Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Taiwanului avertizează că sprijinul militar al SUA este „bazat pe lege” și nu poate fi negociat, pe fondul incertitudinilor apărute după summitul SUA–China, potrivit HotNews. Mesajul lui Lai Ching-te mută discuția din registrul politic în cel de reglementare: vânzările americane de arme către Taipei sunt prezentate ca obligație derivată din legislația SUA, nu ca monedă de schimb diplomatic.
Reacția vine după summitul de două zile dintre Donald Trump și Xi Jinping, în urma căruia Trump a declarat pentru Fox News că își dorește dezamorsarea tensiunilor dintre Beijing și Taipei și a spus că nu caută un război, invocând distanța mare până în regiune.
Lai a susținut că relația de securitate Taiwan–SUA și vânzările de arme au la bază Legea Relațiilor cu Taiwanul, un act normativ american din 1979 care prevede vânzarea de armament către insulă. În interpretarea liderului taiwanez, acest cadru legal reprezintă atât un angajament de securitate, cât și un instrument de descurajare a acțiunilor care ar submina stabilitatea regională.
„Taiwanul nu va fi absolut deloc sacrificat sau dat la schimb.”
În contextul discuției despre garanțiile SUA, articolul notează că administrația Trump a aprobat în decembrie un pachet de vânzări de arme de 11 miliarde de dolari (aprox. 50 miliarde lei), cel mai mare de până acum. Un al doilea pachet, de aproximativ 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei), a primit undă verde din partea Congresului, dar încă așteaptă aprobarea lui Trump.
Lai a afirmat că taiwanezii sunt „foarte îngrijorați” de discuția despre Taiwan din timpul summitului Trump–Xi, dar a mulțumit guvernului american pentru sprijinul acordat păcii și stabilității în Strâmtoarea Taiwan și pentru susținerea Taipeiului.
Președintele taiwanez a mai spus că Taiwanul nu va provoca și nu va escalada un conflict, însă nu va renunța „la demnitate și suveranitate” și nici la „modul de viață liber și democratic” sub presiune, acuzând China că este sursa instabilității regionale.
Recomandate
Reluarea bombardamentelor SUA asupra Iranului pune din nou sub presiune Strâmtoarea Ormuz , o rută maritimă esențială pentru transportul global de energie și mărfuri, într-un moment în care armistițiul pare să se fi prăbușit, potrivit Antena 3 . SUA au lansat miercuri o nouă rundă de bombardamente asupra Iranului, la câteva ore după ce președintele Donald Trump a spus că atacurile iraniene recente asupra unor nave din Strâmtoarea Ormuz au marcat sfârșitul armistițiului. Informațiile despre lovituri sunt relatate de AP, iar despre explozii în sudul Iranului de presa iraniană, citată de BBC. De ce contează: riscul operațional pe o rută maritimă „vitală” Miza imediată este securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, descrisă în relatare drept „o rută maritimă internațională vitală”. Oficiali militari americani au transmis, într-o postare pe rețelele sociale, că bombardamentele urmăresc să „degradeze în continuare” capacitatea Iranului „de a amenința libertatea navigației” în strâmtoare. În aceeași postare, SUA afirmă că vor să „tragă Iranul la răspundere” pentru „agresiunea nejustificată” împotriva transportului comercial și a echipajelor civile care navighează pe această rută. Ce s-a întâmplat înaintea noilor lovituri Cu o zi înainte, armata americană lovise „mai multe obiective militare și instalații portuare”, după atacuri iraniene asupra unor nave comerciale în largul coastelor Omanului. Tot marți, SUA au atacat obiective din Iran despre care susțin că au fost folosite pentru lansarea de lovituri asupra unor nave comerciale din Strâmtoarea Ormuz. Iranul a răspuns, potrivit relatării, țintind interese americane din Bahrain și Kuweit. Negocierile de pace ar fi eșuat după mai multe încercări, iar discuțiile pentru un armistițiu fuseseră reluate „chiar săptămâna trecută”, după un alt schimb de focuri. Explozii raportate în sudul Iranului Presa de stat iraniană a relatat despre explozii în mai multe orașe din sudul țării. Au fost menționate: Konarak și Chabahar, unde IRNA a relatat și întreruperi de electricitate în unele zone; Bandar Abbas, unde IRIB a spus că au fost activate sistemele de apărare antiaeriană; Sirik, un alt oraș de coastă din sud. Mesajele lui Trump și incertitudinea privind escaladarea La summitul NATO din Turcia , Trump a lăsat să se înțeleagă că ostilitățile se vor relua și a spus că SUA vor bombarda „probabil” Iranul din nou, „foarte dur”, în aceeași seară, după ce a descris conducerea de la Teheran drept „gunoaie”. Ulterior, el a afirmat că cel mai recent schimb de focuri nu ar indica o revenire la un război pe scară largă și că nu va duce la acțiuni militare „pe termen lung”. În acest context, durata și intensitatea loviturilor ar urma să indice dacă armistițiul mai poate fi menținut, însă informațiile disponibile rămân limitate la relatările citate. [...]
