Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Ucraina a lovit două obiective petroliere majore din Rusia, inclusiv un complex petrochimic la circa 1.500 km de graniță, într-o mișcare care poate pune presiune pe producția de carburanți și pe lanțurile de aprovizionare ale armatei ruse, potrivit Kyiv Post. Atacurile cu drone au vizat peste noapte complexul Gazpromneftekhim Salavat din Republica Bașchortostan și rafinăria Afipsky din Ținutul Krasnodar; la ambele locații au fost raportate incendii, iar amploarea pagubelor este încă evaluată.
Ținta cea mai îndepărtată a fost complexul Gazpromneftekhim Salavat, descris ca unul dintre cele mai mari din Rusia. Canale ucrainene de monitorizare au publicat imagini video despre care susțin că arată un incendiu la instalație, iar publicația rusă independentă Astra a relatat, citând filmări ale martorilor, despre explozii multiple și un nor dens de fum negru. Șeful Republicii Bașchortostan, Radiy Khabirov, a confirmat un atac cu drone asupra „zonei industriale Salavat”, afirmând că raidul a fost „respins” și că incendiile ar fi fost provocate de resturi ale dronelor doborâte, fără să confirme explicit lovirea rafinăriei.
Din perspectiva capacității, Kyiv Post notează că presa rusă a indicat pentru Salavat un volum de procesare de 7,2 milioane tone de materii prime în 2024 (aprox. 2,7% din capacitatea totală de rafinare a Rusiei), cu o producție de 1,5 milioane tone de benzină și 2,5 milioane tone de motorină. Un analist economic citat, Viaceslav Șiriaev, a spus că Salavat ar fi fost „ultimul mare producător de benzină” din Rusia care nu fusese lovit de forțele ucrainene în 2026, după două atacuri raportate în septembrie 2025.
A doua țintă a fost rafinăria Afipsky din Ținutul Krasnodar, una dintre cele mai mari din sudul Rusiei. Potrivit materialului, instalația are o capacitate anuală de procesare de 6,25 milioane tone de țiței și condensat (un amestec de hidrocarburi lichide asociate gazelor naturale), aprovizionat din Siberia de Vest și regiunea Volga-Ural, prin conducte, cale ferată și transport rutier.
Autoritățile regionale ruse au recunoscut izbucnirea unui incendiu la rafinărie. Canalul ucrainean de Telegram Krymsky Veter a relatat că primele explozii ar fi avut loc în jurul miezului nopții și a descris incendiul drept „masiv”. Astra a mai susținut că focul a izbucnit în zona parcului de rezervoare, unde sunt stocate produse destinate exportului (inclusiv benzină, motorină, distilate de condensat, reziduuri de păcură și sulf). Rafinăria Afipsky mai fusese vizată într-un atac cu drone pe 11 iunie, potrivit aceleiași surse.
Ulterior, Statul Major General al Ucrainei a confirmat lovirea ambelor rafinării și apariția incendiilor, precizând că evaluarea pagubelor este în curs. În comunicatul citat, instituția descrie complexul Gazprom Neftekhim Salavat ca având o capacitate proiectată de aproximativ 10 milioane tone de țiței pe an și menționează că produce carburanți și alte produse „folosite pentru a susține economia și mașinăria militară” a Rusiei.
Tot Statul Major a mai raportat o lovitură asupra unei facilități de transbordare a navelor din apropiere de Gelendjik (Krasnodar), utilizată de Rusia pentru transferul încărcăturilor de petrol și pentru sprijinirea operațiunilor navale și a logisticii militare, precum și atacuri asupra unui depozit de muniții în Donețk ocupat și a unui nod logistic în Luhansk ocupat. Pentru toate, evaluările privind efectele sunt prezentate ca fiind în desfășurare.
De partea rusă, Ministerul Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a interceptat și distrus 288 de drone ucrainene de tip „aripă fixă” între 20:00 (ora Moscovei) pe 13 iulie și 08:00 pe 14 iulie, în mai multe regiuni, inclusiv în zona Moscovei, Krasnodar, Crimeea și Bașchortostan, precum și deasupra mărilor Azov și Neagră. Declarația nu clarifică însă câte drone ar fi trecut de apărare și ce pagube exacte au produs la obiectivele energetice menționate.
