Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Loviturile ucrainene asupra a două rafinării din Rusia ridică riscul de întreruperi operaționale în lanțul de procesare a petrolului, într-un context în care informațiile oficiale despre unele incidente rămân incomplete, potrivit Meduza.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că în noaptea de 28 iunie forțele ucrainene au lovit, cu atacuri cu rază lungă, două rafinării din Rusia: una în Ținutul Krasnodar și una în regiunea Iaroslavl. În mesajul său, Zelenski a susținut că astfel de operațiuni „slăbesc capacitatea Rusiei de a duce acest război” și reduc resursele care „lucrează pentru mașina militară rusă”.
Autoritățile regionale au raportat un incendiu la rafinăria din Slaviansk-pe-Kuban (Ținutul Krasnodar) după un atac cu drone ucrainene în noaptea de 28 iunie, notează publicația, trimițând la un material separat despre incident (Meduza).
În schimb, despre lovirea rafinăriei din Iaroslavl „nu se știa” anterior, conform relatării. Guvernatorul regiunii Iaroslavl, Mihail Evraev, a comunicat în aceeași noapte despre pericol de drone și ulterior despre blocarea circulației la ieșirea spre Moscova; drumul a fost redeschis, iar Evraev nu a menționat consecințe ale unui atac cu drone.
Din perspectiva pieței, miza imediată este operațională: atacurile asupra rafinăriilor pot duce la opriri temporare, incendii și restricții logistice, iar lipsa unor confirmări oficiale complete — în cazul Iaroslavl — complică evaluarea rapidă a impactului asupra capacităților de procesare și a fluxurilor regionale de produse petroliere. În acest stadiu, informațiile disponibile se bazează pe declarația lui Zelenski și pe comunicările autorităților regionale menționate de Meduza, fără detalii suplimentare despre amploarea pagubelor.
Recomandate
O rafinărie rusă de 6 milioane de tone/an a fost oprită complet, cu reparații estimate la până la șase luni, după un atac cu drone ucrainene , ceea ce amplifică presiunea asupra aprovizionării cu carburanți în Rusia, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc pe 11 august și a vizat rafinăria Orsknefteorgsintez din orașul Orsk, regiunea Orenburg, la peste 1.300 km de Ucraina. Guvernatorul regional, Evgheni Solnțev, a declarat pe 13 august că lovitura a avariat „infrastructură-cheie” care nu poate fi refăcută în prezent, iar unitatea a fost închisă integral. Statul Major General al Ucrainei a confirmat că instalația a fost țintită. „Echipamentele sunt importate, iar, având în vedere sancțiunile, reparațiile ar putea dura până la șase luni. Uzina a fost complet oprită”, a spus Solnțev, potrivit aceleiași surse. De ce contează: risc mai mare de deficit local și costuri logistice Închiderea pe termen lung a unei rafinării cu capacitate de procesare de aproximativ 6 milioane de tone metrice de țiței pe an poate accentua tensiunile din piața internă a carburanților, într-un context în care atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești au fost asociate deja cu penurii și scumpiri, notează publicația. Guvernatorul a spus că regiunea Orenburg se pregătește pentru un scenariu de penurie prelungită și că va trebui să se bazeze pe combustibil adus din alte zone, cu „logistica deja reconfigurată”. Din cele 287 de benzinării din regiune, circa 80% funcționau în continuare, potrivit acestuia. Context: intensificarea loviturilor asupra sectorului energetic Închiderea rafinăriei din Orsk este prezentată ca parte a unei campanii ucrainene în extindere împotriva infrastructurii petroliere rusești, care a vizat tot mai des rafinării, depozite de combustibil și alte obiective aflate adânc pe teritoriul Rusiei. Kyiv Post mai relatează că, în noaptea de 13 august, Ucraina a urmat cu un nou atac asupra sectorului petrolier, vizând complexul de rafinare Gazprom Neftekhim Salavat din Bașkortostan. Publicația precizează că amploarea pagubelor de la Orsk nu a putut fi verificată independent. [...]