Escaladarea „sub pragul războiului” în Asia de Est riscă să crească costurile de securitate și să tensioneze rutele maritime , pe fondul patrulelor regulate ale navelor chineze în Marea Chinei de Est, Strâmtoarea Taiwan și Marea Chinei de Sud, potrivit Economica . Taipeiul avertizează că Beijingul folosește o abordare incrementală – „ tactica salami ” – pentru a-și consolida revendicările asupra apelor și insulelor, inclusiv asupra Taiwanului. Declarațiile vin de la oficiali taiwanezi prezenți la un forum internațional asupra oceanelor și sunt relatate de Agerpres . Lii Wen, secretar general adjunct al Consiliului Național de Securitate, a spus că Beijingul „împinge constant limitele” prin câștiguri mici și succesive, urmărind un obiectiv major. Ce înseamnă „tactica salami” și cum ar fi aplicată pe mare Potrivit lui Lii Wen, „expansionismul autoritar” al Chinei s-ar manifesta printr-un mix de instrumente maritime și paramilitare, nu doar prin forțe navale clasice, cu scopul de a schimba treptat status quo-ul. În enumerarea oficialului taiwanez, sunt folosite: nave militare; Garda de Coastă; „miliția maritimă”; nave de cercetare. Ținta ar fi, potrivit aceleiași surse, „transformarea căilor navigabile internaționale în ape naționale”. Lii Wen a avertizat că, dacă „lumea nu reușește să ne audă preocupările sau să ia măsuri”, această dinamică „va continua”. De ce contează pentru Japonia și Filipine: incidente repetate, dar calibrate Ministrul taiwanez pentru oceane, Kuan Bi-ling, a afirmat la același forum că Japonia și Filipine se confruntă cu „același tipar de acțiuni”, „limitate în mod deliberat pentru a rămâne sub pragul războiului convențional”. În acest context, Economica notează un incident recent în apropierea insulelor disputate Senkaku (Tokyo) / Diaoyu (Beijing), relatat de AFP: Japonia a anunțat că a expulzat două nave chineze care s-au apropiat de o barcă de pescuit japoneză, în timp ce China a susținut că a alungat barca japoneză, acuzând-o că „a intrat ilegal” în apele teritoriale chineze. Ce urmează: presiune pentru reacții internaționale Mesajul central al Taipeiului este că, în lipsa unor măsuri la nivel internațional, presiunea incrementală va continua. Articolul nu detaliază ce tip de măsuri sunt avute în vedere și nici un calendar, astfel că rămâne neclar ce inițiative concrete ar putea fi propuse în perioada următoare. [...]
