Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Tranzacții plasate cu minute înaintea unor anunțuri ale lui Donald Trump au generat câștiguri de milioane, într-un tipar care ridică întrebări despre posibile informații privilegiate și despre cât de eficient pot interveni autoritățile de supraveghere, potrivit HotNews, care preia o analiză BBC bazată pe volume de tranzacționare din mai multe piețe.
Analiza BBC a identificat creșteri bruște ale pariurilor (poziții speculative) cu ore sau chiar minute înainte ca președintele SUA să facă publice declarații cu impact asupra piețelor, fie prin postări pe rețele sociale, fie prin interviuri. Unii analiști văd indicii compatibile cu tranzacționarea pe baza unor informații nepublice, în timp ce alții susțin că o parte din mișcări pot fi explicate prin capacitatea traderilor de a anticipa intervențiile lui Trump.
Unul dintre cele mai vizibile tipare apare pe piața futures a petrolului (contracte derivate prin care investitorii pariază pe evoluția viitoare a prețului).
Pe 9 martie 2026, la nouă zile de la începutul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, Trump a spus într-un interviu telefonic pentru CBS News că războiul este „aproape terminat”. Potrivit cronologiei prezentate, pariurile pe scăderea petrolului au crescut la 18:29 GMT, cu 47 de minute înainte ca publicul să afle de interviu (19:16 GMT, când un reporter a postat pe X). La 19:17 GMT, petrolul a scăzut cu aproximativ 25%, iar cei care au pariat pe scădere ar fi câștigat milioane de dolari.
Pe 23 martie 2026, după ce cu două zile înainte amenințase că va „distruge” centrale electrice iraniene, Trump a postat pe Truth Social că Washingtonul a avut „conversații foarte bune și productive” cu Teheranul și a invocat o „rezolvare completă și totală a ostilităților”. BBC notează pariuri neobișnuit de mari pe petrol cu 14 minute înainte de postare; ulterior, petrolul de referință din SUA a scăzut cu 11%. Un analist petrolier a descris schimburile drept „cu siguranță anormale”.
Un alt exemplu citat este din 9 aprilie 2025, după „Ziua Eliberării” (2 aprilie), când Trump anunțase tarife vamale ample, iar bursele globale scăzuseră. O săptămână mai târziu, Trump a anunțat o „pauză” de 90 de zile a taxelor pentru toate țările, cu excepția Chinei, iar S&P 500 a urcat cu 9,5%, una dintre cele mai mari creșteri într-o singură zi de la al Doilea Război Mondial.
Înainte de anunț, numărul contractelor tranzacționate a crescut la peste 10.000 pe minut imediat după ora 18:00 BST (față de „sute” mai devreme în acea zi). Potrivit BBC, unii traderi au pariat peste 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei) pe creșterea bursei, iar mișcarea le-ar fi putut aduce un profit de aproape 20 de milioane de dolari (aprox. 92 milioane lei).
Ulterior, mai mulți senatori democrați au cerut Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse (SEC) să investigheze dacă anunțurile președintelui „au îmbogățit” persoane din interiorul administrației și apropiați „în detrimentul publicului american”. Întrebată de BBC dacă a investigat acuzațiile, SEC a refuzat să comenteze, iar Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii privind activitatea comercială neobișnuită analizată.
BBC indică și creșterea piețelor de predicții online (platforme unde utilizatorii pariază pe evenimente politice/economice), precum Polymarket și Kalshi, care funcționează pe infrastructură blockchain.
Cazurile prezentate includ:
Polymarket a transmis BBC că aplică „cele mai înalte standarde de integritate a pieței” și că lucrează proactiv cu autoritățile. În martie, atât Polymarket, cât și Kalshi au introdus reguli noi pentru a combate tranzacționarea cu informații privilegiate. Piețele de predicții sunt în jurisdicția CFTC, ai cărei reprezentanți nu au răspuns solicitării BBC, însă președintele instituției a spus recent în Congres că există „toleranță zero” față de fraudă și tranzacționarea cu informații privilegiate.
Tranzacțiile cu informații privilegiate sunt ilegale de la adoptarea Legii privind valorile mobiliare din 1933, iar cadrul a fost extins în 2012 pentru a include oficiali ai guvernului american, însă BBC notează că până acum nimeni nu a fost urmărit penal în baza acestei legi.
