Știri
Știri din categoria Diverse
Escaladarea atacurilor cu drone și folosirea roboților pe front schimbă logistica și ritmul luptelor din Donbas, pe fondul unei intensificări a ofensivei ruse asupra orașelor-cheie din estul Ucrainei, potrivit Libertatea, care citează relatări din presa spaniolă El Mundo din zona Kramatorsk.
În Kramatorsk, blocurile de locuințe au devenit „ținta preferată” a dronelor rusești, iar incendiile provocate de atacurile aeriene sunt frecvente. Un locotenent al unității speciale de poliție din oraș, Yaroslav Leuchenko, descrie valul de lovituri ca „tactici teroriste”, în timp ce pompierii ar fi fost atacați de peste zece ori în ultimele luni și lucrează în condiții de risc, inclusiv cu veste antiglonț.
El Mundo relatează că, în Kramatorsk și Sloviansk, zgomotul dronelor a intrat în rutina zilnică. Militari ucraineni avertizează asupra activității dronelor de tip Shahed și FPV (drone mici, rapide, ghidate de la distanță, folosite pentru lovituri punctuale), iar în unele zone utilajele de construcții sunt acoperite cu plase antidronă. În paralel, polițiștii ar păzi muncitorii care repară infrastructura afectată.
Un element operațional central este utilizarea vehiculelor terestre fără pilot (UGV) pentru transportul de muniție, apă și alimente către trupele ucrainene, în așa-numita „Zonă a Morții”. Un militar citat, Oleg, spune că transportul cu camioane ar fi „un act sinucigaș”, iar roboții sunt coordonați de la distanță de piloți.
Potrivit comandantului Brigăzii 93 Mecanizate, Shamil Krutkov, „80% din misiunile noastre logistice sunt deja realizate cu ajutorul roboților”, însă durata medie de viață a acestor platforme ar fi de aproximativ o săptămână pe câmpul de luptă.
În același context, Krutkov se declară sceptic față de planurile lui Vladimir Putin de a cuceri complet regiunea Donețk până în 2027, afirmând că, „la ritmul actual”, Rusia nu ar reuși să cucerească regiunea „nici până în 2032, dacă va reuși vreodată”.
În Kramatorsk, un simbol al rezistenței rămâne steagul uriaș al Ucrainei din parcul Jubileului, despre care Leuchenko spune că a fost atacat de mai multe ori din primăvară, dar a fost înlocuit de fiecare dată.
Recomandate
Roboții terestri fără pilot au ajuns să susțină zilnic logistica și evacuările Ucrainei , după ce forțele de apărare au raportat un record de 31.398 de misiuni într-o singură lună, potrivit Interesting Engineering , care citează date ale Ministerului Apărării de la Kiev. Numărul misiunilor cu vehicule terestre fără pilot (UGV – platforme robotizate operate de la distanță) a fost înregistrat prin software-ul ucrainean de conștientizare situațională Delta. Publicația notează că totalul din octombrie a fost de peste patru ori mai mare decât cele 7.511 misiuni raportate în ianuarie, ceea ce echivalează cu o creștere de aproximativ 318% și o medie de puțin peste 1.000 de misiuni pe zi. Impact operațional: reducerea expunerii oamenilor în „zona de ucidere” Creșterea accelerată sugerează, în evaluarea sursei, că UGV-urile au trecut de la statutul de tehnologie mai degrabă experimentală la un element de bază în apărarea națională a Ucrainei, preluând sarcini care, în mod tradițional, reveneau soldaților. Ministerul Apărării ucrainean este citat cu ideea că aceste sisteme permit reducerea riscului pentru oameni în apropierea frontului, într-un context în care dronele aeriene ieftine de tip FPV (first-person view – controlate cu imagine în timp real) au făcut mult mai periculoasă apropierea vehiculelor și a personalului de linia de contact. În acest cadru, „kill zone” (zona în care necesarul de aprovizionare se suprapune cu raza de acțiune a dronelor FPV) devine un motiv direct pentru a trimite vehicule fără șofer, chiar dacă acestea rămân vulnerabile. La ce sunt folosiți roboții terestri Conform articolului, UGV-urile sunt utilizate în mai multe roluri, în funcție de configurație: transport de muniție, hrană, apă și materiale