Scumpirea rapidă a motorinei a șters aproape imediat efectul reducerii temporare a accizei , după ce MOL și Rompetrol au majorat marți, 18 august, prețul cu 14 bani pe litru, la 10,19 lei/l, pe fondul unei mișcări similare făcute cu o zi înainte de Petrom și OMV , potrivit Economedia . Ieftinirea generată de scăderea accizei cu 20% s-a văzut la pompă duminică, 16 august, dar „a rezistat” doar o zi, în condițiile în care majorările au venit luni și marți. În paralel, datele indică la Rompetrol o ieftinire de 1 ban pe litru la benzină. Cum au evoluat prețurile la pompă (16–18 august) În intervalul 16–18 august, modificările au fost concentrate pe motorină: Petrom : motorină 9,99 lei/l (16 aug.) → 10,14 lei/l (17 aug., +0,15) → 10,14 lei/l (18 aug., neschimbat); benzină 18 aug.: 9,51 lei/l OMV : motorină 10,05 lei/l → 10,20 lei/l (+0,15) → 10,20 lei/l (neschimbat); benzină: 9,57 lei/l MOL : motorină 10,05 lei/l → 10,05 lei/l (neschimbat) → 10,19 lei/l (+0,14); benzină: 9,57 lei/l Rompetrol : motorină 10,05 lei/l → 10,05 lei/l (neschimbat) → 10,19 lei/l (+0,14); benzină: 9,54 lei/l Lukoil : motorină 10,35 lei/l (nicio schimbare în perioada analizată); benzină: 9,57 lei/l Socar : motorină 9,99–10,01 lei/l (nicio schimbare); benzină: 9,51–9,55 lei/l De ce contează: măsura fiscală e temporară, dar prețul rămâne volatil Ministerul Finanțelor a activat mecanismul de ajustare dinamică a accizei după creșteri puternice ale cotațiilor internaționale la motorină. Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, în a doua jumătate a lunii august cotațiile Platts pentru motorină au crescut cu 34,13%, în timp ce prețul mediu al motorinei standard la pompă a urcat cu 23,01%, ceea ce a dus la reducerea temporară cu 20% a accizei . În perioada 16–31 august 2026 , acciza pentru motorina standard este de 2.243,43 lei/1.000 de litri , urmând să fie reevaluată în funcție de evoluția pieței. Dincolo de șoferi, motorina rămâne un cost major pentru transportatori, distribuție și agricultură, astfel că oscilațiile rapide de preț pot menține presiunea pe costurile operaționale ale companiilor. [...]
Reducerea accizei rămâne singura pârghie directă a statului asupra prețurilor la carburanți , în condițiile în care restul factorilor – de la aprovizionarea cu țiței până la costurile de transport și asigurare – sunt determinați de riscuri geopolitice și logistice, a spus premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Economedia . Declarația a fost făcută la Timișoara, unde Bolojan a fost întrebat despre scumpirea carburanților. El a indicat două elemente: mecanismul de reducere a accizei (taxa inclusă în prețul la pompă) și componenta de aprovizionare cu țiței și motorină, pe care statul „nu poate fi influența”. De ce se scumpesc carburanții: riscuri și costuri în lanț Bolojan a legat creșterea prețurilor de evoluții externe, menționând „problemele din Golf” și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pe fondul cărora companiile „își iau măsuri de protecție”. „Astăzi, ca efect al războiului, există nave care au fost atacate cu drone (în Marea Neagră – n.r.), deci asta înseamnă riscuri pentru transportatori, asta înseamnă costuri de asigurare în plus, asta înseamnă costuri de transport în plus şi toate, într-o formă sau alta, se regăsesc în ritmul de aprovizionare.” În acest context, mesajul premierului interimar este că presiunea pe prețuri vine din costuri suplimentare care se transmit pe lanțul de aprovizionare, nu dintr-o decizie internă ce ar putea fi „corectată” administrativ. Implicația economică: presiune pe inflație și spațiu limitat de intervenție Bolojan a mai spus că scumpirea combustibililor are efect direct asupra inflației din România, ceea ce amplifică miza economică a evoluției prețurilor la pompă. Totodată, el a amintit că au existat probleme cu transportul de carburanți pe calea ferată către vestul țării, dar care „s-au rezolvat în ultimele zile”, sugerând că blocajele logistice interne pot apărea, însă nu sunt principala cauză a scumpirilor. „Oricât ne-am dori, nu avem cum să controlăm lucruri care nu pot fi controlate de noi. Nu este doar la noi această situaţie.” [...]