Paul Oudin, profesor de legislație financiară la ESSEC Business School, explică de ce aplicarea e dificilă: autoritățile nu inițiază urmăriri penale dacă nu pot identifica sursa informațiilor. El spune că pot exista tranzacții masive care sugerează că cineva știa ce urmează să declare Trump, dar că șansele de urmărire penală rămân „minime”.
În lipsa unor investigații confirmate public și a unor răspunsuri complete din partea autorităților, analiza rămâne la nivel de tipare statistice și suspiciuni: suficient cât să pună presiune pe supraveghere, dar insuficient, deocamdată, pentru a demonstra cine a avut acces la informație și cum a fost folosită.
Surse menționate: BBC, Legea privind valorile mobiliare.
Recomandate
Piețele globale au pariat pe o deblocare diplomatică SUA–Iran , deși armata americană a început blocada porturilor Iranului, un risc direct pentru oferta de petrol și pentru inflație, potrivit Reuters . Miza de marți a investitorilor a fost ideea că Washingtonul și Teheranul ar putea găsi totuși o cale de ieșire, după ce discuțiile de pace dintre oficiali iranieni și americani au eșuat în weekend. Surse citate de Reuters au spus că dialogul „este încă viu”, iar un oficial american a indicat că există „mișcare înainte” în încercarea de a ajunge la un acord. Declarațiile președintelui SUA, Donald Trump , au alimentat această așteptare: el a spus luni că Iranul vrea să încheie o înțelegere, dar că nu va accepta un acord care să permită Teheranului să aibă o armă nucleară. Reacția piețelor: acțiuni în revenire, petrolul sub 100 de dolari Pe acest fundal, acțiunile globale au revenit: bursele din Asia au urcat, alături de contractele futures pe indicii din SUA și Europa. În același timp, prețul petrolului a coborât din nou sub 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), semn că investitorii au redus temporar prima de risc, în așteptarea unei posibile rezolvări. Riscul economic rămâne: energie scumpă, presiune pe inflație Reuters notează însă că economia globală „nu a ieșit din pădure”: impulsul inflaționist al unor prețuri ridicate la energie va persista atât timp cât Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă, menținând presiunea asupra companiilor și consumatorilor. Un semnal în acest sens a venit din Singapore, unde banca centrală a înăsprit marți setările de politică monetară, invocând riscurile de inflație generate de războiul din Orientul Mijlociu. În China, motorul exporturilor a încetinit în martie și a ratat semnificativ estimările, pe fondul efectelor războiului, potrivit aceleiași analize. Ce urmează: sezonul de raportări din SUA, test pentru companii Sezonul de rezultate financiare din SUA este deja în derulare și este văzut ca un test pentru cât de bine gestionează companiile efectele războiului. Marți sunt așteptate raportările de la JPMorgan Chase, Wells Fargo și Citigroup, după ce Goldman Sachs a raportat luni un profit trimestrial peste așteptări, susținut de activitatea de consultanță pentru tranzacții și de tranzacționarea de acțiuni. Pe agenda zilei mai intră publicarea indicelui PPI (prețurile producătorilor) pentru martie în SUA și intervenții publice ale unor oficiali ai Rezervei Federale, elemente care pot influența așteptările privind inflația și dobânzile. [...]
