Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Tranzacții plasate cu minute înaintea unor anunțuri ale lui Donald Trump au generat câștiguri de milioane, într-un tipar care ridică întrebări despre posibile informații privilegiate și despre cât de eficient pot interveni autoritățile de supraveghere, potrivit HotNews, care preia o analiză BBC bazată pe volume de tranzacționare din mai multe piețe.
Analiza BBC a identificat creșteri bruște ale pariurilor (poziții speculative) cu ore sau chiar minute înainte ca președintele SUA să facă publice declarații cu impact asupra piețelor, fie prin postări pe rețele sociale, fie prin interviuri. Unii analiști văd indicii compatibile cu tranzacționarea pe baza unor informații nepublice, în timp ce alții susțin că o parte din mișcări pot fi explicate prin capacitatea traderilor de a anticipa intervențiile lui Trump.
Unul dintre cele mai vizibile tipare apare pe piața futures a petrolului (contracte derivate prin care investitorii pariază pe evoluția viitoare a prețului).
Pe 9 martie 2026, la nouă zile de la începutul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, Trump a spus într-un interviu telefonic pentru CBS News că războiul este „aproape terminat”. Potrivit cronologiei prezentate, pariurile pe scăderea petrolului au crescut la 18:29 GMT, cu 47 de minute înainte ca publicul să afle de interviu (19:16 GMT, când un reporter a postat pe X). La 19:17 GMT, petrolul a scăzut cu aproximativ 25%, iar cei care au pariat pe scădere ar fi câștigat milioane de dolari.
Pe 23 martie 2026, după ce cu două zile înainte amenințase că va „distruge” centrale electrice iraniene, Trump a postat pe Truth Social că Washingtonul a avut „conversații foarte bune și productive” cu Teheranul și a invocat o „rezolvare completă și totală a ostilităților”. BBC notează pariuri neobișnuit de mari pe petrol cu 14 minute înainte de postare; ulterior, petrolul de referință din SUA a scăzut cu 11%. Un analist petrolier a descris schimburile drept „cu siguranță anormale”.
Un alt exemplu citat este din 9 aprilie 2025, după „Ziua Eliberării” (2 aprilie), când Trump anunțase tarife vamale ample, iar bursele globale scăzuseră. O săptămână mai târziu, Trump a anunțat o „pauză” de 90 de zile a taxelor pentru toate țările, cu excepția Chinei, iar S&P 500 a urcat cu 9,5%, una dintre cele mai mari creșteri într-o singură zi de la al Doilea Război Mondial.
Înainte de anunț, numărul contractelor tranzacționate a crescut la peste 10.000 pe minut imediat după ora 18:00 BST (față de „sute” mai devreme în acea zi). Potrivit BBC, unii traderi au pariat peste 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei) pe creșterea bursei, iar mișcarea le-ar fi putut aduce un profit de aproape 20 de milioane de dolari (aprox. 92 milioane lei).
Ulterior, mai mulți senatori democrați au cerut Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse (SEC) să investigheze dacă anunțurile președintelui „au îmbogățit” persoane din interiorul administrației și apropiați „în detrimentul publicului american”. Întrebată de BBC dacă a investigat acuzațiile, SEC a refuzat să comenteze, iar Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii privind activitatea comercială neobișnuită analizată.
BBC indică și creșterea piețelor de predicții online (platforme unde utilizatorii pariază pe evenimente politice/economice), precum Polymarket și Kalshi, care funcționează pe infrastructură blockchain.
Cazurile prezentate includ:
Polymarket a transmis BBC că aplică „cele mai înalte standarde de integritate a pieței” și că lucrează proactiv cu autoritățile. În martie, atât Polymarket, cât și Kalshi au introdus reguli noi pentru a combate tranzacționarea cu informații privilegiate. Piețele de predicții sunt în jurisdicția CFTC, ai cărei reprezentanți nu au răspuns solicitării BBC, însă președintele instituției a spus recent în Congres că există „toleranță zero” față de fraudă și tranzacționarea cu informații privilegiate.
