Știri
Știri din categoria Diverse

Demersul Greciei de a obține recunoașterea UNESCO pentru „patsa”, varianta locală a ciorbei de burtă, riscă să transforme o rețetă populară într-un nou front de dispută culturală cu Turcia, pe fondul sensibilităților legate de patrimoniul imaterial și de „dreptul” de a revendica originea unor preparate comune în regiune, potrivit Libertatea.
În Grecia, supa din burtă și picioare de bovine este cunoscută ca „patsa”, iar în Turcia ca „iskembe”. Inițiativa grecilor vizează includerea preparatului în patrimoniul cultural imaterial UNESCO, o formă de recunoaștere care, deși nu funcționează ca un drept de proprietate comercială, are greutate simbolică și poate influența felul în care o tradiție este promovată și asociată internațional cu o anumită țară.
Unul dintre promotorii demersului este Dimitris Tsarouhas, proprietarul unui restaurant din Salonic specializat în patsa. El susține că există argumente pentru „asigurarea și certificarea” supei ca parte a patrimoniului culinar grecesc și spune că disputa nu ar trebui să divizeze, ci să apropie.
În același timp, Tsarouhas afirmă că rețeta ar avea rădăcini vechi, mergând până la Grecia antică, și face trimitere inclusiv la „Odiseea” lui Homer, unde ar exista o descriere a unui ospăț cu un preparat similar.
Potrivit relatării, în Turcia reacțiile au fost puternice, pe ideea că supa ar aparține de drept tradiției turcești. Portalul turc Onedio invocă scrieri din secolul al XVII-lea care ar atesta existența supei în cultura otomană.
Un bucătar din Istanbul, Ali Ohtamis, de la restaurantul Alem Iskembe, descrie o practică de lucru începută la ora patru dimineața, cu fierberea burților curățate timp de opt până la nouă ore. În varianta turcească, preparatul nu include picioare de bovine, ci se bazează pe tripă, aromată cu usturoi.
Un client, Engin Cakar, contestă explicit revendicarea Greciei:
„Această mâncare cu tripe este de la bunicii noștri, de la mamele noastre”.
Disputa se înscrie într-un istoric mai larg de controverse între Grecia și Turcia privind originea unor preparate asociate ambelor culturi, precum baclavaua sau frunzele de viță umplute. Textul notează că rivalitatea are rădăcini în secolele de dominație otomană și în schimburile culturale intense din regiune.
În Grecia, patsa este consumată frecvent dimineața și este asociată, la nivel popular, cu efecte precum alinarea mahmurelii sau a problemelor stomacale. Totuși, materialul precizează că beneficiile medicale atribuite supei nu sunt confirmate de știința modernă.
Recomandate

Repatrierea Coifului de la Coțofenești și a două brățări dacice pune din nou presiune pe standardele de securitate și pe regulile de împrumut ale muzeelor , după jaful din ianuarie 2025 din Țările de Jos, obiectele urmând să ajungă astăzi în România sub escorta jandarmilor, potrivit Digi24 . Piesele vor fi predate Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) . Muzeul Național de Istorie a României a anunțat că publicul va putea vedea coiful și brățările în perioada 22 aprilie – 3 mai, în timpul programului de vizitare, de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00. Ce se întoarce în țară și când au fost recuperate Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice furate în ianuarie 2025 de la Muzeul Drents din Assen au fost recuperate la 1 aprilie, iar acum revin în România. Coiful de la Coțofenești este un coif geto-dac datat în prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr., descoperit în 1928 în satul Poiana Coțofenești (județul Prahova). Conform informațiilor din articol, este „foarte probabil” să fi aparținut unui rege geto-dac. Contextul operațional: jaful și vulnerabilitățile invocate În dimineața de 25 ianuarie 2025, o explozie a avut loc în centrul orașului Assen, iar poliția a comunicat inițial că ar fi fost o tentativă de detonare a unui bancomat. În muzeu urma să înceapă ultimul weekend al expoziției „Dacia - Kingdom of Gold and Silver”, al cărei punct central era Coiful de aur de la Coțofenești. Potrivit cronologiei prezentate, hoții au folosit explozibili pentru a forța o ieșire de urgență, apoi au spart vitrinele cu ciocane și au furat coiful și trei brățări. În România, directorul MNIR, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a fost demis, pe fondul acuzațiilor că nu ar fi trebuit să împrumute piesele către Muzeul Drents, care „se pare” că nu dispunea de măsuri de securitate adecvate. Ce urmează în anchetă În Țările de Jos, trei suspecți au fost arestați, iar un al patrulea suspect nu a fost găsit, conform cronologiei. Parchetul îi vizează pe Douglas W., Bernhard Z. și Jan B.; doi dintre suspecți au încheiat o înțelegere cu Parchetul și spun că vor să își asume responsabilitatea, în timp ce al treilea neagă implicarea și contestă probele și ancheta. Verdictul este așteptat pe 5 iunie. [...]

Accesul la articolul Reuters este blocat (401), astfel că nu pot verifica și reda conținutul știrii din linkul Reuters pe baza textului integral. În aceste condiții, orice detaliu (cifre, declarații, teme de negociere, calendar) ar fi o presupunere, iar regulile cer să nu inventez. Dacă îmi trimiți textul articolului (sau un extras relevant) ori principalele paragrafe, îl rescriu imediat într-un material scurt, cu un singur unghi editorial (impact economic/operational/reglementare), păstrând atribuirea către Reuters și toate nuanțele din sursă. [...]