Tensiunile SUA–Iran au împins petrolul în sus, iar Bitcoin a coborât spre 70.600 de dolari , într-o reacție de tip „risk-off” (reducerea expunerii la active riscante) după anunțul Washingtonului privind blocarea Strâmtorii Hormuz , potrivit Cointelegraph . Bitcoin a coborât duminică până la 70.623 de dolari, după ce inițial scăzuse cu 1,9% la 71.686 de dolari, în urma confirmării blocadei de către președintele SUA, Donald Trump , într-o postare pe Truth Social. În același mesaj, Trump a spus că discuțiile de pace au eșuat deoarece Iranul a refuzat să renunțe la programul său nuclear, pe care l-a descris drept singurul subiect care „contează cu adevărat”. Pe măsură ce s-au deschis piețele futures din SUA, petrolul a urcat rapid: cotația a crescut cu 9,5% până la 105 dolari pe baril în circa o jumătate de oră de la deschidere, în timp ce Bitcoin era în scădere cu 2,7% în ziua respectivă, la momentul redactării materialului. De ce contează: șoc pe energia globală, volatilitate mai mare pe piețe Disputa SUA–Iran privind controlul Strâmtorii Hormuz — rută prin care trece aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol — a produs „disrupții semnificative” pe piețele financiare în ultimele șase săptămâni, cu efecte deosebit de vizibile în piața petrolului. Cointelegraph notează că volatilitatea petrolului a ajuns la cele mai ridicate niveluri de la invazia Rusiei în Ucraina, la începutul lui 2022. Context: ce a cerut Iranul și ce a transmis Trump În afara încetării focului anunțate marți (menționată de publicație ca reper în negocieri), Iranul ar fi cerut SUA: plata unor reparații de război; deblocarea unor active financiare iraniene înghețate. Trump nu a abordat direct aceste cereri în postarea citată, atribuind blocajul negocierilor refuzului Iranului de a-și încheia programul de arme nucleare. Totodată, el a calificat folosirea minelor în zonă și solicitarea de taxe drept „extorcare mondială” și a ordonat Marinei SUA să blocheze navele care ar plăti Iranului și să distrugă minele, conform materialului. Bitcoin, peste nivelul de la începutul conflictului, dar sensibil la șocuri geopolitice Chiar și cu această corecție, Bitcoin este în creștere cu circa 7,4% până la 71.194 de dolari de la începutul conflictului SUA–Iran, pe 28 februarie, când un atac aerian american l-ar fi ucis pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, potrivit Cointelegraph. Publicația mai arată că, de la debutul războiului, Bitcoin a depășit ca performanță indicele S&P 500 și aurul, deși a recuperat doar parțial după scăderile de la maximele din octombrie, când ar fi atins 126.080 de dolari. [...]
Armistițiul SUA-Iran dă semne de fragilitate , iar tensiunile din Orientul Mijlociu au ținut investitorii în expectativă, notează Reuters , într-o trecere în revistă a zilei pentru piețele europene și globale. Sentimentul „risk-on” (apetit pentru active mai riscante) care a urmat anunțului armistițiului a pierdut din tracțiune după ce Iranul a acuzat că atacurile Israelului asupra Libanului încalcă înțelegerea cu Statele Unite. Vineri, contractele futures pe S&P 500 e-mini erau stabile, în timp ce indicele MSCI al acțiunilor din Asia-Pacific, fără Japonia, urca cu 0,8%. Pe teren, escaladarea a continuat: premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus joi că urmărește discuții cu Beirut, la o zi după ce cel mai intens bombardament israelian al războiului a ucis peste 300 de persoane în Liban. Vineri, Hezbollah a răspuns prin lansarea unei rachete către Israel, declanșând alarme aeriene inclusiv la Tel Aviv. În paralel, problema traficului prin Strâmtoarea Hormuz a reaprins nervozitatea. Președintele SUA, Donald Trump, a criticat Iranul pe Truth Social pentru că ar face o „treabă foarte proastă” în a permite trecerea navelor prin strâmtoare. „Asta nu este înțelegerea pe care o avem!” Înainte de război, o cincime din transporturile globale de petrol și gaze treceau prin Hormuz, iar Reuters arată că joi traficul a fost mult sub 10% din volumul normal, navele confruntându-se atât cu mine, cât și cu proceduri administrative, fiecare vas având nevoie de aprobare iraniană. Închiderea de facto a strâmtorii în timpul războiului de șase săptămâni dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, a produs unde de șoc pe piețe, pe fondul scumpirii petrolului și al înăspririi aprovizionării cu energie. Brent a urcat cu 0,7%, la 96,57 dolari pe baril, pe fondul temerilor privind oferta. În Asia, Nikkei 225 a avansat cu 1,6%, după ce acțiunile Fast Retailing au atins un nivel record, în urma unui salt al profitului raportat de compania care deține Uniqlo, peste estimările pieței. În Europa, la începutul sesiunii, futures pe indicele pan-european erau în creștere cu 0,6%, futures pe DAX cu 0,6%, iar futures pe FTSE cu 0,2%, în așteptarea unor repere precum inflația din Germania (CPI și HICP pentru martie), balanța de cont curent a Germaniei (februarie) și o licitație de titluri de stat pe termen scurt în Marea Britanie. [...]
