunilor ar necesita retragerea completă a Rusiei, iar de mai multe luni se discută vânzarea participației ruse de 56% către compania energetică ungară MOL. Ultima derogare de la sancțiunile americane expiră tot la 30 septembrie, aceeași dată-limită până la care Washingtonul a cerut finalizarea vânzării. Vucic a spus că a discutat cu Putin și despre situația NIS, „în speranța de a găsi o soluție bună pentru ambele părți”. Context politic: Vucic, aproape de demisie Convorbirea are loc cu o zi înainte ca Vucic să își anunțe demisia (27 septembrie), pentru a candida la funcția de prim-ministru în alegeri legislative anticipate, declanșate de aproape doi ani de manifestații anticorupție conduse de studenți. În acest context, termenul de 30 septembrie devine un reper critic atât pentru acordul de gaze, cât și pentru dosarul NIS. [...]

Invitația SUA către Vladimir Putin la summitul G20 redeschide canalul diplomatic Washington–Moscova , însă Kremlinul spune că va cântări participarea și că decizia va fi luată „pe cale diplomatică”, potrivit Stirile Pro TV . Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că administrația Trump l-a invitat oficial pe liderul rus la reuniunea anuală a G20, programată în decembrie, la Miami, Florida. Rubio a prezentat invitația drept o oportunitate pentru Putin de a interacționa nu doar cu președintele SUA, ci și cu alți lideri mondiali. Din partea Moscovei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a transmis că Rusia este „recunoscătoare și apreciază această invitație” și că va analiza dacă o acceptă. „Vom lua o decizie și vom rezolva problema pe cale diplomatică.” De ce contează: semnal de dezgheț, dar fără angajamente Mesajul Kremlinului indică disponibilitatea de a menține deschis un canal de dialog la nivel înalt, fără a confirma însă prezența lui Putin la summit. În același timp, invitația SUA vine pe fondul discuțiilor despre posibile formule de reducere a tensiunilor legate de războiul din Ucraina, în special în zona infrastructurii energetice. Context: ultima întâlnire Trump–Putin și miza „armistițiului energetic” Putin și Donald Trump s-au întâlnit ultima dată la Anchorage, Alaska, în august 2025, când liderul rus a făcut prima vizită în Statele Unite după zece ani, notează materialul. De asemenea, Putin nu a mai vizitat cele 48 de state continentale ale SUA dinaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei. În paralel, Rubio a îndemnat Moscova și Kievul să convină un „armistițiu energetic” — o încetare limitată a atacurilor asupra infrastructurii energetice — despre care a spus că nu ar opri războiul, dar ar putea deveni o „platformă” pentru un acord mai amplu, relatează AFP, citată de Agerpres. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere de luni de zile fie un armistițiu complet, fie unul parțial axat pe energie, solicitări pe care Kremlinul le-a respins constant, susținând că vrea o încetare definitivă a conflictului, nu un armistițiu „inutil”, mai arată articolul. Ce urmează În acest moment, potrivit informațiilor prezentate, Moscova nu a anunțat dacă Putin va accepta invitația la G20. Singurul angajament comunicat public este că decizia va fi analizată și tratată „pe cale diplomatică”, iar summitul este programat pentru luna decembrie, la Miami. [...]

Afirmația că Rusia și Germania ar putea reporni Nord Stream reaprinde riscul de volatilitate pe piața gazelor din Europa , în condițiile în care conductele au fost scoase din joc după sabotajul din 2022. Potrivit Stirile Pro TV , Kirill Dmitriev , emisar special al președintelui rus și director general al Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF) , susține că cele două țări ar putea repune în funcțiune gazoductul. Dmitriev a făcut declarația într-o postare în limba engleză pe X, unde a comentat o postare a lui Tino Chrupalla, copreședinte al partidului Alternativa pentru Germania (AfD). În mesaj, Dmitriev a afirmat că „împreună” ar urma să fie redeschis Nord Stream și a asociat demersul cu ideea de „suveranitate energetică” a Germaniei. Chrupalla a cerut o anchetă internațională privind sabotajul asupra conductelor Nord Stream și Nord Stream 2 și a insistat ca acestea să fie reparate și redeschise. Context: sabotajul din 2022 și miza infrastructurii Nord Stream și Nord Stream 2 au fost construite pentru a transporta gaze naturale din Rusia în Germania. Pe 26 septembrie 2022 au fost raportate „daune fără precedent” la trei ramuri ale Nord Stream și la conducta Nord Stream 2, care, potrivit materialului, nu fusese pusă niciodată în funcțiune. În Rusia, Parchetul General a deschis un dosar penal privind un act de „terorism internațional”, mai notează publicația. Ce contează pentru piață: semnal politic, nu decizie operațională În forma prezentată, informația este un semnal politic, nu un calendar de lucrări sau o confirmare tehnică privind repararea conductelor. Totuși, simpla reapariție a scenariului „Nord Stream repornit” poate influența așteptările din piață, pentru că readuce în discuție o rută majoră de aprovizionare cu gaze către Germania și, implicit, către Europa. Nu există, în material, detalii despre un acord oficial ruso-german, despre pași concreți de implementare sau despre un termen la care repornirea ar putea avea loc. [...]