medicale; evacuarea militarilor răniți; transport de armament și misiuni de sprijin; operațiuni de deminare; lansarea de drone aeriene; operare în zone unde trimiterea unui vehicul clasic cu echipaj ar fi „extrem de periculoasă”. „E-points”: achiziții legate de performanță, cu posibile efecte secundare Un element distinct menționat de sursă este sistemul de „e-points”, prin care unitățile militare primesc credite pentru operațiuni verificate și le pot folosi pentru a obține echipamente precum drone, sisteme de război electronic sau alte dotări. Interesting Engineering descrie mecanismul ca o formă de achiziție legată de performanță, care ar putea reduce dependența de alocările clasice „de sus în jos”. În același timp, publicația avertizează că sistemul ar putea încuraja comportamente nedorite, dacă unitățile ajung să optimizeze activitățile care aduc cele mai multe credite, nu neapărat pe cele mai necesare pe front. Ce nu se știe încă din datele publice Deși volumul misiunilor indică o utilizare intensă, articolul subliniază că lipsesc informații esențiale care nu par a fi publice: ratele de succes ale misiunilor, câte vieți au fost salvate și cât de fiabile sunt UGV-urile în utilizare reală. În absența acestor date, amploarea efectului concret rămâne dificil de cuantificat. [...]
Criticile lui Barack Obama vizează riscul unei schimbări de politică externă a SUA care ar putea aduce beneficii economice Rusiei , prin relaxarea temporară a unor sancțiuni și printr-un acord privind livrările de motorină, într-un context în care Washingtonul încearcă să medieze o înțelegere între Moscova și Kiev, potrivit Digi24 . Fostul președinte american a vorbit la un miting în statul Georgia, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului programate săptămâna viitoare, susținând că SUA „are nevoie de oameni serioși la Washington”, relatează Sky News . Obama a acuzat Casa Albă că „îngenunchează” în fața președintelui rus Vladimir Putin și că „îi trădează pe ucraineni”, adăugând că SUA se îndepărtează de aliați-cheie precum Canada. „În timp ce ne îndepărtăm de aliați cheie precum Canada, Casa Albă îngenunchează în fața lui Vladimir Putin din Rusia și îi trădează pe ucraineni, care luptă pentru libertatea și democrația lor.” În același discurs, Obama a mai spus că țara pare să „tolereze în mod constant lipsa de seriozitate” și că „cei care se află în prezent la conducere nu își fac temele”. Declarațiile sunt plasate de Digi24 în contextul campaniei democraților pentru alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie. Miza economică: sancțiuni relaxate și acord pe motorină Pe fond, disputa politică se leagă de modul în care administrația Trump gestionează dosarul Rusia–Ucraina. Digi24 notează că Washingtonul a continuat eforturile de mediere, însă abordarea a fost criticată, inclusiv după ce Casa Albă a anunțat în această lună: un acord privind livrările de motorină din Rusia; relaxarea temporară a unor sancțiuni. Criticii citați de publicație susțin că aceste decizii ar putea aduce beneficii economice Moscovei și, în același timp, nu ar reduce prețurile la combustibil pe piața internă americană, așa cum se dorea. Prețurile la combustibil și disputa cu Zelenski Digi24 mai arată că Donald Trump l-a criticat frecvent și public pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, reluând recent atacurile și încercând să mute vina pentru creșterea prețurilor la combustibil. Trump atribuie scumpirile atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, însă „majoritatea experților” invocați de publicație consideră că războiul purtat de SUA în Iran a avut un impact mai mare asupra costurilor. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau conținutul exact al măsurilor privind sancțiunile și acordul pe motorină, rămâne de urmărit dacă aceste decizii vor fi extinse sau retrase și ce efecte vor avea atât asupra pieței energetice, cât și asupra sprijinului american pentru Ucraina. [...]