Recomandate
O rafinărie rusă de 6 milioane de tone/an a fost oprită complet, cu reparații estimate la până la șase luni, după un atac cu drone ucrainene , ceea ce amplifică presiunea asupra aprovizionării cu carburanți în Rusia, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc pe 11 august și a vizat rafinăria Orsknefteorgsintez din orașul Orsk, regiunea Orenburg, la peste 1.300 km de Ucraina. Guvernatorul regional, Evgheni Solnțev, a declarat pe 13 august că lovitura a avariat „infrastructură-cheie” care nu poate fi refăcută în prezent, iar unitatea a fost închisă integral. Statul Major General al Ucrainei a confirmat că instalația a fost țintită. „Echipamentele sunt importate, iar, având în vedere sancțiunile, reparațiile ar putea dura până la șase luni. Uzina a fost complet oprită”, a spus Solnțev, potrivit aceleiași surse. De ce contează: risc mai mare de deficit local și costuri logistice Închiderea pe termen lung a unei rafinării cu capacitate de procesare de aproximativ 6 milioane de tone metrice de țiței pe an poate accentua tensiunile din piața internă a carburanților, într-un context în care atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești au fost asociate deja cu penurii și scumpiri, notează publicația. Guvernatorul a spus că regiunea Orenburg se pregătește pentru un scenariu de penurie prelungită și că va trebui să se bazeze pe combustibil adus din alte zone, cu „logistica deja reconfigurată”. Din cele 287 de benzinării din regiune, circa 80% funcționau în continuare, potrivit acestuia. Context: intensificarea loviturilor asupra sectorului energetic Închiderea rafinăriei din Orsk este prezentată ca parte a unei campanii ucrainene în extindere împotriva infrastructurii petroliere rusești, care a vizat tot mai des rafinării, depozite de combustibil și alte obiective aflate adânc pe teritoriul Rusiei. Kyiv Post mai relatează că, în noaptea de 13 august, Ucraina a urmat cu un nou atac asupra sectorului petrolier, vizând complexul de rafinare Gazprom Neftekhim Salavat din Bașkortostan. Publicația precizează că amploarea pagubelor de la Orsk nu a putut fi verificată independent. [...]
Ucraina a oprit atacurile cu drone asupra petrolierelor din Novorossiisk după o solicitare a SUA , pe fondul temerilor Washingtonului că loviturile din Marea Neagră pot destabiliza piața petrolului și pot afecta inclusiv companii americane, potrivit Economedia . Miza este portul rusesc Novorossiisk, folosit și pentru exporturi de țiței din Kazahstan către un terminal al Caspian Pipeline Consortium (CPC). Conform informațiilor transmise de Agerpres și relatate de Economedia, solicitarea ar fi venit luna trecută din partea vicepreședintelui SUA, JD Vance , în contextul îngrijorărilor că atacarea petrolierelor care transportă țiței kazah lovește fluxuri comerciale care implică și companii occidentale. Ce ar fi acceptat Kievul și în ce condiții Ucraina ar fi fost de acord să nu atace infrastructura CPC sau navele non-rusești, însă cu două condiții: navele să nu fie vizate de sancțiuni ucrainene și să nu transporte petrol sau mărfuri rusești. Casa Albă, Departamentul de Stat și biroul lui Vance nu au răspuns solicitărilor Reuters de a comenta, iar agenția a precizat că nu a putut verifica imediat informația. Impactul asupra exporturilor și producției: semnal pentru piața petrolului Atacurile cu drone din Marea Neagră au redus cu până la o cincime volumul de petrol încărcat prin terminalul CPC în luna iulie, potrivit a patru surse informate citate în material, într-un context în care războiul afectează vânzările Kazahstanului și ale marilor companii petroliere occidentale. Tot în iulie, Kazahstanul — dependent de ruta CPC pentru exporturile de țiței — ar fi înregistrat o scădere de 14% a producției de petrol față de iunie, potrivit acelorași surse. În Kazahstan operează, între altele, Chevron și Exxon Mobil. Un oficial american a confirmat pentru Reuters că administrația SUA a avertizat Ucraina să înceteze atacurile asupra navelor non-rusești din Marea Neagră. În paralel, Kievul susține că intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești urmărește să reducă resursele cu care Rusia își finanțează armata. [...]