Notebookcheck semnalează că accesul la materialul despre „ Xiaomi 18 Pro Max ” este blocat (eroare 401/CAPTCHA), ceea ce limitează verificarea independentă a detaliilor tehnice. Informația apare în feed-ul Notebookcheck , însă pagina nu a putut fi extrasă integral din cauza restricțiilor de acces (Unauthorized) și a unui conținut încărcat prin iframe (element încorporat, de regulă video), care nu este disponibil în forma furnizată. În aceste condiții, din sursa disponibilă se pot reține doar elementele de identificare ale subiectului: este vorba despre o prezentare de tip „hands-on” (prime impresii de utilizare) pentru un telefon Xiaomi 18 Pro Max, descris în titlul feed-ului ca „primul telefon Snapdragon 8 Elite Extreme ”. Nu există, în textul accesibil, specificații, prețuri, dată de lansare, piețe vizate sau comparații verificabile (de exemplu cu iPhone), astfel că orice concluzie despre performanță, poziționare comercială sau impact în piață ar fi speculativă. Pentru cititori și companii din ecosistem (retail, distribuție, accesorii), consecința practică este că informația nu poate fi folosită încă drept bază pentru decizii (stocuri, campanii, estimări de cerere) fără confirmare dintr-o sursă accesibilă sau din comunicări oficiale. Dacă pagina devine accesibilă ulterior, detaliile relevante de urmărit vor fi: configurația exactă a platformei Snapdragon menționate, diferențele față de modelele anterioare și orice indicii despre calendarul de lansare și preț. [...]

Europa se confruntă cu un risc operațional mai mare pentru infrastructură și transport , pe fondul intensificării incidentelor atribuite Rusiei – de la drone cu explozibili până la episoade periculoase în proximitatea teritoriului NATO, potrivit Digi24 , care citează o analiză Kyiv Independent. În ultimele săptămâni, acuzațiile la adresa Moscovei nu mai vizează doar interferențe electorale sau atacuri cibernetice, ci și operațiuni fizice cu potențial de victime și pagube. Germania a atribuit Rusiei un atac cu drone la aeroportul Leipzig/Halle , unde a fost găsită o dronă încărcată cu explozibili în apropierea unui avion cargo ucrainean. Autoritățile germane au spus că există indicii că statul rus ar fi furnizat know-how-ul și echipamentele necesare. Tot în septembrie, avioane NATO au doborât în Lituania o dronă care transporta un dispozitiv exploziv după ce a intrat în spațiul aerian al țării. Autoritățile au indicat Rusia drept posibilă origine, dar investigația privind traseul și responsabilitatea exactă era în desfășurare la momentul relatării. Un alt incident a fost raportat în Marea Baltică: pe 14 septembrie, o fregată rusă a tras două rachete de semnalizare către un elicopter militar danez aflat într-o misiune de monitorizare în apele internaționale din apropierea coastelor Danemarcei. Copenhaga a convocat ambasadorul rus și a calificat episodul drept „inacceptabil”, în timp ce Moscova a susținut că elicopterul ar fi avut un comportament „provocator”. De ce contează pentru companii și autorități Pe măsură ce astfel de episoade se acumulează, oficiali și analiști europeni susțin că eticheta de „război hibrid” nu mai acoperă suficient realitatea, tocmai pentru că apar acțiuni fizice care pot afecta direct infrastructura și operațiunile transfrontaliere (transport aerian, maritim, rețele critice). Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus în septembrie că amenințările hibride sunt „din ce în ce mai puțin hibride” și a invocat atacuri cibernetice, sabotaje, incendii provocate și incursiuni cu drone. În acest context, ea a indicat nevoia unei strategii de securitate și a unui mecanism mai clar de răspuns la incidente aflate sub pragul unei agresiuni armate, dar care afectează securitatea statelor membre. NATO a transmis că activitățile atribuite Rusiei includ sabotarea infrastructurii critice, acte de violență, provocări la frontiere, atacuri cibernetice, interferențe electronice și campanii de dezinformare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a descris Rusia drept tot mai „nechibzuită” și a avertizat că astfel de incidente testează determinarea Alianței. „Zona gri” complică răspunsul european Dificultatea, potrivit materialului, este că multe acțiuni sunt calibrate să rămână sub pragul unui atac militar convențional, ceea ce nu declanșează automat mecanismele de apărare colectivă ale NATO. Această „zonă gri” creează atât spațiu pentru descurajare, cât și incertitudine: statele trebuie să decidă când un incident justifică o ripostă și ce formă ar trebui să ia aceasta, fără a împinge situația spre escaladare. Până acum, răspunsul european a inclus expulzări diplomatice, sancțiuni, măsuri împotriva persoanelor și organizațiilor acuzate de activități destabilizatoare, consolidarea protecției infrastructurii și sprijin militar pentru Ucraina. Uniunea Europeană are un regim de sancțiuni pentru activități hibride rusești; pe 24 septembrie, Consiliul UE a adăugat pe listă o persoană acuzată de manipulare și ingerință informațională. În total, regimul vizează 81 de persoane și 20 de entități. La ce se așteaptă Europa în perioada următoare Potrivit evaluărilor citate, presiunea nu este de așteptat să scadă. Serviciul danez de informații militare a avertizat că Rusia ar putea intensifica în lunile următoare activitățile de război hibrid împotriva Occidentului, inclusiv atacuri cibernetice și sabotaje. În paralel, NATO susține că își păstrează capacitatea de răspuns, iar Mark Rutte a spus că Alianța poate decide când și cum răspunde la incidentele hibride, inclusiv prin reacții care nu sunt publice sau „simetrice”. Dilema rămâne însă aceeași: cum poate fi descurajată Moscova fără ca fiecare incident să devină o treaptă spre o confruntare directă Rusia–NATO. [...]