Prețul petrolului a scăzut puternic, iar bursele au urcat după anunțul președintelui SUA, Donald Trump, privind acceptarea unui armistițiu de două săptămâni cu Iranul, potrivit CNN . Mișcarea a alimentat speranțele că mai multe petroliere ar putea tranzita în curând Strâmtoarea Hormuz, rută prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Cotațiile țițeiului american au coborât cu peste 15% în tranzacțiile de după închiderea pieței, până sub 95 de dolari pe baril, o scădere considerabilă, dar încă peste nivelul de 67,02 dolari pe baril consemnat pe 27 februarie, înainte de începerea războiului. Brent, reperul global, a scăzut cu 13,75%, la 94,68 dolari pe baril. În același timp, contractele futures pe indicii bursieri americani și piețele asiatice au crescut. Dow Jones futures a urcat cu peste 1.000 de puncte (aproximativ 2,2%), S&P 500 futures a avansat cu 2,4%, iar Nasdaq futures cu circa 3%. Miercuri dimineață, indicele Nikkei 225 din Japonia a crescut cu 4,9% (la ora 10:41 locală), Kospi din Coreea de Sud a câștigat 5,7%, iar Hang Seng din Hong Kong a urcat cu 2,8%. „Piața a fost nerăbdătoare să primească vești bune, dar rămâne de văzut dacă Strâmtoarea Hormuz se deschide complet”, a declarat Bob McNally, fondator și președinte al Rapidan Energy Group, pentru CNN. Analiștii citați de CNN avertizează că rămân întrebări esențiale: ce se schimbă concret în privința „blocadei efective” a strâmtorii și dacă armistițiul poate duce la un final de durată al conflictului. Iranul a subliniat că încetarea focului este temporară, iar un mesaj citit la postul de stat IRIB a arătat că nu este „sfârșitul războiului”, ci o oprire a focului conform ordinului liderului suprem. Elementele-cheie care au influențat reacția piețelor, conform informațiilor din articol, sunt: armistițiul convenit pentru două săptămâni între SUA (prin anunțul lui Trump) și Iran; miza redeschiderii Strâmtorii Hormuz, coridor critic pentru transportul de petrol; scăderea abruptă a cotațiilor petrolului și creșterea indicilor bursieri, pe fondul așteptărilor investitorilor; incertitudinile privind modul în care va funcționa tranzitul prin strâmtoare și dacă situația revine „la normal”. Trump a spus că acordul depinde de redeschiderea Strâmtorii Hormuz și a anunțat că SUA au primit „o propunere în 10 puncte” din partea Iranului, considerată „o bază viabilă” pentru negocieri. În paralel, Iranul a revendicat o poziție de forță, afirmând că armata sa va „reglementa” trecerea prin strâmtoare, ceea ce i-ar conferi o „poziție economică și geopolitică unică”, potrivit unui comunicat al Secretariatului Consiliului Suprem de Securitate Națională. Contextul rămâne tensionat: războiul din Orientul Mijlociu și închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz au produs, potrivit CNN, cel mai mare șoc de ofertă de petrol „din istorie”, afectând aproximativ 12–15 milioane de barili de țiței pe zi. În acest cadru, analiștii subliniază că efectele pe termen mai lung vor avea nevoie de timp pentru a se contura, inclusiv în funcție de cum va fi aplicat armistițiul și ce se va întâmpla cu tranzitul petrolier prin strâmtoare. [...]