Tranzacțiile cu informații privilegiate sunt ilegale de la adoptarea Legii privind valorile mobiliare din 1933, iar cadrul a fost extins în 2012 pentru a include oficiali ai guvernului american, însă BBC notează că până acum nimeni nu a fost urmărit penal în baza acestei legi.
Paul Oudin, profesor de legislație financiară la ESSEC Business School, explică de ce aplicarea e dificilă: autoritățile nu inițiază urmăriri penale dacă nu pot identifica sursa informațiilor. El spune că pot exista tranzacții masive care sugerează că cineva știa ce urmează să declare Trump, dar că șansele de urmărire penală rămân „minime”.
În lipsa unor investigații confirmate public și a unor răspunsuri complete din partea autorităților, analiza rămâne la nivel de tipare statistice și suspiciuni: suficient cât să pună presiune pe supraveghere, dar insuficient, deocamdată, pentru a demonstra cine a avut acces la informație și cum a fost folosită.
Surse menționate: BBC, Legea privind valorile mobiliare.
Recomandate
Scumpirea petrolului reaprinde riscul de inflație și ține piețele în așteptare , pe fondul impasului dintre SUA și Iran privind un acord de pace și redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru transportul global de țiței, potrivit Reuters . Cotațiile au urcat după ce președintele SUA, Donald Trump, a răspuns condițiilor Iranului cu propriile cerințe, inclusiv solicitarea de compensații pentru persoane ucise în războaie, atacuri și proteste, o escaladare retorică ce ar putea complica redeschiderea căii maritime. Brent a atins 88,00 dolari/baril (aprox. 400 lei), iar țițeiul american 82,45 dolari/baril (aprox. 375 lei), ambele la cele mai ridicate niveluri din 31 iulie, după un avans de circa 5% în sesiunea precedentă. Un analist IG, Tony Sycamore, a descris situația drept un „impas”, estimând că piața petrolului ar putea rămâne într-un interval de 75–95 dolari/baril (aprox. 340–430 lei) până când una dintre părți cedează. De ce contează: raportul de inflație din SUA și pariurile pe dobânzi Creșterea costurilor cu combustibilii ridică miza pentru raportul privind inflația din SUA (iulie), așteptat miercuri. Consensul indicat de Reuters este pentru o creștere lunară de 0,1% a inflației totale și de 0,2% a inflației de bază (care exclude prețurile volatile, precum energia și alimentele). O surpriză în sus ar putea reaprinde pariurile privind o majorare a dobânzii de politică monetară de către Rezerva Federală luna viitoare, șansele fiind descrise ca „aruncarea unei monede”. Capital Economics avertizează că riscurile sunt înclinate către un „print” mai ridicat, ceea ce ar putea împinge în sus așteptările de dobândă și ar readuce în discuție temerile de stagflație (inflație ridicată combinată cu creștere economică slabă). Cum au reacționat piețele: Asia mixt, dolarul ușor mai ferm, aurul în urcare În Asia, indicele MSCI al acțiunilor din regiune (fără Japonia) a oscilat între minus și plus și era ușor pe creștere, iar Kospi (Coreea de Sud) avansa, în timp ce sentimentul rămânea fragil din cauza tensiunilor din Golf. Pe piețele americane, futures pe Nasdaq și S&P 500 au urcat modest după o sesiune anterioară în scădere la New York. În Europa, futures pe EUROSTOXX 50 au coborât ușor, în timp ce FTSE și DAX au fost aproape neschimbate. În valută, yenul a revenit în atenție, slăbind din nou peste 159 pentru un dolar, după ce săptămâna trecută atinsese 155,20 pe fondul unor intervenții suspectate, inclusiv una comună Japonia–SUA. Nomura a notat că piața rămâne vigilentă la o posibilă intervenție suplimentară, ceea ce face puțin probabilă o trecere rapidă a pragului de 160. Dolarul a primit un sprijin marginal de la scumpirea petrolului, euro fiind la 1,1546 dolari, iar lira sterlină la 1,3512 dolari. Aurul spot a urcat cu 0,5%, la 4.409,81 dolari/uncie (aprox. 20.300 lei). Ce urmează: decizia băncii centrale din Australia Reuters mai notează că Banca de Rezervă a Australiei urma să anunțe marți decizia de politică monetară, așteptările fiind pentru menținerea dobânzii neschimbate. În paralel, evoluția petrolului și datele de inflație din SUA rămân principalele repere pentru direcția dobânzilor și a apetitului pentru risc pe piețele globale. [...]
