Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Piețele au rămas prudente după summitul Trump–Xi, iar riscul Iran apasă pe obligațiuni și yuan, pe fondul lipsei unor progrese concrete pe comerț și al incertitudinilor legate de războiul din Iran, potrivit Reuters.
Reacția investitorilor a fost una temperată: acțiunile din China au fost în mare parte stabile luni, după o scădere de peste 1% vineri, în timp ce yuanul a coborât la un minim al ultimelor aproape două săptămâni față de dolar. Atenția s-a mutat rapid de la întâlnirea bilaterală la vânzările globale de obligațiuni, alimentate de temeri inflaționiste, și la semnale noi de tensiuni în Orientul Mijlociu.
Summitul – prima vizită a lui Donald Trump la Beijing din 2017, încheiată vineri – a pus accent pe „stabilitate strategică”, ceea ce ar reduce riscul geopolitic sino-american pentru piețele chineze. Totuși, lipsa unor „breakthrough-uri” pe comerț și absența unui sprijin tangibil din partea Beijingului pentru oprirea războiului SUA–Israel cu Iranul (aflat de peste două luni în desfășurare) au limitat apetitul pentru risc.
William Bratton, șeful cercetării pe acțiuni cash pentru Asia-Pacific la BNP Paribas, a indicat că efectul pozitiv ar putea fi mai degrabă pe termen lung, prin reducerea percepției de risc geopolitic și o posibilă reorientare a capitalului american către oportunități de investiții în China.
Investitorii sperau ca discuțiile să deschidă o cale către o soluție pentru conflictul din Orientul Mijlociu, care a împins în sus prețurile energiei în contextul negocierilor dificile dintre Washington și Teheran. Însă China – cel mai mare cumpărător de petrol iranian – nu a dat indicii clare că ar interveni în conflict, ceea ce menține piețele în alertă.
Reuters notează că diferențele geopolitice dintre Washington și Beijing sunt vizibile inclusiv în poziționările privind Strâmtoarea Hormuz, pe unde trece în mod normal circa o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel global. Trump a spus că Xi ar fi fost de acord că Teheranul trebuie să redeschidă această rută, în timp ce Xi nu a comentat public discuțiile despre Iran; Ministerul chinez de Externe a numit conflictul „unul care nu ar fi trebuit să se întâmple, nu are niciun motiv să continue”.
Charu Chanana, strateg-șef de investiții la Saxo, a avertizat că, fără pași concreți pe comerț, Taiwan sau Iran, întâlnirea riscă să fie percepută drept un eveniment util pentru sentiment, dar insuficient pentru a schimba fundalul de piață. În opinia sa, investitorii ar putea subevalua probabilitatea ca războiul să mențină petrolul scump, așteptările de inflație ridicate și randamentele obligațiunilor „mai sus pentru mai mult timp”.
Reacția modestă a pieței a venit și după date care arată că economia Chinei a încetinit în aprilie, cu producția industrială și vânzările cu amănuntul sub așteptări. Capital Economics a interpretat „partea plină a paharului” ca fiind consolidarea armistițiului comercial, reducând riscul unei escaladări pe termen scurt, chiar dacă nu au existat progrese majore. În plus, invitația lui Trump ca Xi să viziteze SUA în septembrie ar crește șansele ca cele două părți să evite tensiuni în lunile următoare.
În același timp, armistițiul comercial dintre SUA și China urmează să expire mai târziu în acest an, iar lipsa de claritate privind tarifele a apăsat pe sentiment. Chiar și un rezultat prezentat drept principalul „livrabil” – afirmația lui Trump că China ar urma să cumpere 200 de avioane Boeing – a dezamăgit investitorii, iar acțiunile Boeing au scăzut, numărul fiind sub așteptările analiștilor, potrivit Reuters.
Pe termen scurt, piețele par să trateze summitul drept un factor de reducere a riscului extrem, nu un catalizator de repricing. În perioada următoare, atenția se concentrează pe:
Ting Lu, economist-șef pe China la Nomura, a descris summitul ca un exercițiu de „limitare a riscului economic și politic”, cu o stabilizare pe termen scurt pentru ambii lideri, într-un cadru în care rivalitatea rămâne, dar ar deveni „predictibilă, tranzacțională și strict gestionată” pentru restul anului 2026.