Un angajat Apple a fost pus sub acuzare pentru crimă după un accident rutier mortal lângă Apple Park , un caz care poate expune compania la presiune reputațională și la întrebări despre statutul său de angajat în timp ce ancheta avansează, potrivit AppleInsider . Accidentul a avut loc vineri, în apropierea Apple Park Visitor Center, după ce Eric Chen Su, angajat Apple, ar fi condus cu aproximativ 100 de mile pe oră (circa 161 km/h) și a lovit un vehicul oprit în fața lui. Su a suferit răni ușoare, însă ocupanții mașinii lovite — o fetiță de doi ani și bona ei — au fost transportați la spital. Fetița, Riley Howard, a murit ulterior din cauza rănilor. Incidentul s-a produs la ora 12:01 PM, ora Pacificului (22:01, ora României), la intersecția dintre North Tantau Avenue și Pruneridge Avenue, în apropiere de centrul de vizitatori Apple Park. Încadrarea juridică a fost înăsprită: de la omor din culpă la crimă Inițial, Su a fost arestat și acuzat sub suspiciunea de „gross vehicular manslaughter” (omor din culpă în condiții agravante), însă acuzațiile au fost ulterior ridicate la crimă și agresiune cu o armă mortală, relatează The San Francisco Chronicle în materialul citat de AppleInsider. Potrivit KTVU , anchetatorii au concluzionat că acțiunile șoferului ar fi arătat o lipsă de considerare pentru siguranța celor din jur, notând că „o persoană rezonabilă ar fi știut că la acea oră zona era mai aglomerată decât de obicei”. Reacția Apple și ce urmează în dosar Apple a transmis un punct de vedere pentru MacRumors , printr-un purtător de cuvânt: „Suntem devastați de tragicul accident care a avut loc în afara Apple Park Visitor Center. Gândurile noastre sunt alături de toți cei care suferă, și suntem recunoscători pentru grija și sprijinul acordate de echipele de intervenție.” Publicația notează că nu este clar dacă Su a fost suspendat sau concediat de Apple. Cazul merge mai departe, iar Eric Chen Su, în vârstă de 38 de ani, este programat la o audiere pentru depunerea unei pledoarii („plea hearing”) în Palo Alto, pe 30 noiembrie. [...]
Interdicția anunțată public pentru un jurnalist ridică o problemă de procedură și de acces la instituții , după conferința de presă de la Cotroceni în care președintele Nicușor Dan i-a comunicat lui Ovidiu Vanghele că nu va mai putea participa la întâlnirile cu presa, potrivit Stirile Pro TV . Episodul a declanșat reacții critice, inclusiv din partea gazetarului Cristian Tudor Popescu (CTP), care a calificat prestația șefului statului drept „sub orice critică”. Ce s-a întâmplat la conferința de presă de la Cotroceni Conform relatării, CTP s-a oprit în special asupra momentului în care președintele i-a interzis jurnalistului Ovidiu Vanghele să mai participe la conferințele de presă de la Cotroceni, după o întrebare legată de procurorul general Cristina Chiriac. În comentariul „Palatul și Împăratul”, publicat la o zi după conferința-maraton , CTP susține că răspunsul președintelui la întrebarea jurnalistului a fost, de fapt, un nonrăspuns: în loc să răspundă acuzațiilor și întrebărilor, Nicușor Dan i-ar fi reproșat jurnalistului injurii și a anunțat că a dispus interzicerea accesului acestuia la conferințele de presă. CTP mai afirmă că jurnalistului nu i-ar fi fost comunicată anterior o decizie oficială, iar interdicția a fost anunțată public chiar în timpul conferinței. Critica lui CTP: de la „Palatul” ca instituție la acuzația de autoritarism În textul citat de publicație, CTP interpretează gestul ca pe o manifestare de atitudine autoritară și critică felul în care președintele s-ar raporta la Palatul Cotroceni, sugerând că ar trata instituția ca pe o proprietate personală. „N. Dan pare convins că Palatul Cotroceni îi aparține, e proprietatea lui, în calitate de împărat care dă porunci. Nu, majestate, Palatul Cotroceni aparține statului român încă de pe vremea când se numea Palatul Pionierilor, și eu jucam baschet pe-acolo. Nu e moșia genitorului matale”, a scris Cristian Tudor Popescu. În finalul comentariului, CTP susține că Nicușor Dan „năpârlește continuu”, iar ultima „piele” la care ar fi renunțat ar fi cea democratică, „lăsând să se