Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Tensiunile SUA–Iran au împins petrolul în sus, iar Bitcoin a coborât spre 70.600 de dolari, într-o reacție de tip „risk-off” (reducerea expunerii la active riscante) după anunțul Washingtonului privind blocarea Strâmtorii Hormuz, potrivit Cointelegraph.
Bitcoin a coborât duminică până la 70.623 de dolari, după ce inițial scăzuse cu 1,9% la 71.686 de dolari, în urma confirmării blocadei de către președintele SUA, Donald Trump, într-o postare pe Truth Social. În același mesaj, Trump a spus că discuțiile de pace au eșuat deoarece Iranul a refuzat să renunțe la programul său nuclear, pe care l-a descris drept singurul subiect care „contează cu adevărat”.
Pe măsură ce s-au deschis piețele futures din SUA, petrolul a urcat rapid: cotația a crescut cu 9,5% până la 105 dolari pe baril în circa o jumătate de oră de la deschidere, în timp ce Bitcoin era în scădere cu 2,7% în ziua respectivă, la momentul redactării materialului.
Disputa SUA–Iran privind controlul Strâmtorii Hormuz — rută prin care trece aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol — a produs „disrupții semnificative” pe piețele financiare în ultimele șase săptămâni, cu efecte deosebit de vizibile în piața petrolului. Cointelegraph notează că volatilitatea petrolului a ajuns la cele mai ridicate niveluri de la invazia Rusiei în Ucraina, la începutul lui 2022.
În afara încetării focului anunțate marți (menționată de publicație ca reper în negocieri), Iranul ar fi cerut SUA:
Trump nu a abordat direct aceste cereri în postarea citată, atribuind blocajul negocierilor refuzului Iranului de a-și încheia programul de arme nucleare. Totodată, el a calificat folosirea minelor în zonă și solicitarea de taxe drept „extorcare mondială” și a ordonat Marinei SUA să blocheze navele care ar plăti Iranului și să distrugă minele, conform materialului.
Chiar și cu această corecție, Bitcoin este în creștere cu circa 7,4% până la 71.194 de dolari de la începutul conflictului SUA–Iran, pe 28 februarie, când un atac aerian american l-ar fi ucis pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, potrivit Cointelegraph.
Publicația mai arată că, de la debutul războiului, Bitcoin a depășit ca performanță indicele S&P 500 și aurul, deși a recuperat doar parțial după scăderile de la maximele din octombrie, când ar fi atins 126.080 de dolari.
Recomandate
Prețul petrolului a scăzut puternic, iar bursele au urcat după anunțul președintelui SUA, Donald Trump, privind acceptarea unui armistițiu de două săptămâni cu Iranul, potrivit CNN . Mișcarea a alimentat speranțele că mai multe petroliere ar putea tranzita în curând Strâmtoarea Hormuz, rută prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Cotațiile țițeiului american au coborât cu peste 15% în tranzacțiile de după închiderea pieței, până sub 95 de dolari pe baril, o scădere considerabilă, dar încă peste nivelul de 67,02 dolari pe baril consemnat pe 27 februarie, înainte de începerea războiului. Brent, reperul global, a scăzut cu 13,75%, la 94,68 dolari pe baril. În același timp, contractele futures pe indicii bursieri americani și piețele asiatice au crescut. Dow Jones futures a urcat cu peste 1.000 de puncte (aproximativ 2,2%), S&P 500 futures a avansat cu 2,4%, iar Nasdaq futures cu circa 3%. Miercuri dimineață, indicele Nikkei 225 din Japonia a crescut cu 4,9% (la ora 10:41 locală), Kospi din Coreea de Sud a câștigat 5,7%, iar Hang Seng din Hong Kong a urcat cu 2,8%. „Piața a fost nerăbdătoare să primească vești bune, dar rămâne de văzut dacă Strâmtoarea Hormuz se deschide complet”, a declarat Bob McNally, fondator și președinte al Rapidan Energy Group, pentru CNN. Analiștii citați de CNN avertizează că rămân întrebări esențiale: ce se schimbă concret în privința „blocadei efective” a strâmtorii și dacă armistițiul poate duce la un final de durată al conflictului. Iranul a subliniat că încetarea focului este temporară, iar un mesaj citit la postul de stat IRIB a arătat că nu este „sfârșitul războiului”, ci o oprire a focului conform ordinului liderului suprem. Elementele-cheie care au influențat reacția piețelor, conform informațiilor din articol, sunt: armistițiul convenit pentru două săptămâni între SUA (prin anunțul lui Trump) și Iran; miza redeschiderii Strâmtorii Hormuz, coridor critic pentru transportul de petrol; scăderea abruptă a cotațiilor petrolului și creșterea indicilor bursieri, pe fondul așteptărilor investitorilor; incertitudinile privind modul în care va funcționa tranzitul prin strâmtoare și dacă situația revine „la normal”. Trump a spus că acordul depinde de redeschiderea Strâmtorii Hormuz și a anunțat că SUA au primit „o propunere în 10 puncte” din partea Iranului, considerată „o bază viabilă” pentru negocieri. În paralel, Iranul a revendicat o poziție de forță, afirmând că armata sa va „reglementa” trecerea prin strâmtoare, ceea ce i-ar conferi o „poziție economică și geopolitică unică”, potrivit unui comunicat al Secretariatului Consiliului Suprem de Securitate Națională. Contextul rămâne tensionat: războiul din Orientul Mijlociu și închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz au produs, potrivit CNN, cel mai mare șoc de ofertă de petrol „din istorie”, afectând aproximativ 12–15 milioane de barili de țiței pe zi. În acest cadru, analiștii subliniază că efectele pe termen mai lung vor avea nevoie de timp pentru a se contura, inclusiv în funcție de cum va fi aplicat armistițiul și ce se va întâmpla cu tranzitul petrolier prin strâmtoare. [...]