Recomandate
Piețele par să „prețuiască perfecțiunea” după redeschiderea Strâmtorii Hormuz , iar scăderea petrolului și avansul burselor ar putea fi prea optimiste în raport cu riscurile încă ridicate din regiune, potrivit unei analize CNN . În SUA, țițeiul WTI (referința americană) a închis joi la 76,60 dolari/baril (aprox. 350 lei), în scădere cu aproape 10% pe săptămână. În paralel, benzina a coborât sub 4 dolari/galon (aprox. 0,95 euro/litru, adică aproximativ 4,8 lei/litru) pentru prima dată din martie, iar acțiunile americane sunt aproape de maxime istorice. „Traderii cam prețuiesc perfecțiunea”, a spus David Oxley, economist-șef pentru mărfuri și climă la Capital Economics. „Este ușurarea că strâmtoarea e deschisă – o veste minunată față de scenariul de coșmar în care ar fi fost închisă.” De ce scăderea petrolului poate fi fragilă Potrivit analizei, optimismul vine după semnarea unui acord SUA–Iran care a permis redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct-cheie pentru transporturile globale de petrol. Totuși, mai mulți analiști avertizează că piața ar putea ignora riscuri care pot perturba din nou fluxurile în lunile următoare. CNN notează câteva vulnerabilități care pot limita revenirea rapidă la normal: traficul prin strâmtoare rămâne „o picătură în ocean” față de nivelurile de dinaintea războiului; costurile de asigurare pentru nave în zonă sunt încă ridicate; persistă întrebări legate de posibile mine în strâmtoare; acordul prevede o perioadă de încetare a focului de 60 de zile, după care strâmtoarea s-ar putea închide din nou; pot apărea blocaje logistice dacă Teheranul cere taxe de tranzit; producătorii din Golf trebuie să își refacă producția și infrastructura afectată de război. „Văd un risc destul de substanțial ca lucrurile să nu se desfășoare atât de optimist pe cât poate că unii includ acum în prețuri”, a declarat Adam Turnquist, strateg tehnic-șef la LPL Financial. Bursele urcă, dar riscul geopolitic rămâne în preț S&P 500 este în creștere cu 9% de la începutul războiului cu Iranul, declanșat la final de februarie, iar piața americană continuă să fie susținută și de entuziasmul din jurul inteligenței artificiale, potrivit CNN. În același timp, acțiunile au scăzut miercuri după ce Rezerva Federală a menținut dobânzile neschimbate, iar traderii iau în calcul posibilitatea unei majorări chiar din septembrie. În acest context, ieftinirea petrolului funcționează ca un sprijin pentru bursă, însă până la o stabilizare durabilă a situației, tensiunile din Orientul Mijlociu rămân o sursă de volatilitate. „Pieței îi place mult vestea că s-a ajuns la un acord și apoi nu se gândește cu adevărat la riscurile din următoarele 60 de zile”, a spus Turnquist. Băncile își taie prognozele, dar „testul” e traficul real prin strâmtoare Pe măsură ce petrolul a coborât de la vârfurile de la final de aprilie, bănci de pe Wall Street și-au redus estimările pentru finalul anului. CNN arată că analiștii Citi au ajustat luni prognoza la 75 dolari/baril (aprox. 345 lei) pentru trimestrul al treilea, de la o estimare anterioară de 110 dolari/baril (aprox. 505 lei). Pentru ca prețurile să rămână jos, investitorii vor avea nevoie să vadă o creștere „semnificativă” a traficului prin Strâmtoarea Hormuz în săptămânile și lunile următoare, pe fondul unor dificultăți logistice de repornire a producției în regiunea Golfului. „Mergem pe o linie foarte fină”, a spus Turnquist. „Piața acum, și mai ales petrolul, presupune că multe lucruri vor merge bine.” [...]
