Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Autoritățile ucrainene tratează incidentul armat din Kiev drept „act terorist”, o încadrare care mută cazul în zona de securitate națională și poate accelera coordonarea între servicii și procurori , potrivit Agerpres . Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) spune că atacul s-a soldat cu șase morți și 15 răniți, dintre care șapte sunt încă internați. SBU a anunțat că anchetatorii au calificat „atacul armat asupra civililor și luarea de ostatici” din cartierul Holosiiv drept act terorist. Instituția precizează că autorul ar fi un bărbat născut în 1968, care ar fi folosit o armă înregistrată. Ce s-a întâmplat, potrivit autorităților În timpul incidentului, bărbatul ar fi declanșat un incendiu într-un apartament din Kiev – „se pare, propriul apartament” – după care a tras asupra trecătorilor pe stradă și într-un supermarket, unde a luat ostatici. Atacatorul a fost ulterior doborât de agenții forțelor speciale ale poliției. SBU a transmis că, împreună cu Poliția Națională și Parchetul, ia „măsuri exhaustive” pentru a stabili toate circumstanțele, inclusiv posibilele motive. Detalii despre autor și intervenția poliției Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a afirmat că atacatorul s-a născut în Rusia, însă autoritățile nu au confirmat că acesta ar fi cetățean rus. Ministrul de Interne, Igor Klimenko, a declarat că trăgătorul avea asupra sa o armă deținută legal și că, odată ajuns în supermarket, nu a formulat nicio cerere negociatorilor. Potrivit relatării agenției ucrainene Ukrinform, după aproximativ 40 de minute de discuții, autoritățile au decis neutralizarea atacatorului, după ce acesta a tras asupra unui ostatic. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a spus că a șasea victimă a murit ulterior, din cauza rănilor suferite. [...]

SUA condiționează o posibilă relaxare a embargoului asupra Cubei de reforme economice și despăgubiri , într-o serie de discuții directe la Havana – primele de acest tip în ultimul deceniu, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una de reglementare și politică economică: Washingtonul pune pe masă atât ridicarea embargoului comercial, cât și solicitări legate de proprietăți confiscate și de direcția reformelor interne. O delegație a Departamentului de Stat al SUA a ajuns vinerea trecută la Havana pentru discuții cu autoritățile cubaneze, au declarat surse pentru Axios. Un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat a spus că au avut loc mai multe întâlniri, inclusiv cu Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul lui Raul Castro, descris ca având influență în statul cubanez, deși Raul Castro a renunțat la funcțiile oficiale. Ce cer SUA și ce oferă în schimb Potrivit informațiilor prezentate, partea americană a transmis că „economia cubaneză este în cădere liberă” și a cerut conducerii politice de la Havana să folosească o „fereastră de oportunitate” limitată pentru reforme democratice și economice, cu sprijinul SUA, „înainte ca situația să se deterioreze ireversibil”. În același pachet de condiții, oficialii americani au cerut: eliberarea prizonierilor politici; despăgubiri pentru cetățenii și corporațiile americane ale căror active și proprietăți au fost confiscate după revoluția din 1959; clarificări legate de „îngrijorarea” SUA că grupuri străine de informații, militare și teroriste ar opera în Cuba cu permisiunea guvernului, la mai puțin de 160 de kilometri de teritoriul american. În schimb, americanii s-au oferit să discute ridicarea embargoului comercial și să ofere acces la rețeaua de comunicații prin satelit Starlink, deținută de SpaceX (compania lui Elon Musk). Context: combustibil, tarife și presiune economică Materialul notează că, la începutul lui 2026, SUA au impus o „blocadă a combustibilului” asupra Cubei. Donald Trump a declarat stare de urgență, invocând o „amenințare la securitatea națională” reprezentată de insulă, și a autorizat tarife suplimentare la importurile din țările care furnizează direct sau indirect petrol Cubei, măsură care ar fi declanșat o criză severă a combustibilului pe insulă. Aceste discuții sunt prezentate ca primele contacte directe dintre SUA și Cuba din ultimii 10 ani, ultima comunicare directă fiind în timpul vizitei președintelui Barack Obama în 2016 . Semnale despre o posibilă schimbare de regim Pe 17 aprilie, The Wall Street Journal a relatat că nepotul lui Raul Castro ar fi încercat să-i trimită lui Trump o scrisoare secretă, ocolind canalele diplomatice, inclusiv pe secretarul de stat Marco Rubio; conținutul mesajului nu a fost făcut public. În același context, SUA ceruseră anterior demisia lui Miguel Diaz-Canel, care, potrivit textului, se opune reformelor. Surse de la Casa Albă au declarat pentru The Atlantic că insula ar putea deveni „următoarea țintă a lui Trump după Iran și Venezuela”, iar în ianuarie președintele american a sugerat o „preluare amiabilă” a insulei. Separat, surse citate de Bloomberg și The Wall Street Journal susțin că administrația Trump ar fi elaborat un plan pentru o schimbare graduală a regimului, document care ar indica intenția de a face Cuba dependentă financiar de Statele Unite. [...]