Traian Băsescu pune criza carburanților pe seama blocării aprovizionării cu țiței și cere o discuție despre rute alternative , în condițiile în care România și Europa ar fi afectate de întreruperea fluxurilor prin terminalul Novorossiisk, potrivit Mediafax . Fostul președinte a vorbit la Digi24 despre Caspian Pipeline Consortium (CPC) , pe care a descris-o ca o conductă de aproximativ 1.500 km ce leagă zăcământul Tengiz de terminalul Novorossiisk. Băsescu a susținut că traseul este „închis” și a detaliat structura acționariatului din zăcământul Tengiz, indicând o pondere majoritară a companiilor americane (Chevron și Exxon), precum și o participație a Chevron în conducta de transport. Miza economică: risc de aprovizionare pentru România și Europa În intervenția sa, Băsescu a afirmat că Ucraina ar produce „daune uriașe” prin blocarea aprovizionării cu țiței, nu doar pentru România, ci și pentru Europa, argumentând că Novorossiisk este un terminal care furnizează țiței din Kazahstan către piața europeană. „Discutăm de Ucraina, căreia noi îi dăm pâinea de la gură (...) și ei ne produc daune uriașe prin blocarea aproviziunii cu țiței, nu numai a României, dar a Europei.” Tot el a invocat și nemulțumiri din „o parte din electorat” legate de nivelul sprijinului acordat Ucrainei, în contextul efectelor economice reclamate. Ce alternative indică Băsescu și care sunt limitările Fostul președinte a spus că ar exista alternative de aprovizionare cu țiței din Kazahstan, însă „problema este că trebuie discutat”. Ca variantă, a descris un traseu care ar presupune transportul către Baku, apoi prin Azerbaidjan și Turcia, cu încărcare în Mediterană și tranzit prin strâmtorile turcești. Băsescu a avertizat însă că această opțiune ar fi „mai peste mână” și ar ridica probleme de: aglomerație pe rutele maritime, costuri mai mari, dificultăți logistice asociate tranzitului prin strâmtori. În material nu sunt prezentate date despre nivelul stocurilor, evoluția prețurilor sau măsuri concrete ale autorităților ori ale companiilor, astfel că amploarea efectelor economice rămâne necuantificată în informațiile publicate. [...]
Atacurile reciproce asupra navelor comerciale din Marea Neagră cresc riscul de întreruperi pe ruta petrolului kazah și alimentează riscuri de sancțiuni pentru companii , după ce Ucraina și Rusia au intensificat loviturile asupra transportului civil, potrivit Kyiv Post . Ucraina a lovit, duminică și luni, trei petroliere aflate la încărcare la un terminal rusesc folosit pentru exportul de țiței pompat din Kazahstan, iar surse militare ucrainene și oficiali kazahi au confirmat atacurile. Cel mai recent incident descris este un atac cu drone cu rază lungă, luni, asupra KTK Marine Terminal, la aproximativ 26 km nord de Novorossiisk, care a lovit și a incendiat petrolierul Nelsa în timpul încărcării. Nava, sub pavilion Camerun, ar fi încărcat țiței produs în Kazahstan, iar incendiul a fost stins după intervenția pompierilor „în cea mai mare parte a zilei”, cu evacuarea a 22 din 24 de membri ai echipajului; căpitanul și ofițerul secund ar fi rămas la post, conform relatărilor citate. Marți, relatări bazate pe martori de la țărm au indicat că nava aflată la ancoră nu părea în pericol de scufundare, deși zona pupa tribord ar fi fost serios avariată de explozie și incendiu. Terminalul KTK și miza pentru exporturile de țiței „KTK” este abrevierea rusă pentru Caspian Pipeline Consortium (Consorțiul Conductei Caspice), companie înființată în 1992 pentru a facilita exportul de țiței din Asia Centrală către piețele internaționale. Rusia și Kazahstan sunt acționari majori, Oman este acționar minoritar, iar Chevron, ExxonMobil, Shell și Eni ar deține, de asemenea, participații, potrivit materialului. În același val de atacuri, drone ucrainene au lovit duminică încă două petroliere la terminal: Asia (pavilion Liberia, deținută de greci) și Nissos Ios (pavilion Insulele Marshall, deținută de greci), ambele luând foc; incendiile au fost stinse. Publicația notează că niciuna dintre aceste două nave nu este listată ca făcând parte din așa-numita „ flotă din umbră ” a Rusiei (rețea de nave folosite pentru a ocoli restricții), spre deosebire de Nelsa. Riscuri de sancțiuni și reacția Kazahstanului Nelsa este descrisă ca membru confirmat al „flotei din umbră” și se află, împreună cu operatorii săi, sub sancțiuni impuse de UE, Regatul Unit, Canada, Elveția, Noua Zeelandă și Ucraina pentru sprijinirea exporturilor de petrol ale Rusiei în pofida restricțiilor legate de război. Materialul citează și un raport Reuters din iulie 2026 care a identificat nava (156.000 tone deadweight) ca posibil folosind un pavilion fals al Camerunului pentru a facilita evitarea sancțiunilor; potrivit grupurilor care urmăresc sancțiunile, proprietarul și operatorul cel mai frecvent raportat ar avea baza în Dubai. Kazahstanul a criticat atacurile ucrainene într-o declarație comună a ministerelor de Externe și Energie, numindu-le „atacuri teroriste” care interferează