Aurul a ajuns la 27% din rezervele globale și a depășit titlurile de stat americane , un semnal că băncile centrale își recalibrează „plasa de siguranță” într-un context geopolitic și fiscal mai tensionat, potrivit Al Jazeera . Schimbarea este relevantă pentru piețe fiindcă mută centrul de greutate al activelor considerate „refugiu” (instrumente în care investitorii și băncile centrale se adăpostesc în perioade de stres). Timp de decenii, activele SUA au fost percepute drept principalul reper de siguranță, însă acum băncile centrale cumpără aur „într-un ritm record”, pe fondul unei acumulări de riscuri. De ce se mută rezervele către aur Materialul indică mai mulți factori care alimentează această reorientare: conflictul cu Iranul, ca sursă de incertitudine geopolitică; creșterea poverii datoriei SUA; incertitudinea legată de tarifele președintelui Donald Trump. În paralel, China împinge pentru extinderea rolului yuanului în sistemul financiar global, iar țările BRICS încearcă să reducă dependența de dolar, pe fondul accelerării căutării de alternative. Dominația dolarului rămâne, dar presiunea crește Chiar și cu această schimbare în structura rezervelor, dolarul continuă să domine comerțul global, finanțele și piața valutară, notează publicația. Concluzia nu este că lumea „abandonează” dolarul, ci că ritmul de căutare a alternativelor se intensifică — o tendință care poate influența în timp costurile de finanțare, fluxurile de capital și modul în care băncile centrale își gestionează riscurile. [...]
Aurul a devenit cel mai important activ de rezervă al băncilor centrale , depășind obligațiunile guvernamentale americane, pe fondul achizițiilor susținute și al scumpirii accelerate din ultimii ani, potrivit unei analize prezentate de Mediafax , care citează un raport al Băncii Centrale Europene (BCE) . La finalul lui 2025, lingourile reprezentau 27% din totalul activelor de rezervă ale băncilor centrale la nivel global, în creștere de la 20% cu un an înainte. În același interval, obligațiunile de trezorerie americane au coborât la 22%, de la 25%. Ponderea rezervelor denominate în euro a rămas neschimbată, la 15%. De ce contează: rezervele se rearanjează în jurul riscului geopolitic Schimbarea de compoziție a rezervelor indică o căutare de alternative la dolarul american, în contextul în care multe state reevaluează riscurile asociate activelor financiare „clasice” și preferă active considerate mai greu de sancționat sau blocat. Potrivit raportului BCE, aceste tendințe s-au accelerat din 2022, după ce SUA au folosit sancțiuni pentru a îngheța rezervele în dolari ale Rusiei, în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei. În raport, președinta BCE, Christine Lagarde , leagă cererea de aur de contextul geopolitic: „Tensiunile geopolitice continuă să stimuleze o cerere puternică de aur din partea băncilor centrale.” Cât aur există în rezerve și cine a cumpărat cel mai mult Băncile centrale ale lumii dețin peste 36.000 de tone de aur, aproape de nivelul maxim din perioada Bretton Woods, când stocurile ajungeau la 38.000 de tone, potrivit BCE. Achizițiile de aur au încetinit ușor în 2025, la 850 de tone, după trei ani în care cumpărările nete au depășit 1.000 de tone anual. Raportul BCE indică drept cei mai mari acumulatori de rezerve de aur din 2022: China Polonia Turcia India În cazul Turciei, BCE notează o schimbare de direcție: după ce a cumpărat 220 de tone de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina (2022), la începutul lui 2026 a redus puternic rezervele, vânzând sau împrumutând 130 de tone, după începerea războiului din Iran. Dolarul rămâne dominant, dar aurul câștigă teren Deși aurul a depășit obligațiunile de trezorerie americane ca instrument individual în rezerve, activele denominate în dolari, per ansamblu, reprezintă în continuare cea mai mare parte a rezervelor globale: 42%, potrivit datelor BCE. Raportul mai arată că rolul internațional al euro a crescut „treptat, dar constant” în ultimul deceniu. BCE menționează că emisiunile de datorie internațională în euro au urcat cu 30% până la un „nivel record” de aproape 1 trilion de euro anul trecut, iar investitorii internaționali au investit net 850 de miliarde de euro în active din zona euro, împingând intrările de portofoliu străin aproape de maximele de la crearea monedei unice. [...]