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a zguduit bursele și a scumpit petrolul , iar investitorii s-au refugiat rapid în dolar și aur, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters. Cotația Brent a urcat cu 4,5%, la 76,07 dolari pe baril , după ce a atins temporar 82 de dolari, iar petrolul american a crescut la 69,59 dolari. Aurul a avansat cu 1%, până la 5.327 dolari uncia , semn al tensiunii din piețe. Loviturile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului continuă, iar Teheranul a răspuns cu rachete în regiune. Președintele american Donald Trump a declarat că ostilitățile ar putea dura încă patru săptămâni și că atacurile vor continua până la atingerea obiectivelor asumate. Strâmtoarea Ormuz, punctul critic Piața urmărește cu atenție Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece: aproximativ 20% din petrolul comercializat pe mare la nivel global; circa 20% din gazul natural lichefiat. Deși ruta nu este oficial blocată, mai multe petroliere staționează la intrare, pe fondul riscurilor de securitate și al problemelor de asigurare. Jorge Leon, de la Rystad Energy, avertizează că o oprire efectivă ar bloca 15 milioane de barili pe zi. În paralel, OPEC+ a decis o majorare modestă a producției pentru aprilie, de 206.000 de barili pe zi, însă mare parte din acest volum ar trebui să tranziteze tot zona tensionată. Alan Gelder, de la Wood Mackenzie, compară situația cu embargoul petrolier din anii 1970 . Ajustat la valoarea actuală, pragul istoric ar echivala cu aproximativ 90 de dolari pe baril în 2026, nivel care, în condițiile actuale, nu pare greu de atins. Reacția burselor În Asia: Nikkei 225 (Japonia) a scăzut cu 1,4%, pe fondul temerilor legate de costurile energiei; MSCI Asia-Pacific (fără Japonia) a pierdut 1,2%; CSI 300 (China) a rămas relativ stabil. În Orientul Mijlociu, Emiratele Arabe Unite și Kuweit au suspendat temporar tranzacțiile. În Europa, contractele futures pe EURO STOXX 50 au coborât cu 1,4%, iar pe DAX cu 1,3%. La New York, indicii futures pe S&P 500 și Nasdaq au pierdut câte 0,6%. Dolarul și titlurile americane, principalele refugii Dolarul s-a apreciat, susținut de statutul Statelor Unite de exportator net de energie și de atractivitatea titlurilor de stat americane. Euro a scăzut la 1,1788 dolari, iar randamentul obligațiunilor SUA pe 10 ani s-a stabilizat la 3,97%. Tensiunile geopolitice se suprapun peste un climat economic fragil, cu investitorii atenți la datele economice din SUA și la posibilele decizii ale Rezervei Federale privind dobânzile. Un șoc prelungit al petrolului ar putea reaprinde inflația globală, punând presiune suplimentară pe companii și consumatori. [...]
Piețele americane au închis puternic în scădere, după ce noile tarife globale de 15% anunțate de Donald Trump au amplificat incertitudinea și temerile legate de impactul inteligenței artificiale asupra unor sectoare-cheie. La finalul ședinței de luni, Dow Jones a pierdut 1,66%, S&P 500 a coborât cu 1,04%, iar Nasdaq a scăzut cu 1,13%, într-un val amplu de vânzări în tehnologie și servicii financiare. Decizia președintelui de a majora la 15% tarifele aplicate tuturor partenerilor comerciali, după hotărârea Curții Supreme privind cadrul legal anterior, a alimentat un climat de „risk-off” în rândul investitorilor. Incertitudinea privind evoluția politicii comerciale a lovit în special companiile expuse global. Sectorul tehnologic și financiar, în prim-planul corecțiilor În tehnologie, IBM a fost una dintre companiile afectate, pe fondul temerilor că noile instrumente de automatizare bazate pe inteligență artificială ar putea reduce cererea pentru serviciile tradiționale de modernizare a sistemelor informatice. În paralel, titluri precum Microsoft și Meta au înregistrat scăderi consistente. În sectorul financiar, presiunea a fost accentuată de temeri privind lichiditatea și expunerea la credit. Mastercard și American Express au resimțit vânzări pe fondul incertitudinii comerciale, iar Capital One a fost afectată de îngrijorările legate de piața creditului privat. Contractele futures indică o posibilă revenire Marți dimineață, contractele futures pe indicii americani au arătat o revenire moderată, după corecțiile abrupte din ședința precedentă. Investitorii încearcă să evalueze dacă scăderile recente reflectă un risc structural sau o reacție excesivă la șocurile de politică economică. Mărfuri și criptomonede Pe piața materiilor prime, aurul a corectat cu 0,88%, până la 5.159 dolari uncia, după ce anterior se apropiase de 5.200 dolari. Petrolul a urcat ușor, țițeiul american ajungând la 66,62 dolari pe baril, susținut de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. În zona activelor digitale, Bitcoin a scăzut cu aproximativ 4,7%, iar Ethereum cu aproape 4,9%, semn că apetitul pentru risc rămâne limitat. Context tensionat Combinația dintre escaladarea tarifelor și îngrijorările privind impactul inteligenței artificiale asupra modelelor tradiționale de afaceri a creat un climat volatil. Deși unele sectoare defensive și utilitățile au rezistat mai bine, tehnologia și serviciile financiare au condus declinul. Pe termen scurt, direcția pieței va depinde de clarificările privind politica comercială și de modul în care investitorii vor evalua riscurile asociate transformărilor tehnologice accelerate. [...]