Traficul prin Strâmtoarea Hormuz a coborât aproape de zero , amplificând riscul de șoc pe lanțul global de aprovizionare cu țiței chiar înainte de expirarea armistițiului SUA–Iran, potrivit Ziarul Financiar . În weekend, doar cinci nave de marfă au traversat strâmtoarea sâmbătă, iar duminică nu a fost înregistrată nicio traversare, pe fondul blocajului negocierilor dintre Washington și Teheran. Datele Kpler citate de Reuters arată o ruptură abruptă față de săptămâna anterioară, când 31 de nave trecuseră prin aceeași rută în același interval. Scăderea vine după ce traficul atinsese deja săptămâna trecută cel mai redus nivel din ultimele trei luni, cu o medie zilnică de aproximativ 13 nave, mult sub nivelul de dinaintea războiului. De ce contează: o rută care susținea circa o cincime din petrolul mondial Înainte de izbucnirea conflictului, prin Strâmtoarea Hormuz treceau în medie aproximativ 130 de nave pe zi. În prezent, traficul este cu aproximativ 90% sub nivelul de dinaintea războiului început la 28 februarie. Miza economică este ridicată: ruta transporta înainte de conflict aproximativ o cincime din petrolul mondial, astfel că o întrerupere prelungită ar crește presiunea pe piețele energetice și, implicit, pe inflația globală. Blocaj diplomatic și condiții pentru reluarea traficului Reducerea traficului are loc în timp ce acordul de încetare a focului dintre SUA și Iran ajunge la termenul de expirare de 60 de zile. Cele două părți nu au ajuns la un acord permanent, iar Iranul susține că nici nu consideră că există un armistițiu propriu-zis care să poată fi prelungit. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că nu au loc negocieri directe între cele două țări. Qatarul și Pakistanul transmit mesaje între părți și mențin contacte cu Teheranul, însă, potrivit informațiilor din articol, acest lucru nu echivalează cu negocieri oficiale. În paralel, Iranul condiționează reluarea traficului prin strâmtoare de concesii din partea SUA, în timp ce Washingtonul insistă asupra redeschiderii rutei. Efecte operaționale: rute ocolite, identificare oprită, monitorizare mai dificilă În acest context, transportatorii maritimi evită ruta sau operează doar în condiții considerate suficient de sigure. O parte dintre navele care au traversat recent strâmtoarea au folosit rutele aflate sub control iranian, iar unele nave și-au oprit sistemele de identificare, ceea ce complică monitorizarea traficului. Petrolul nu a „explodat” încă, dar piața rămâne sensibilă Deși traficul maritim s-a prăbușit, prețul petrolului nu a avut luni o creștere abruptă, investitorii evaluând în continuare posibilitatea reluării negocierilor și a redeschiderii rutei. Brent a urcat cu aproximativ 0,3%, la 88,79 dolari (aprox. 401 lei) pe baril, în timp ce West Texas Intermediate a scăzut cu circa 0,3%, la 82,16 dolari (aprox. 371 lei). Analiștii citați în articol consideră că o creștere mult mai puternică ar necesita o întrerupere și mai severă a fluxurilor de țiței prin Hormuz sau o blocare simultană a Strâmtorii Bab el-Mandeb, o altă rută strategică pentru comerțul mondial. [...]