Armistițiul SUA-Iran dă semne de fragilitate , iar tensiunile din Orientul Mijlociu au ținut investitorii în expectativă, notează Reuters , într-o trecere în revistă a zilei pentru piețele europene și globale. Sentimentul „risk-on” (apetit pentru active mai riscante) care a urmat anunțului armistițiului a pierdut din tracțiune după ce Iranul a acuzat că atacurile Israelului asupra Libanului încalcă înțelegerea cu Statele Unite. Vineri, contractele futures pe S&P 500 e-mini erau stabile, în timp ce indicele MSCI al acțiunilor din Asia-Pacific, fără Japonia, urca cu 0,8%. Pe teren, escaladarea a continuat: premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus joi că urmărește discuții cu Beirut, la o zi după ce cel mai intens bombardament israelian al războiului a ucis peste 300 de persoane în Liban. Vineri, Hezbollah a răspuns prin lansarea unei rachete către Israel, declanșând alarme aeriene inclusiv la Tel Aviv. În paralel, problema traficului prin Strâmtoarea Hormuz a reaprins nervozitatea. Președintele SUA, Donald Trump, a criticat Iranul pe Truth Social pentru că ar face o „treabă foarte proastă” în a permite trecerea navelor prin strâmtoare. „Asta nu este înțelegerea pe care o avem!” Înainte de război, o cincime din transporturile globale de petrol și gaze treceau prin Hormuz, iar Reuters arată că joi traficul a fost mult sub 10% din volumul normal, navele confruntându-se atât cu mine, cât și cu proceduri administrative, fiecare vas având nevoie de aprobare iraniană. Închiderea de facto a strâmtorii în timpul războiului de șase săptămâni dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, a produs unde de șoc pe piețe, pe fondul scumpirii petrolului și al înăspririi aprovizionării cu energie. Brent a urcat cu 0,7%, la 96,57 dolari pe baril, pe fondul temerilor privind oferta. În Asia, Nikkei 225 a avansat cu 1,6%, după ce acțiunile Fast Retailing au atins un nivel record, în urma unui salt al profitului raportat de compania care deține Uniqlo, peste estimările pieței. În Europa, la începutul sesiunii, futures pe indicele pan-european erau în creștere cu 0,6%, futures pe DAX cu 0,6%, iar futures pe FTSE cu 0,2%, în așteptarea unor repere precum inflația din Germania (CPI și HICP pentru martie), balanța de cont curent a Germaniei (februarie) și o licitație de titluri de stat pe termen scurt în Marea Britanie. [...]