Trump Media monetizează postările lui Trump pentru Wall Street, mizând pe reacțiile rapide ale piețelor , potrivit HotNews , care citează Reuters. Compania lansează un serviciu cu plată ce promite livrarea în „milisecunde” a postărilor de pe conturi-cheie către clienți instituționali, într-o încercare de a crea venituri recurente într-un context de pierderi. Serviciul, denumit Truth API, urmează să fie lansat pe 1 august și va funcționa 24/7. Ținta declarată sunt firmele de pe Wall Street și traderii care au nevoie de acces cât mai rapid la informații cu potențial de a mișca piețele. De ce contează pentru piețe: viteza devine produs vândut Miza comercială este legată de faptul că postările lui Donald Trump pe rețelele sociale pot declanșa mișcări bruște pe piețele globale, mai ales când se referă la comerț și taxe vamale. Pentru participanții la piață, câteva secunde de întârziere pot însemna costuri, iar până acum monitorizarea Truth Social era, în practică, un proces manual pentru bănci și traderi. Noul sistem ar urma să trimită automat postările direct către clienții plătitori, reducând timpul de reacție. Ce spune compania și ce ridică semne de întrebare Directorul interimar al Trump Media, Kevin McGurn, susține că piețele „reacționează deja” la postările de pe Truth Social și că serviciul ar urma să aducă un profit constant. „Piețele reacționează deja la postările de pe Truth Social” În același timp, materialul notează că Trump ar putea beneficia financiar, întrucât familia sa rămâne acționar majoritar al companiei, ceea ce creează o suprapunere neobișnuită între afacerea privată și rolul public de președinte. Fondul care administrează investițiile lui Trump este supravegheat de copiii săi, iar o purtătoare de cuvânt a negat în trecut existența unui conflict de interese. Context: postări care au mișcat indicii bursieri HotNews menționează că Trump a publicat anterior pe Truth Social anunțuri care au „zguduit” piețele, inclusiv pe tema taxelor vamale și a restricțiilor comerciale privind China. Un exemplu dat este 9 aprilie 2025, când principalii indici de pe Wall Street au crescut brusc după o postare în care Trump spunea că va suspenda multe dintre noile taxe pentru 90 de zile. Mark Spiegel, manager de portofoliu la Stanphyl Capital Partners, afirmă că, din câte știe, singurul utilizator de pe Truth Social care influențează piața este chiar Trump și avertizează că firmele care nu plătesc pentru acces rapid ar putea fi dezavantajate dacă ratează postări cu impact. „Din câte știu, singurul utilizator de pe Truth Social care influențează piața este chiar Trump, iar postările sale influențează cu siguranță piața” Tot el adaugă însă că postările lui Trump reprezintă doar o mică parte din totalul factorilor care mișcă piețele. [...]