Motorina se ieftinește cu 68 de bani pe litru de la miezul nopții , ca efect al reducerii accizei la carburanți, potrivit Mediafax . Măsura are un impact direct de cost pentru transport și pentru șoferi, însă efectul final depinde de cât din reducere este transferat efectiv în prețul de la pompă. Anunțul a fost făcut sâmbătă de fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan , care a susținut că noul nivel al accizei va produce o scădere imediată a prețului motorinei. „Din această noapte, de la ora 24:00, motorina se ieftinește cu 68 de bani pe litru, acciza la carburanți scade, iar efectul se vede imediat la pompă” Ce înseamnă pentru consumatori, în termeni simpli Publicația notează că, strict aritmetic, o reducere de 68 de bani pe litru ar însemna o economie de 34 de lei la alimentarea unui rezervor de 50 de litri, dacă diminuarea este transferată integral în prețul de la pompă. Contextul invocat și ce urmează Bogdan Ivan a prezentat reducerea ca răspuns la creșterea costului vieții, pe fondul scumpirilor la carburanți, energie și gaze, și a afirmat că măsura ar fi rezultatul demersurilor făcute împreună cu echipa PSD. El a mai spus că ieftinirea motorinei ar urma să fie continuată cu alte măsuri pentru limitarea efectelor scumpirilor. În același mesaj, Ivan a inclus și un atac politic la adresa lui Ilie Bolojan , pe care l-a acuzat că le-ar fi cerut românilor să suporte creșterile de prețuri și să facă economii. [...]
Atacurile asupra a trei petroliere ADNOC în Strâmtoarea Ormuz cresc riscul de întreruperi pe una dintre cele mai importante rute ale petrolului , cu potențial de presiune asupra cotațiilor internaționale și, implicit, asupra costurilor energetice în Europa, potrivit Mediafax . Trei nave aparținând companiei de stat Adnoc (Emiratele Arabe Unite) au fost atacate într-un interval de 24 de ore în timp ce încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz. Două dintre petroliere au fost atacate joi seară, iar al treilea vineri seară. Conform informațiilor disponibile, nici Adnoc, nici autoritățile nu au raportat victime sau pagube în urma incidentelor, relatează publicația La Tribune. Ministerul de Externe al Emiratelor Arabe Unite a condamnat atacurile și le-a atribuit Iranului, susținând că folosirea strâmtorii pentru presiuni economice asupra altor state reprezintă un act de „piraterie” al Gardienilor Revoluției iranieni. Abu Dhabi consideră incidentele o amenințare directă pentru stabilitatea regională și securitatea energetică globală. „Țara își va apăra dreptul la libertatea navigației și la utilizarea strâmtorii în conformitate cu dreptul internațional”, a transmis Anwar Gargash , consilier al președintelui Emiratelor, potrivit informațiilor citate. De ce contează pentru piața petrolului Miza depășește regiunea Golfului: înaintea actualului război din Orientul Mijlociu, aproximativ o cincime din petrolul mondial tranzita Strâmtoarea Ormuz, pasajul maritim care leagă Golful Persic de Oceanul Indian. O perturbare a traficului pe această rută poate împinge în sus cotațiile internaționale ale petrolului și ale produselor petroliere, cu efecte inclusiv asupra statelor europene. Context: blocajul din Ormuz și condițiile Iranului Potrivit informațiilor citate de La Tribune, strâmtoarea este blocată de Iran de la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, la sfârșitul lunii februarie, în timp ce Statele Unite au instituit o blocadă asupra porturilor iraniene. În acest context, Teheranul condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz de îndeplinirea unor cerințe politice. Un înalt oficial iranian a cerut, săptămâna trecută, între altele, încetarea războiului și a operațiunilor împotriva Iranului și aliaților săi din Liban, teritoriile palestiniene, Yemen și Irak, precum și ridicarea blocadei navale impuse de SUA, potrivit declarațiilor preluate de agenția iraniană Tasnim. Atacurile asupra petrolierelelor ADNOC amplifică astfel riscurile operaționale pe una dintre arterele strategice ale comerțului energetic mondial, într-un moment în care conflictul dintre Statele Unite și Iran continuă să apese asupra pieței petrolului. [...]