Piețele financiare reacționează violent la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu , iar petrolul, aurul și dolarul cresc puternic, în timp ce bursele americane indică scăderi semnificative înainte de deschidere, potrivit datelor centralizate de a 2 martie 2026. Petrolul explodează, temeri privind Strâmtoarea Hormuz Cotațiile țițeiului au urcat abrupt după atacurile iraniene și blocajele din Strâmtoarea Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul global. Brent: +9%, la circa 79 dolari/baril WTI: +8%, la peste 72 dolari/baril, cu vârfuri peste 80 dolari în unele sesiuni Temerea majoră este întreruperea fluxurilor energetice, ceea ce ar putea alimenta un nou val inflaționist la nivel global. Aurul și dolarul, câștigători ai crizei Activele considerate sigure au atras rapid capital: Aurul spot: +2,3%, la aproximativ 5.396 dolari/uncie Contractele futures pe aur: +3,1% Indicele dolarului: +0,76% Investitorii pariază că tensiunile vor reduce probabilitatea unei scăderi rapide a dobânzii de către Rezerva Federală. Piața indică o probabilitate de peste 95% ca dobânda-cheie să rămână neschimbată în martie. Bursele americane, sub presiune Contractele futures indică deschideri negative pe Wall Street: S&P 500: -1,1% Nasdaq 100: -1,5% Dow Jones: -1% Indicele volatilității VIX a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni, semn al nervozității crescute. Criptomonedele încearcă o revenire Bitcoin a recuperat ușor după scăderile din weekend, tranzacționându-se în jurul valorii de 66.000 dolari, însă piața cripto rămâne volatilă, influențată de mișcările dolarului și de apetitul redus pentru risc. Concluzie Piețele transmit un mesaj clar: conflictul militar are potențialul de a deveni un șoc energetic global. Dacă perturbările din Strâmtoarea Hormuz persistă, presiunea asupra inflației și asupra politicilor monetare ar putea redefini traiectoria economică din 2026. [...]
Datele JPMorgan arată o schimbare majoră în comportamentul investitorilor , după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu: capitalul începe să se mute din ETF-urile pe aur către ETF-urile pe Bitcoin. Analiza a fost publicată într-o notă pentru investitori citată de Yahoo Finance . Potrivit băncii americane, relația tradițională dintre aur și Bitcoin – considerate adesea active de refugiu în perioade de criză – s-a rupt după escaladarea conflictului Iran–SUA–Israel de la finalul lunii februarie. În loc să crească împreună, cele două active au început să atragă capital în direcții opuse . ETF-urile pe Bitcoin câștigă teren Analiza JPMorgan arată că fluxurile de capital din fondurile tranzacționate la bursă indică o diferență clară între cele două piețe. ETF Evoluție capital SPDR Gold Shares (GLD) ieșiri de capital de aproximativ 2,7% din active iShares Bitcoin Trust (IBIT) intrări de capital de aproximativ 1,5% din active Datele indică o rotație a investițiilor din aur către Bitcoin , inversând tendința observată la începutul anului, când aurul domina fluxurile de capital. Analiștii JPMorgan, coordonați de directorul Nikolaos Panigirtzoglou, spun că fenomenul sugerează o schimbare în modul în care investitorii percep conceptul de „aur digital”. Investitorii instituționali rămân însă prudenți În timp ce ETF-urile pe Bitcoin atrag capital, piețele derivate indică o atitudine mai precaută din partea investitorilor mari. fondurile speculative au crescut pozițiile short pe ETF-ul IBIT ; în același timp, interesul short pentru ETF-ul pe aur GLD a scăzut . Acest lucru sugerează că unele instituții își protejează pozițiile în Bitcoin , chiar dacă investitorii individuali și consilierii financiari continuă să cumpere. Contextul macroeconomic contribuie și el la această prudență. Creșterea prețului petrolului peste 100 de dolari pe baril , pe fondul conflictului regional, poate alimenta inflația și menține dobânzile ridicate – un factor care de regulă afectează activele riscante. Bitcoin rămâne peste 70.000 de dolari În ciuda acestor semnale mixte, Bitcoin continuă să se tranzacționeze peste 70.000 de dolari , menținând o evoluție relativ puternică în comparație cu alte active. Potrivit scenariilor prezentate de analiști: scenariu optimist: menținerea fluxurilor în ETF-uri ar putea împinge Bitcoin spre 80.000 de dolari ; scenariu negativ: dacă presiunile macroeconomice cresc, suportul major se află în zona 64.000 de dolari . JPMorgan consideră că această rotație de capital arată că narațiunea Bitcoin ca „aur digital” continuă să câștige teren în rândul investitorilor, chiar într-un context geopolitic tensionat. [...]