Un pariu de circa 409.000 de dolari (aprox. 1,9 milioane lei) pe ieșirea lui Vladimir Putin din funcție până la finalul lui 2026 readuce în prim-plan riscul de tranzacționare pe informații privilegiate în piețele de predicție , după o serie de episoade similare, potrivit Futurism . Miza a fost plasată pe Polymarket de un cont numit „ZnotluvuiSamez”, care are ca imagine de profil steagul Ucrainei. Pariul vizează un contract formulat „Putin out as President of Russia by December 31, 2026?”, iar publicația notează că același cont a făcut și alte pariuri mari legate de războiul ruso-ucrainean. La nivelul agregat al pariurilor utilizatorilor, Polymarket indica în acest moment o „șansă de 11%” ca Putin să nu mai fie președinte până la finalul anului, conform articolului. Totuși, Futurism subliniază că o miză mare nu este o garanție a materializării evenimentului, fie că ar fi vorba de o înlăturare, fie de o retragere voluntară. De ce contează pentru piețe: semnal sau posibil „insider trading” Contextul în care apare pariul este important pentru credibilitatea acestor platforme. Futurism amintește că „insider trading” (tranzacționare pe baza unor informații nepublice) a afectat de mult timp piețe de predicție precum Polymarket și Kalshi , inclusiv pe evenimente tragice sau conflicte, unde persoane cu acces la informații sensibile pot obține un avantaj față de public. Publicația dă ca exemplu un scandal anterior: un cont a pariat corect 20.000 de dolari pe un atac iminent pe teritoriul Venezuelei, iar „la doar câteva ore” după, președintele SUA Donald Trump ar fi autorizat lovitura militară; ulterior, un militar din forțele speciale americane a fost acuzat de Departamentul de Justiție de „fraudă cu mărfuri” și de efectuarea unei tranzacții monetare ilegale, după ce a pariat pe invazia din Venezuela pe Polymarket. În acest nou caz, Futurism precizează că nu există dovezi care să indice o înlăturare iminentă a lui Putin, dar susține că amploarea tranzacționării pe informații privilegiate pe Polymarket face ca pariul „să aibă măcar o anumită credibilitate”. Context politic: războiul continuă, iar retragerea pare improbabilă Articolul plasează pariul și în contextul evoluțiilor recente din război: Moscova ar fi fost lovită de noi atacuri cu drone ucrainene, iar fostul secretar american al apărării Leon Panetta a declarat pentru NewsNation că Putin este „încolțit” și „nu este sigur ce să facă”, adăugând că ar trebui să negocieze o încetare a focului, dar că „știindu-l pe Putin” va continua să reziste, iar Rusia „va plăti prețul”. În același timp, Futurism notează că războiul nu dă semne că se apropie de final și că Putin ar fi exclus viitoare discuții de pace, ceea ce ar face mai puțin probabil un scenariu în care liderul rus „își agață haina în cui” în mijlocul conflictului, după „peste 26 de ani” la conducerea Rusiei, în formularea publicației. [...]
Creșterea randamentelor la titlurile SUA împinge în sus costurile de finanțare în Europa, iar Franța apare drept principalul punct vulnerabil , pe fondul unei datorii publice ridicate și al unui context politic care îngreunează ajustarea fiscală, potrivit Focus . Statele Unite trebuie să ofere dobânzi „ca de mult timp” pentru a găsi cumpărători pentru obligațiuni, într-un moment în care datoria a depășit 40 de trilioane de dolari (aprox. 184.000 miliarde lei). În plus, costul dobânzilor plătite de guvernul american este, în acest an fiscal, cu 15% peste nivelul din perioada comparabilă a anului anterior, notează publicația. Tensiunea din piața obligațiunilor este amplificată de combinația dintre nevoia mare de finanțare a SUA și o cerere în scădere. Expertul în obligațiuni Mohamed El-Erian a declarat pentru „Handelsblatt” că din trei zone importante vin în prezent mai puțini bani: China (din motive geopolitice), Japonia (care vinde titluri americane pentru a-și susține moneda) și statele din Golf (cu nevoi mai mari de finanțare internă). În acest context, El-Erian avertizează că dobânzile ar