Cristiano Ronaldo a ajuns la 969 de goluri în carieră , după ce a marcat în victoria lui Al Nassr, 4-0 cu Al Wasl, rezultat care duce echipa saudită în semifinalele AFC Champions League Two , potrivit Adevărul . Pragul de 1.000 de goluri este acum la 31 de reușite distanță, într-un moment în care clubul are încă mize sportive importante în competiția continentală. Ronaldo a deschis scorul în minutul 11, cu al 26-lea său gol din acest sezon, finalizând din careu o centrare venită de pe dreapta de la Nawaf Boushal. După acest moment, Al Nassr a controlat jocul și a mai înscris prin Inigo Martinez (24), Abdulelah Al-Amri (26) și Sadio Mane (80). Ce urmează pentru Al Nassr în competiție Sfertul de finală s-a jucat într-o singură manșă, iar în semifinale Al Nassr o va întâlni pe Al Ahli Doha (Qatar), miercuri, 22 aprilie, la Dubai, tot într-o singură manșă, în Conferința de Vest. În cealaltă parte a tabloului, în semifinala Conferinței de Est, Gamba Osaka (Japonia) a trecut de Bangkok United (Thailanda) cu 3-1 la general (0-1, 3-0), după două manșe. Miza finalei Finala este programată pe 16 mai și ar urma să se joace la Riad sau Doha, în funcție de câștigătoarea semifinalei dintre Al Nassr și Al Ahli Doha. [...]

Suspendarea lui Traian Băsescu din 2007 a declanșat un referendum național care a confirmat, cu 74% „NU”, că electoratul nu susținea demiterea , un episod care a fixat în practică una dintre cele mai puternice pârghii de control parlamentar asupra președintelui, potrivit unei treceri în revistă publicate de Adevărul . Pe 20 aprilie 2007, Traian Băsescu a fost suspendat oficial pentru prima dată, iar referendumul pentru demitere urma să aibă loc pe 19 mai 2007, într-o sâmbătă. Pe buletinele de vot, cetățenii au fost întrebați dacă doresc demiterea șefului statului, iar rezultatul a fost un „NU” majoritar: 74% dintre votanți s-au opus demiterii, la un total de aproximativ 8,1 milioane de voturi exprimate. Cronologia procedurală: de la sesizare la votul Parlamentului Suspendarea din 2007 a început în februarie, când PSD a sesizat Curtea Constituțională privind inițierea procedurilor de suspendare. La 28 februarie, Parlamentul a aprobat înființarea unei comisii de anchetă cu 258 de voturi pentru, 76 contra (PD și PLD) și 21 de abțineri (UDMR), iar președinte al comisiei a fost numit Dan Voiculescu. La 19 aprilie 2007, Parlamentul României a votat suspendarea președintelui pentru încălcarea Constituției, cu o majoritate „clară”, iar referendumul a fost programat pe 19 mai, la limita legală de 30 de zile, deși alegerile au loc de obicei duminica. Contextul zilei de 20 aprilie, în selecția „Istoria zilei” Materialul mai amintește și alte repere asociate datei de 20 aprilie, între care nașterea regelui Carol I (menționat ca născut la Sigmaringen și ajuns domnitor, apoi rege al României), nașterea lui Adolf Hitler (1889), dizolvarea partidului naționalist Totul pentru Țară (1938), aselenizarea misiunii Apollo 16 (1972), moartea Monicăi Lovinescu (2008) și moartea DJ-ului Avicii (2018). [...]

Pakistanul a pus „pe hold” o vânzare de arme de 1,5 miliarde de dolari către Sudan , după obiecția Arabiei Saudite , potrivit Reuters , care citează surse. Articolul Reuters nu este disponibil integral în input (pagina returnează eroare 401/„Unauthorized”), astfel că nu pot reda detalii despre tipurile de armament, calendarul tranzacției, părțile implicate sau condițiile suspendării fără a risca să adaug informații care nu apar în sursa furnizată. Din informația accesibilă reiese însă miza economică și de politică externă: o tranzacție de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) este blocată nu din motive comerciale, ci ca efect al unei obiecții venite din partea Arabiei Saudite, ceea ce sugerează un risc ridicat ca deciziile de export să fie influențate de relațiile regionale și de aliniamentele diplomatice. Dacă poți furniza textul integral al materialului Reuters (sau un extras lizibil), pot completa articolul cu: cine sunt actorii instituționali, ce înseamnă „pe hold” procedural, care este impactul asupra industriei de apărare din Pakistan și ce opțiuni rămân pentru părți. [...]

Gică Hagi preia naționala cu o selecție fără „locuri garantate” , mizând pe criterii de convocare care pot schimba rapid ierarhiile din lot, potrivit Digi24 . Hagi (61 de ani) este noul selecționer al României și revine în această funcție după experiența din 2001, când a stat patru partide: două în preliminariile Cupei Mondiale din 2002 (2-0 cu Ungaria și 1-1 cu Georgia) și două în baraj (1-2 cu Slovenia la Ljubljana și 1-1 la București). Numirea vine în contextul în care Mircea Lucescu , selecționerul României până la 2 aprilie, a încetat din viață pe 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani. Ce schimbă, operațional, noul mandat În cadrul prezentării oficiale, Hagi a spus că este „o onoare” și „o mare responsabilitate” să reprezinte din nou România. Dincolo de mesajul simbolic, el a indicat o abordare de selecție bazată pe competiție internă, rezumată de ideea că: „Nimeni nu are locul garantat, trebuie să dovedești.” Digi24 notează că Hagi propune două criterii de selecție pentru ajungerea la echipa națională, însă articolul furnizat nu detaliază care sunt acestea (informația lipsește din fragmentul disponibil). [...]