vadă” un comportament autocratic. Contextul conferinței-maraton: AUR, ratingul de țară și alegerile anulate În aceeași conferință de peste două ore și jumătate, președintele a explicat de ce nu vrea AUR la guvernare și a spus că intrarea formațiunii în Executiv ar fi dus la retrogradarea ratingului de țară, cu efecte asupra economiei, investițiilor și nivelului de trai, potrivit relatării. Tot atunci, Nicușor Dan a respins ideea că PNL și USR ar fi putut guverna fără PSD, argumentând că nu aveau majoritate parlamentară: „30% e mai mic de 50%”, numind un astfel de scenariu o „iluzie”. Un alt subiect a fost anularea alegerilor prezidențiale din 2024: președintele a vorbit despre nereguli financiare în campanie și despre influența rusă (război hibrid, atacuri cibernetice, sabotaje și dezinformare), menționând că își dorește ca raportul privind anularea alegerilor și implicarea Rusiei să ofere „imaginea de ansamblu”, fără să indice un termen de publicare. Ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, nu rezultă dacă interdicția comunicată jurnalistului a fost formalizată ulterior printr-un act administrativ și nici care este procedura exactă invocată pentru o astfel de măsură. Cert este că anunțul a fost făcut public, direct, la finalul conferinței, după ce președintele a invocat injuriile pe care jurnalistul i le-ar fi adresat și a susținut că dispoziția sa nu ar fi fost respectată de angajații Administrației Prezidențiale. [...]
Imagini rare cu drona stealth GJ-11 sugerează o maturizare a capabilităților operaționale ale Chinei , prin confirmarea vizuală a compartimentelor interne de armament și a utilizării în misiuni cu tragere reală, potrivit Interesting Engineering . Materialul indică faptul că Forțele Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare (PLA Air Force) au difuzat pe 9 noiembrie, la televiziunea de stat CCTV, imagini noi cu GJ-11 (numită și „Xuanlong”), o dronă de tip „aripă zburătoare” fără ampenaj, intrată oficial în serviciu în noiembrie 2025. Ce arată filmarea și de ce contează operațional Elementul central este prezentarea, din mai multe unghiuri, a compartimentului intern de armament , inclusiv ușile și muchiile „dințate” (profilate) ale acestora. Conform articolului, transportul munițiilor în interiorul fuzelajului, în locul punctelor externe de prindere, reduce reflexiile radar asociate armelor expuse, iar marginile profilate ajută la gestionarea reflexiilor provenite din îmbinări și deschideri. În același timp, imaginile ar include secvențe care trimit la: o misiune de lovire cu muniție reală („live-fire strike mission”); posibilitatea de operare coordonată cu avioane de vânătoare cu pilot , în roluri precum recunoaștere înaintată, momeală sau „platformă purtătoare” de armament. Date tehnice și capabilități menționate Potrivit sursei, GJ-11 are: prize de aer amplasate pe partea superioară a fuzelajului; o secțiune posterioară aplatizată și o duză de evacuare ecranată; acoperiri care absorb undele radar, pentru reducerea „semnăturii” radar. Autonomia este prezentată ca o rază estimată de circa 2.485 mile (aprox. 4.000 km) , iar misiunile vizate includ lovituri de precizie și suprimarea apărării antiaeriene inamice (SEAD). Articolul mai notează existența unei ferestre optice sub bot, cu aspect asemănător sistemului electro-optic de pe avionul chinez J-20, însă capabilitățile exacte ale senzorului nu sunt precizate . Indicii despre utilizare și extindere către componenta navală Interesting Engineering menționează că raportul difuzat ar fi prezentat și detalii despre prima misiune de lovire cu muniție reală, inclusiv faptul că două operatoare, Shi Xiaoran și Fu Ting, ar fi finalizat conversia în cinci luni și ar fi lovit ținta „din prima încercare”. Sursa subliniază însă că nu sunt oferite detalii despre data testului sau tipul de armă folosit . Separat, articolul indică dezvoltarea unei versiuni navale, GJ-21, derivată din GJ-11. Aceasta ar fi efectuat operațiuni de decolare și aterizare pe nava de asalt amfibiu Type 076 „Sichuan” în noiembrie 2026, semnalând eforturi de a duce conceptul de dronă stealth și în aviația navală. [...]