putea rămâne pe un trend ascendent pe termen mai lung. Franța, sub presiune: randamente la maxime post-criză financiară În Europa, randamentele cresc și ele, iar situația este descrisă drept „deosebit de dramatică” în Franța. Randamentele obligațiunilor franceze pe 10 ani au ajuns la cele mai ridicate niveluri de la criza financiară, potrivit Focus. Publicația indică și câteva repere care cresc sensibilitatea Franței la șocuri de finanțare: datoria publică a Franței a fost de 115,6% din PIB în 2025; deficitul bugetar a fost de 5,1% din PIB; fragmentarea politică face „aproape imposibil” un curs de austeritate, cu Adunarea Națională împărțită în trei blocuri aproape egale. De ce se transmite șocul din SUA în Europa El-Erian explică mecanismul: dacă investitorii pot obține randamente mai mari în SUA, alte state trebuie să ofere la rândul lor dobânzi mai mari pentru a atrage capital. În opinia sa, cele mai vulnerabile trei țări la nivel global sunt Franța, Japonia și Marea Britanie. Pentru Franța, riscul este o spirală negativă: dobânzi mai mari cresc nota de plată cu serviciul datoriei, ceea ce agravează problema datoriei și poate forța statul să plătească și mai mult pentru a-și finanța împrumuturile. Focus mai notează că alegerile prezidențiale de anul viitor ar putea spori prudența investitorilor, în condițiile în care Marine Le Pen (Rassemblement National) ar avea șanse bune de câștig dacă va candida. Eurocriză nouă, puțin probabilă, dar cu costuri potențiale O nouă criză a euro este considerată puțin probabilă, deoarece Banca Centrală Europeană ar avea suficiente instrumente pentru a calma piețele prin achiziții masive de obligațiuni. Totuși, o astfel de intervenție ar putea veni „în detrimentul inflației și al valorii euro”, potrivit analizei citate. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 1,3 miliarde lei (249 milioane euro) de la populație prin Fidelis , într-o rundă care confirmă rolul programului ca sursă recurentă de finanțare internă, la costuri vizibile în dobânzile oferite, potrivit Economedia . Oferta primară s-a derulat între 7 și 14 august, prin sistemele Bursei de Valori București, și a inclus 7 emisiuni (4 în lei și 3 în euro), dintre care câte una dedicată donatorilor de sânge în fiecare monedă. În total, investitorii au plasat 15.063 de ordine de subscriere. Cât a împrumutat statul și în ce monedă În luna august, Ministerul Finanțelor indică un total de 1,3 miliarde lei, defalcat astfel: 423,6 milioane lei pentru emisiunile în lei; 168 milioane euro (aprox. 840 milioane lei) pentru emisiunile în euro. Intermedierea a fost asigurată de un sindicat condus de BT Capital Partners (Lead Manager), alături de Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, TradeVille și UniCredit Bank, cu Banca Transilvania, Salt Bank și Libra Internet Bank în grupul de distribuție. Costul finanțării: dobânzi de până la 7,5% pe lei Dobânzile anuale din această ediție au urcat până la 7,50% pe emisiunea în lei cu maturitate de 10 ani. Pentru celelalte tranșe, dobânzile au fost: lei, 2 ani (donatori): 7,30% pe an; lei, 2 ani: 6,30% pe an; lei, 4 ani: 6,90% pe an; euro, 3 ani: 4,00% pe an; euro, 3 ani (donatori): 5,00% pe an; euro, 10 ani: 6,30% pe an. Ministerul Finanțelor reamintește că veniturile obținute din dobânzi și câștigurile de capital nu sunt impozabile. Ce urmează: listarea la bursă și tranzacționarea Cele șapte emisiuni debutează la tranzacționare joi, 20 august, la Bursa de Valori București . Titlurile pot fi păstrate până la maturitate sau pot fi vândute/cumpărate în orice ședință de tranzacționare, prin intermediari autorizați. La nivel de program, prin cele 39 de oferte derulate din august 2020, Ministerul Finanțelor a atras de la populație 71,6 miliarde lei (14,3 miliarde euro), din care peste 9,6 miliarde lei (1,8 miliarde euro) reprezintă emisiunile din anul curent. Pentru verificarea prețurilor curente, investitorii pot folosi simbolurile emisiunilor pe site-ul Bursei de Valori București . [...]