Discursul lui Lavrov la ONU ridică riscul de prelungire a războiului și de menținere a tensiunilor care apasă pe economia europeană , în condițiile în care șeful diplomației ruse a susținut că Moscova își va atinge obiectivele în Ucraina „indiferent de circumstanțe”, acuzând Europa că blochează negocierile de pace, potrivit Digi24 . Lavrov a vorbit la tribuna Adunării Generale a ONU pe un ton vehement și a susținut că Europa „face tot ceea ce poate” pentru a contracara negocierile de pace despre care afirmă că sunt dorite de administrația Trump. În același discurs, ministrul rus de Externe a insistat că „obiectivele operațiunii militare speciale” vor fi atinse și că „amenințarea la adresa securității ruse” va fi eliminată. „Europa face tot ceea ce poate să contracareze negocierile de pace vrute de Guvernul Trump.” „Obiectivele operaţiunii militare speciale vor fi atinse, ameninţarea la adresa securităţii ruse va fi eliminată, iar viaţa tihnită va reveni.” Întâlnire rară Rusia–Germania, pe fondul escaladării Înaintea discursului, Lavrov s-a întâlnit cu omologul său german, Johann Wadephul, descrisă ca prima întâlnire de acest fel de la începutul războiului din Ucraina, în contextul în care Berlinul este un susținător major al Kievului. Întâlnirea a avut loc pe fondul unor tensiuni accentuate: Germania a acuzat Moscova de un atac cu o dronă încărcată cu explozivi asupra aeroportului din Leipzig, la începutul lunii august, iar ulterior cele două țări și-au închis reciproc consulatele. Surse din delegația germană au transmis că Wadephul a cerut Moscovei să renunțe la „calea periculoasă a escaladării” față de Germania, Europa și NATO și au avertizat că „atacurile hibride” nu vor schimba poziția Berlinului de sprijin pentru Ucraina. Mesaj și pe dosarul Strâmtorii Ormuz, rută-cheie pentru comerț Tot sâmbătă, Lavrov a declarat că Rusia este pregătită să contribuie la stabilizarea situației în Strâmtoarea Ormuz , subliniind nevoia de „încredere” între statele din Golf, țările arabe și Iran și de o „arhitectură regională stabilă”. Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a anunțat că respinge o propunere a Iranului privind redeschiderea în șapte zile a acestei căi maritime, descrisă în articol drept crucială pentru economia mondială. De ce contează Mesajul transmis de Lavrov la ONU, dublat de acuzațiile la adresa Europei și de referirile la escaladare și „atacuri hibride” în relația cu Germania, indică o perspectivă de conflict prelungit și de tensiuni persistente între Rusia și statele europene. În plan economic, acest tip de climat geopolitic tinde să mențină ridicate riscurile pentru energie, transport și încrederea investitorilor, chiar dacă articolul nu oferă estimări sau cifre privind impactul. [...]