Escaladarea din jurul Strâmtorii Ormuz împinge din nou petrolul în sus și apasă pe bursele asiatice , pe fondul temerilor că armistițiul fragil dintre Washington și Teheran ar putea ceda, cu efecte directe asupra costurilor energiei și inflației, potrivit Mediafax , care citează AP. Joi dimineață, petrolul Brent a urcat cu aproximativ 1,7 dolari pe baril, până aproape de 94 de dolari, după ce cu o zi înainte scăzuse cu peste 4%. Și petrolul american WTI a crescut cu aproape 1,7 dolari pe baril, revenind peste 90 de dolari. Mișcarea vine după informații că armata americană a doborât mai multe drone iraniene în apropierea Strâmtorii Ormuz și a lovit o stație de control din Bandar Abbas, iar Iranul a anunțat ulterior că a atacat o bază militară americană din regiune. Bursele din Asia reduc expunerea pe active riscante Piețele asiatice au închis în mare parte în scădere: indicele Hang Seng din Hong Kong a pierdut aproape 2%, iar bursa din Coreea de Sud a coborât cu peste 1%. Și piața australiană a înregistrat scăderi, în contextul în care investitorii au început să reducă expunerea pe active considerate riscante. Analiștii citați de AP leagă reacția de îngrijorarea tot mai mare că negocierile indirecte dintre SUA și Iran ar putea eșua. Tan Boon Heng, analist la Mizuho Bank, a spus: „Devine din ce în ce mai greu de imaginat un compromis pe problemele-cheie.” De ce contează Ormuz: risc de șoc energetic și presiune pe inflație Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic pentru piața energetică: prin zonă trece aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze în perioade normale. Orice amenințare la adresa traficului naval se reflectă rapid în prețurile energiei și, implicit, în presiuni inflaționiste la nivel global. În acest context, Comisia Europeană a redus recent prognozele economice pentru 2026, avertizând că tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz afectează direct economia europeană și costurile energiei. SUA: indici la record, dar piața urmărește pragul de 100 de dolari În pofida tensiunilor geopolitice, bursele americane au continuat să atingă maxime istorice: S&P 500 și Nasdaq au închis miercuri la noi recorduri, susținute de rezultate financiare solide și de speranțele că petrolul nu va reveni rapid peste 100 de dolari pe baril. În același timp, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Iranul „negociază pe fumuri” și a transmis că alegerile legislative din noiembrie nu îl vor grăbi să accepte un acord rapid cu Teheranul, alimentând incertitudinea privind următorii pași în regiune. [...]
Șocul petrolului împinge randamentele obligațiunilor la maxime multianuale și rescrie așteptările de dobândă , într-o piață în care investitorii tratează din nou inflația energetică drept risc central, potrivit HotNews , care citează o analiză Naftemporiki . Petrolul reaprinde scenariul „dobânzi mai sus, mai mult timp” La trei luni de la începutul războiului din Iran, prețul petrolului este descris ca principalul canal prin care criza geopolitică se transmite în piețe. Cotația a urcat cu aproximativ 40% de la debutul conflictului, iar Brent s-a menținut în jurul a 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), după ce la începutul lunii aprilie a atins niveluri aproape duble față de perioada de dinaintea războiului. Deși economiile majore au eliberat 400 de milioane de barili din rezervele strategice și au căutat surse alternative, presiunea asupra sistemului energetic global rămâne în creștere. Consecința directă: piețele își ajustează așteptările privind traiectoria ratelor dobânzilor, pe fondul temerilor că inflația ar putea reveni în prim-plan. Obligațiunile guvernamentale, „perdantul” cel mai vizibil Analiza indică obligațiunile guvernamentale drept cei mai clari perdanți ai crizei, pe măsură ce investitorii se tem că băncile centrale vor fi forțate să mențină dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze pentru a contracara inflația alimentată de energie. Randamentul obligațiunii americane pe 30 de ani a depășit 5%, cel mai ridicat nivel din 2007, iar randamentele germane sunt la cele mai ridicate niveluri din ultimii peste 15 ani. În acest context, traderii nu mai iau în calcul două majorări ale ratelor dobânzii din partea Băncii Centrale Europene până la finalul anului, potrivit aceleiași surse. Piețe „în două viteze”: acțiuni la record, dolarul se întărește În paralel cu tensiunile din energie și obligațiuni, acțiunile – în special în SUA – continuă să atingă maxime istorice, susținute de frenezia investițională din jurul inteligenței artificiale. S&P 500 și