Revocarea licenței pentru exporturile de petrol iranian și loviturile SUA cresc riscul de șoc pe piața energiei , într-un moment în care Strâmtoarea Ormuz – rută-cheie pentru transporturile de țiței și gaze – este din nou scena unor atacuri asupra navelor comerciale, potrivit HotNews . Armata americană a anunțat că, în noaptea de marți spre miercuri, a început „o serie de lovituri puternice” împotriva Iranului, ca răspuns la atacurile asupra a trei nave comerciale care tranzitau Strâmtoarea Ormuz. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a descris acțiunea ca fiind menită să impună „costuri grele” și a acuzat Iranul de încălcarea „clară” a unui armistițiu. „Forțele Comandamentului Central al SUA au început să lanseze o serie de lovituri puternice împotriva Iranului, pentru a-i impune costuri grele ca răspuns la țintirea și atacarea navelor comerciale cu echipaje formate din civili nevinovați pe o cale navigabilă internațională.” Presiune pe armistițiu și pe fluxurile de petrol Pe lângă escaladarea militară, Washingtonul a decis marți să retragă concesia care permitea Teheranului să vândă petrol pe piețele internaționale, revocând licența pentru exportul țițeiului. Practic, SUA reinstituie sancțiunile privind exporturile iraniene de petrol, o mișcare care, în logica pieței, reduce oferta disponibilă și amplifică riscul de volatilitate. HotNews notează că prețurile țițeiului au crescut cu peste 3% după anunțul privind retragerea licenței. În baza acordului provizoriu de luna trecută, Trezoreria SUA emisese pe 22 iunie o licență generală care permitea vânzarea de țiței și produse petroliere de origine iraniană până pe 21 august. Prin revocarea licenței, Iranul primește termen până pe 17 iulie pentru a încheia tranzacțiile. Atacuri asupra navelor și reacții regionale Mass-media iraniană a relatat explozii miercuri dimineață (ora locală) în Sirik, pe Insula Qeshm și în Bandar Abbas, fără detalii imediate despre cauze, victime sau pagube. Qatarul a acuzat Iranul de atacarea navelor, inclusiv a tancului de gaz natural lichefiat „Al Rekayyat”, care ar fi fost lovit de o dronă, provocând un incendiu în sala motoarelor; echipajul era în siguranță și era evacuat. Totodată, un petrolier sub pavilion saudit, despre care se crede că este superpetrolierul „Wedyan”, ar fi fost avariat în largul Omanului, potrivit unor surse din securitatea maritimă, însă cauza nu era clarificată. Ministerul de Externe al Qatarului a anunțat că a convocat ambasadorul adjunct al Iranului și i-a înmânat o notă de protest. De cealaltă parte, Ministerul de Externe al Iranului a numit acuzațiile „derutante” și a susținut că navele comerciale se expun riscurilor când folosesc rute „necoordonate cu Iranul”. Ce urmează: termen-limită și negocieri blocate Iranul a condamnat decizia Trezoreriei americane, afirmând că încalcă acordul-cadru pentru încetarea războiului și avertizând că Washingtonul va fi responsabil pentru consecințe. Teheranul a transmis că va lua „orice măsură” considerată necesară pentru protejarea intereselor și securității naționale. Armistițiul provizoriu, încheiat luna trecută, ar fi trebuit să ofere 60 de zile pentru negocieri privind un acord permanent, însă o rundă de discuții indirecte în Qatar s-a încheiat săptămâna trecută fără semne de progres. În acest context, combinația dintre lovituri militare, atacuri asupra transportului maritim și reintroducerea constrângerilor asupra exporturilor iraniene de petrol ridică miza pentru companii și state dependente de stabilitatea fluxurilor energetice prin Ormuz. [...]
SUA au reluat loviturile asupra Iranului, riscând escaladarea într-un punct-cheie pentru comerțul global cu energie , în pofida unei promisiuni a președintelui american Donald Trump de a pune pe pauză atacurile pe durata funeraliilor de șapte zile ale liderului suprem iranian Ali Khamenei, potrivit Al Jazeera . Washingtonul susține că noile lovituri au fost un răspuns la atacuri asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Hormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor. Informația este relevantă prin potențialul impact asupra siguranței navigației și a fluxurilor comerciale într-o zonă critică, în condițiile în care orice deteriorare a situației în Hormuz poate amplifica riscurile operaționale pentru transportatori și poate alimenta volatilitatea pe piețele energetice. Materialul Al Jazeera nu oferă detalii despre amploarea loviturilor, țintele vizate sau eventuale pagube, nici despre natura exactă a atacurilor asupra navelor comerciale invocate de SUA. [...]