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a dus la scăderi pe Wall Street și la o creștere puternică a prețului petrolului , pe fondul temerilor investitorilor privind inflația și impactul asupra economiei globale. Potrivit Reuters , piețele bursiere americane au închis în scădere joi, 5 martie 2026, în timp ce petrolul din SUA a urcat cu peste 8%. Investitorii urmăresc cu atenție evoluția conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran, ajuns în a șasea zi, în condițiile în care tensiunile au început să afecteze traficul petrolier din regiune. Petrolul urcă puternic pe fondul riscurilor din Strâmtoarea Ormuz Creșterea prețului petrolului este legată de temerile privind eventuale perturbări în Strâmtoarea Ormuz , una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Amenințările cu rachete și drone au redus drastic traficul petrolier în zonă, ceea ce a alimentat temerile privind aprovizionarea globală. În aceste condiții: petrolul american a urcat cu aproximativ 8,5% , ajungând la 81 de dolari pe baril , cel mai ridicat nivel din iulie 2024; petrolul de referință Brent a crescut cu 4,9% , până la 85,41 dolari pe baril . Analiștii avertizează că o creștere spre 100 de dolari pe baril ar putea alimenta inflația globală și ar încetini economia. Bursa americană închide în scădere Creșterea costurilor energetice a afectat sentimentul investitorilor, iar principalele indicii bursieri americani au încheiat ședința pe minus: Indice Evoluție Dow Jones -1,62% S&P 500 -0,57% Nasdaq -0,25% Cele mai afectate sectoare au fost industria, materialele și sănătatea, iar acțiunile companiilor aeriene au înregistrat scăderi puternice. Tehnologia limitează pierderile Piața a fost parțial susținută de sectorul tehnologic. Compania Broadcom a anunțat că veniturile din cipuri pentru inteligență artificială ar putea depăși 100 de miliarde de dolari anul viitor , ceea ce a dus la o creștere de aproximativ 3,2% a acțiunilor sale. În ansamblu, însă, investitorii rămân prudenți și urmăresc evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, considerat principalul factor care influențează piețele financiare în această perioadă. Impact și asupra politicii monetare Creșterea prețurilor la energie ar putea afecta și planurile Rezervei Federale privind reducerea dobânzilor. Potrivit datelor analizate de investitori, o eventuală tăiere a ratei de dobândă cu 0,25 puncte procentuale ar putea fi amânată din iulie până în octombrie 2026. În acest context, evoluția conflictului și stabilitatea fluxurilor de petrol din regiune rămân elemente cheie pentru piețele globale. [...]
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a zguduit bursele și a scumpit petrolul , iar investitorii s-au refugiat rapid în dolar și aur, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters. Cotația Brent a urcat cu 4,5%, la 76,07 dolari pe baril , după ce a atins temporar 82 de dolari, iar petrolul american a crescut la 69,59 dolari. Aurul a avansat cu 1%, până la 5.327 dolari uncia , semn al tensiunii din piețe. Loviturile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului continuă, iar Teheranul a răspuns cu rachete în regiune. Președintele american Donald Trump a declarat că ostilitățile ar putea dura încă patru săptămâni și că atacurile vor continua până la atingerea obiectivelor asumate. Strâmtoarea Ormuz, punctul critic Piața urmărește cu atenție Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece: aproximativ 20% din petrolul comercializat pe mare la nivel global; circa 20% din gazul natural lichefiat. Deși ruta nu este oficial blocată, mai multe petroliere staționează la intrare, pe fondul riscurilor de securitate și al problemelor de asigurare. Jorge Leon, de la Rystad Energy, avertizează că o oprire efectivă ar bloca 15 milioane de barili pe zi. În paralel, OPEC+ a decis o majorare modestă a producției pentru aprilie, de 206.000 de barili pe zi, însă mare parte din acest volum ar trebui să tranziteze tot zona tensionată. Alan Gelder, de la Wood Mackenzie, compară situația cu embargoul petrolier din anii 1970 . Ajustat la valoarea actuală, pragul istoric ar echivala cu aproximativ 90 de dolari pe baril în 2026, nivel care, în condițiile actuale, nu pare greu de atins. Reacția burselor În Asia: Nikkei 225 (Japonia) a scăzut cu 1,4%, pe fondul temerilor legate de costurile energiei; MSCI Asia-Pacific (fără Japonia) a pierdut 1,2%; CSI 300 (China) a rămas relativ stabil. În Orientul Mijlociu, Emiratele Arabe Unite și Kuweit au suspendat temporar tranzacțiile. În Europa, contractele futures pe EURO STOXX 50 au coborât cu 1,4%, iar pe DAX cu 1,3%. La New York, indicii futures pe S&P 500 și Nasdaq au pierdut câte 0,6%. Dolarul și titlurile americane, principalele refugii Dolarul s-a apreciat, susținut de statutul Statelor Unite de exportator net de energie și de atractivitatea titlurilor de stat americane. Euro a scăzut la 1,1788 dolari, iar randamentul obligațiunilor SUA pe 10 ani s-a stabilizat la 3,97%. Tensiunile geopolitice se suprapun peste un climat economic fragil, cu investitorii atenți la datele economice din SUA și la posibilele decizii ale Rezervei Federale privind dobânzile. Un șoc prelungit al petrolului ar putea reaprinde inflația globală, punând presiune suplimentară pe companii și consumatori. [...]