Armata SUA testează în Polonia o dronă-interceptor ieftină, ca alternativă la rachetele scumpe în fața atacurilor în masă cu drone , potrivit Interesting Engineering . Miza este una operațională și de cost: apărarea antiaeriană caută soluții „consumabile” care să poată fi folosite în volum, fără a epuiza stocurile de muniții de mare valoare. Testele au avut loc între 2 și 6 noiembrie 2026, la Ustka Training Area din nordul Poloniei, în cadrul exercițiului Operation Audacious Fury . Militari din Tactics, Integration and Employment (TIE) Battery, parte a 5th Battalion, 4th Air Defense Artillery Regiment, au evaluat sistemul împotriva amenințărilor din categoriile Group 1–3 și a scenariilor de atacuri cu drone în masă. Ce este FD-1 și de ce contează în apărarea antidrone Sistemul testat este FD-1, o dronă de tip FPV (first-person view – controlată printr-un flux video live de la camera de la bord) proiectată să urmărească și să neutralizeze fizic alte drone, adică un interceptor „cinetic”. FD-1 este dezvoltată de Mountain Horse Solutions , subsidiară a Global Ordnance. Potrivit producătorului, FD-1: este operată de o singură persoană (nu de un echipaj dedicat); poate fi pregătită pentru lansare în mai puțin de două minute; poate funcționa independent sau integrată cu sisteme existente de detecție și urmărire; include o capabilitate de urmărire vizuală numită „Pixel-Lock”, care ar ajuta în faza finală de apropiere; poate depăși 165 mph (265 km/h). Publicația notează că fiecare angajare rămâne sub control uman, operatorul autorizând acțiunea. Problema economică din spatele deciziei: drone ieftine versus interceptori scumpi Motivul central invocat este dezechilibrul de costuri: drone relativ ieftine pot forța unitățile de apărare aeriană să folosească rachete ghidate de precizie care pot costa „sute de mii sau chiar milioane de dolari” per interceptare, ceea ce devine greu de susținut în atacuri saturate (multe ținte într-un interval scurt). În acest context, Interesting Engineering amintește și de un raport din iulie 2026 al US Congressional Budget Office („Options to Counter Small Unmanned Aircraft Systems”), care trece în revistă opțiuni precum interceptori cinetici, război electronic și arme cu energie dirijată și insistă pe ideea apărării stratificate (mai multe „niveluri” de mijloace, în funcție de tipul țintei). FD-1 este prezentată ca o opțiune pentru „nivelul inferior” al acestei apărări: folosirea unor interceptori mai mici pentru amenințări mici, păstrând munițiile scumpe pentru ținte care justifică acest cost. Următorul pas: proceduri standard și instruire pentru soldați fără experiență FPV Exercițiul din Polonia a avut și o componentă de pregătire: armata lucrează la proceduri standard de operare și la un sistem de instruire și certificare pentru militari fără experiență anterioară de zbor FPV, astfel încât capabilitatea să poată fi extinsă către alte unități de apărare aeriană. Lt. Col. John Verwiel, comandantul 5th Battalion, 4th Air Defense Artillery Regiment, a indicat ca obiectiv standardizarea instruirii și a procedurilor de angajare înainte de extindere. Staff Sgt. Felix Aguilar a spus că militari încadrați ca membri ai echipajelor de apărare aeriană și antirachetă învață acum să opereze drone FPV, inclusiv în zboruri deasupra Mării Baltice. Armata SUA nu a făcut publice ratele de succes ale interceptărilor, costurile pe angajare sau numărul de sisteme FD-1 evaluate în cadrul exercițiului, precizează sursa. [...]