Criza de carburanți din Rusia împinge cererea pentru conversii la GPL , iar service-urile care montează astfel de instalații raportează liste de așteptare până în toamnă, potrivit Antena 3 . Fenomenul are un impact operațional direct: capacitatea atelierelor este depășită, pe fondul scumpirilor la benzină și motorină și al cozilor de la stațiile de alimentare. Publicația citează The Independent, care notează că șoferii ruși se grăbesc să-și modifice mașinile pentru a funcționa pe GPL (gaz petrolier lichefiat), în contextul unei crize de combustibil la nivel național. Egor Popov, a cărui companie „Garant-Gas” din Moscova instalează echipamente pentru trecerea la GPL, spune că „cererea a crescut de mai multe ori”. „Avem o listă de așteptare până în septembrie.” De ce s-a blocat piața: atacuri asupra rafinăriilor și efecte în lanț Problemele sunt puse pe seama atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, care ar fi redus disponibilitatea carburanților și ar fi alimentat creșterea prețurilor, conform materialului. În acest context, conversia la GPL devine o soluție practică pentru șoferi, mai ales într-o țară unde acest tip de combustibil era deja „relativ ieftin și disponibil din abundență”, iar Rusia ajunsese lider mondial la utilizarea lui ca combustibil auto. GPL-ul folosit în transport este bazat în principal pe propan și butan, obținute din prelucrarea gazelor naturale și din rafinarea țițeiului; materialul menționează și că acestea generează mai puține emisii decât petrolul. Cât GPL folosește Rusia și unde se duce consumul Potrivit World Liquid Gas Association, Rusia a consumat aproximativ 3,5 milioane de tone metrice de GPL drept combustibil auto în 2024. Conform datelor oficiale rusești citate, combustibilul auto a reprezentat 54% din consumul de GPL al țării în anul precedent, iar puțin peste o treime din cantitate a fost utilizată ca materie primă în industria petrochimică. Atacuri cu rază lungă și opriri de capacitate În aceeași relatare, este menționat un atac asupra rafinăriei din Omsk , descrisă drept cea mai mare rafinărie de petrol a Rusiei, confirmat atât de armata de la Kiev, cât și de autoritățile locale ruse. Guvernatorul Vitali Hotsenko a afirmat că apărarea antiaeriană rusă a distrus majoritatea dronelor implicate. Separat, materialul susține că rafinăria NORSI (a patra ca mărime din Rusia), deținută de Lukoil , a fost lovită a doua oară pe 2 iulie, iar procesarea țițeiului ar fi fost suspendată, potrivit unor surse. Este menționată avarierea unei unități primare de rafinare (CDU-6), cu o capacitate de 25.700 de tone metrice pe zi (echivalentul a aproximativ 190.000 de barili), reprezentând 53% din capacitatea totală a rafinăriei. În lipsa unor detalii suplimentare despre durata întreruperilor și refacerea capacităților, amploarea exactă a efectului pe termen mediu asupra pieței rămâne dificil de cuantificat doar din informațiile publicate, însă presiunea imediată se vede deja în aglomerarea service-urilor care fac conversii la GPL. [...]
Donald Trump a sugerat că atacurile ucrainene în adâncimea Rusiei pot schimba calculul negocierilor , numindu-le „o escaladare” care „poate contribui la încheierea conflictului”, după întâlnirea cu Volodimir Zelenski de la finalul summitului NATO, potrivit news.ro . Într-o conferință de presă comună, Trump a spus despre Zelenski că „a făcut o treabă extraordinară” și că este „foarte eficient”, adăugând că între cei doi s-a dezvoltat „o relație bună”, în pofida întâlnirii tensionate de la Casa Albă din februarie 2025. Întrebat despre loviturile Ucrainei pe teritoriul Rusiei, Trump a redirecționat inițial întrebarea către secretarul de stat Marco Rubio , care a afirmat că acestea au schimbat dinamica războiului. Ulterior, liderul american a revenit cu propria evaluare: „Este o escaladare, dar este și o escaladare care poate contribui la încheierea conflictului.” Mesajul politic: presiune prin escaladare, cu miză pe acord Trump a susținut că, în opinia sa, ambele părți își doresc un acord de pace și a indicat că Zelenski ar vrea „să se întoarcă la reconstrucția țării sale”, în locul continuării războiului. Zelenski a răspuns, potrivit relatării, „Desigur”, spus „șoptit”. Totodată, Trump a afirmat că Ucraina are „un potențial enorm” și că SUA au „un interes” în succesul acesteia prin acordul privind mineralele, introducând explicit o dimensiune economică în discuția despre viitorul Ucrainei. Ce urmează în discuțiile SUA–Ucraina Zelenski a declarat că Kievul a început să lucreze la un acord cu SUA privind dronele, pe care l-a descris drept „un început foarte bun”. Trump a spus, la rândul său, că în ultimele două săptămâni s-au înregistrat „progrese semnificative” în negocierile legate de război, dar a admis că oprirea invaziei rusești „nu este cel mai ușor lucru”, invocând faptul că atât Vladimir Putin, cât și Zelenski sunt „personalități dificile”. În același context, Trump s-a declarat încrezător că „vor ajunge la o înțelegere” și a comparat situația cu „doi copii care se bat într-un parc”, spunând că „uneori trebuie să-i lași să se bată”. [...]