Ratingurile „BBB-” cu perspectivă negativă primite de Constanța, București, Oradea, Brașov și Buzău pot influența direct costul la care orașele se împrumută pentru investiții , iar plafonarea lor la nivelul ratingului de țară înseamnă că o eventuală deteriorare a percepției asupra României se transmite rapid și către finanțarea locală, potrivit unei analize Digi24 . Constanța este unul dintre puținele municipii evaluate de Fitch Ratings , iar în 2026 agenția a publicat evaluări și pentru București, Oradea, Brașov și Buzău. Toate au primit același calificativ final, „BBB-”, cu perspectivă negativă, la fel ca România, însă fiecare administrație este analizată separat, în funcție de situația financiară, datorie, capacitatea de rambursare și planurile de investiții. De ce contează ratingul pentru finanțarea municipală Ratingul nu este o „notă” pentru calitatea administrației și nici un clasament între orașe, ci un instrument folosit de investitori, în special când o primărie vrea să se finanțeze prin obligațiuni municipale (împrumuturi luate de pe piața de capital pentru proiecte de investiții). Adrian Codîrlașu, președintele CFA România , explică faptul că ratingul se traduce într-o probabilitate de neplată (Probability of Default – PD) pe un orizont scurt, iar acest risc se reflectă în dobânda cerută de investitori: risc mai mare, dobândă mai mare. În același timp, ratingul îi ajută pe investitori să compare mai ușor obligațiuni diferite și să evalueze dacă dobânda oferită compensează riscul. „Ratingul se traduce într-o cifră. Cifra aceea se numește PD, Probability of Default, și arată care este probabilitatea ca, în următoarele 12 luni, emitentul unei obligațiuni să intre în default.” De ce doar câteva orașe cer evaluări și ce semnal dă retragerea ratingului Spre deosebire de ratingul suveran, ratingurile locale nu sunt acordate automat. De regulă, sunt cerute de emitent înaintea unei emisiuni de obligațiuni și sunt plătite de acesta, fiind descrise ca un audit independent asupra situației financiare prezente și, mai ales, viitoare, având în vedere că obligațiunile pot avea maturități de cinci-zece ani. În acest context, Codîrlașu arată că retragerea unui rating poate ridica întrebări pentru investitori dacă emitentul are încă obligațiuni în piață. Ca exemplu, Clujul a avut în trecut un rating Fitch, dar acesta a fost retras după încheierea contractului cu agenția, la cererea emitentului. Ce a urmărit Fitch la Constanța: investiții mari, dar și riscuri de dobândă și valută În analiza dedicată Constanței, Fitch descrie orașul ca principalul port al României la Marea Neagră, cu aproximativ 300.000 de locuitori. Agenția a indicat că economia diversificată și șomajul de 2,4% în 2025 (sub media națională de 3,3%) susțin un profil economic stabil. Fitch a mai apreciat stabilitatea veniturilor și capacitatea administrației de a susține un plan de investiții estimat la aproximativ 3,6 miliarde de lei, dar a evidențiat și vulnerabilități: 87% din datoria orașului are dobândă variabilă, ceea ce crește expunerea la majorări ale ratelor de dobândă; 61% din datorie este denominată în euro, ceea ce adaugă risc valutar. Agenția a estimat că raportul dintre datoria netă și capacitatea de rambursare va rămâne sub patru ori în perioada 2026–2030 și a încadrat profilul financiar al municipiului în categoria maximă „aaa”. De ce toate orașele ajung la același calificativ final: plafonul ratingului de țară Fitch folosește două evaluări distincte: Standalone Credit Profile (SCP), care măsoară puterea financiară proprie a orașului, și Issuer Default Rating (IDR), ratingul efectiv folosit de investitori. În cazul Constanței, SCP este „a-”, peste ratingul final, însă IDR rămâne, în practică, plafonat de ratingul suveran al României. Acesta este motivul pentru care, deși Fitch a evidențiat diferențe între municipii (de exemplu, o flexibilitate mai mare a Capitalei în gestionarea cheltuielilor sau SCP „A-” reconfirmat pentru Oradea), toate au rămas la „BBB-” cu perspectivă negativă, reflectând perspectiva României. Ce urmează și de ce riscul de retrogradare ar conta și local Codîrlașu spune că, în practică, investitorii se uită adesea la cel mai slab calificativ dintre marile agenții, iar o retrogradare sub „investment grade” (categoria recomandată pentru investiții) poate declanșa restricții pentru anumite categorii de investitori. În discuția despre evaluarea Moody’s pentru România, așteptată vineri, economistul a indicat o probabilitate „50-50” între menținere și retrogradare. Pentru orașe, implicația este directă: chiar dacă finanțele locale arată solid, o deteriorare a ratingului de țară poate împinge în sus costurile de finanțare pentru investiții, iar asta se vede ulterior în bugetele locale prin cheltuieli mai mari cu dobânzile și mai puțini bani disponibili pentru proiecte. [...]