Nasdaq sunt la niveluri record, iar și piețele europene sunt în creștere, deși regiunea este prezentată ca mai vulnerabilă la șocul energetic. Dolarul își consolidează rolul de activ de refugiu: s-a apreciat cu aproximativ 1,5% față de principalii rivali de la începutul războiului, depășind inclusiv francul elvețian și yenul, fiind susținut și de randamentele mai mari ale obligațiunilor americane. Cine resimte cel mai puternic presiunea: Asia și Europa Pe partea de pierzători, analiza plasează multe economii asiatice dependente de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Hormuz: rupia indiană, rupia indoneziană și peso-ul filipinez au atins minime istorice față de dolar, iar mai multe bănci centrale sunt împinse spre majorări de dobândă sau intervenții valutare. Sri Lanka este menționată cu o creștere a dobânzii de 100 de puncte de bază. Excepția indicată este yuanul chinezesc, susținut de rezerve energetice interne mari. În Europa, vulnerabilitatea este legată de activitatea economică: în zona euro, aceasta s-a contractat în mai în cel mai rapid ritm din ultimii peste doi ani și jumătate, conform indicatorilor S&P Global PMI, iar BCE a avertizat că războiul accentuează vulnerabilitățile financiare. În Marea Britanie, companiile raportează costuri mai mari cu energia și o încetinire a activității. În SUA, economia este descrisă ca mai rezistentă, pe fondul autosuficienței energetice și al investițiilor în economia bazată pe inteligență artificială, însă efectele nu lipsesc: prețul mediu al benzinei a ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimii patru ani. În ansamblu, concluzia analizei este că, la trei luni de la izbucnirea conflictului, criza nu mai funcționează doar ca „zgomot de fundal”, ci rearanjează concret ierarhiile din piețe – cu impact imediat în costul finanțării prin obligațiuni și în așteptările privind dobânzile. [...]
Piețele au revenit la scenariul unei detensionări în Iran , iar acest lucru a susținut acțiunile, în timp ce dolarul a rămas aproape de un maxim al ultimelor șase săptămâni pe fond de cerere de „refugiu” și de așteptări privind dobânzi mai ridicate, potrivit Reuters . Investitorii „s-au agățat” de speranța unei rezolvări a războiului din Iran după ce secretarul de stat american Marco Rubio a vorbit despre „câteva semne bune” în discuțiile pentru încheierea conflictului, aflat aproape de trei luni. Totuși, mesajele dinspre Washington și Teheran au rămas contradictorii: Rubio a spus că un acord care ar include un sistem de taxare impus de Iran în Strâmtoarea Hormuz ar fi inacceptabil, iar liderul suprem al Iranului a ordonat ca uraniul îmbogățit aproape la nivel de armă să nu fie trimis în afara țării. Dolar puternic și dobânzi mai sus în prețuri Această combinație de speranțe și incertitudine a menținut dolarul american aproape de un vârf al ultimelor șase săptămâni, pe fondul cererii de active considerate mai sigure. În paralel, investitorii au continuat să includă în prețuri perspective de dobânzi mai ridicate în multe economii, pe fondul inflației, iar piețele iau în calcul posibilitatea unor majorări de dobândă de către Rezerva Federală a SUA mai târziu în acest an. Randamentele obligațiunilor au fost relativ calme vineri, după ce au crescut puternic la nivel global mai devreme în cursul săptămânii, pe fondul schimbării așteptărilor privind ratele de dobândă. Asia resimte „șocul petrolului”, băncile centrale reacționează În Asia, unde „șocul petrolului” a lovit cel mai puternic, unele bănci centrale au început deja să reacționeze. Reuters notează că Indonezia a surprins piețele în această săptămână cu o majorare „jumbo” a dobânzii, care a oferit o ușurare temporară pentru rupie. În Filipine, banca centrală ia în calcul o majorare „în afara calendarului”, guvernatorul spunând că mișcarea din aprilie „nu a părut suficientă”. Europa: datele economice pot recalibra așteptările În Europa, agenda zilei este încărcată cu date economice și un sondaj de sentiment din Germania, care ar putea oferi investitorilor o imagine mai bună asupra impactului economic „profund” al războiului din Orientul Mijlociu. Printre reperele menționate se află PIB-ul Germaniei pentru T1, vânzările cu amănuntul din Marea Britanie pentru aprilie și indicele de încredere în afaceri Ifo pentru Germania (mai). Separat, rezultatele Walmart au arătat cum scumpirea energiei a împins consumatorii către cumpărături orientate spre preț, cu cerere mai mare pentru produse alimentare și esențiale ieftine, iar retailerii americani au semnalat presiuni în creștere asupra cheltuielilor de consum în acest an. [...]