ilegal cu transportul pașnic de țiței deținut de SUA și Kazahstan pe nave neutre. Documentul susține că autoritățile de la Astana ar fi obținut aprobări pentru încărcare și plecare și că atacul a încălcat aceste aprobări, invocând și „riscuri ecologice și tehnologice” și pericol pentru echipaje multinaționale. În același timp, Kyiv Post arată că, dacă un destinatar ar primi sau ar obține profit dintr-un transport realizat cu Nelsa, atunci orice companie implicată în transfer ar putea încălca legislația SUA și s-ar putea expune la acuzații de evitare a sancțiunilor, indiferent de poziția Kazahstanului privind legitimitatea transportului. Escaladare și pe ruta cerealelor: atacul asupra unei nave în Odesa Pe partea rusă, escaladarea a inclus o salvă de rachete de croazieră antinavă, duminică, asupra unei nave încărcate cu cereale în portul ucrainean Odesa, atac care ar fi produs cele mai grave pierderi de vieți omenești în rândul echipajelor civile pe durata războiului, cu 10 morți, potrivit surselor navale ucrainene și presei maritime comerciale din Ucraina și Turcia citate. Un alt atac descris: forțele ruse ar fi lansat trei rachete X-59 sau posibil X-69 asupra navei Golden Leo, un vrachier sub pavilion Guineea-Bissau, deținut de o companie turcă, la plecarea din portul Odesa. Un focos de „jumătate de tonă” ar fi ucis 10 membri ai unui echipaj preponderent sirian și indian; autoritățile ucrainene au evacuat opt supraviețuitori, iar Administrația Porturilor Maritime din Ucraina a indicat că primele raportări plasau echipajul total la 17 persoane. Ce se schimbă operațional în Marea Neagră Materialul descrie o rupere a unei înțelegeri tacite potrivit căreia navele neutre nu ar fi fost vizate sistematic cu atacuri antinavă. În acest context, riscurile pentru companiile de shipping, traderii de petrol și încărcătorii de mărfuri cresc pe două direcții: continuitatea exporturilor de țiței prin infrastructura KTK , inclusiv pentru încărcături asociate Kazahstanului; expunerea la sancțiuni atunci când sunt implicate nave sau operatori aflați pe liste restrictive, chiar dacă marfa este prezentată drept „legitimă”. Kyiv Post mai notează că Ucraina a extins în ultimele săptămâni campania cu drone împotriva transportului civil rusesc în Marea Azov și Marea Neagră, iar loviturile asupra KTK ar marca prima extindere a acestei operațiuni către țărmul regiunii ruse Krasnodar. [...]
Guvernul Groenlandei avertizează că forajele petroliere nu pot începe fără aprobări , după ce echipamente pentru pregătirea operațiunilor au fost deja aduse la țărm pe coasta de est a insulei, potrivit Economica . Miza este una de reglementare: autoritățile locale spun că nu au acordat nicio aprobare pentru debarcarea echipamentului și cer ca pașii logistici viitori să fie comunicați și aprobați înainte de implementare. Într-un comunicat, guvernul a transmis un „avertisment ferm” și a precizat că „toate aspectele logistice viitoare trebuie comunicate și aprobate de autoritatea pentru resurse minerale, înainte de a fi puse în aplicare”. Ce vrea să facă Greenland Energy și de ce contează Greenland Energy, o companie din Texas înființată anul trecut, susține că sub regiunea Jameson Land „s-ar putea afla” țiței în valoare de 1 trilion de dolari. Compania a anunțat planuri de a cheltui 60 de milioane de dolari (aprox. 276 milioane lei) pentru forarea a două sonde, pentru a verifica ipoteza, însă proiectul depinde de aprobările guvernului local. Contextul complică suplimentar situația: Groenlanda a încetat să mai elibereze noi licențe petroliere în 2021, invocând motive de mediu. Totuși, compania britanică 80 Mile obținuse anterior drepturi de explorare în Jameson Land, iar documente corporative indică faptul că Greenland Energy ar urma să preia o participație majoritară în proiect în schimbul finanțării explorării — dar „are încă nevoie de permisiunea Guvernului pentru a continua”. Echipamente deja la țărm, aprobări încă în lucru După ce un reprezentant al companiei ar fi afirmat eronat, într-o întâlnire cu comunitatea locală din iunie, că există permisiunea de a debarca echipamente, președintele Greenland Energy, Larry Swets, a pus situația pe seama unei comunicări care „a creat confuzie”, pe fondul entuziasmului pentru proiect. Ulterior, locuitorii au observat un remorcher care a adus o barjă la țărm și a descărcat „o duzină de containere”. Guvernul groenlandez a precizat că scopul a fost aducerea echipamentului la Nunap Qeqqa (Jameson Land) în legătură cu forajele de explorare planificate. Publicația daneză de investigații Danwatch a relatat, citând șeful companiei de transport maritim, că livrarea era destinată Greenland Energy. Calendarul anunțat și dilema politică pentru autorități Greenland Energy nu a răspuns întrebărilor adresate de The Guardian, însă într-o scrisoare către acționari a susținut că discuțiile recente cu autoritățile de reglementare din Groenlanda au fost „constructive” și că firma este „încurajată” de progresul privind aprobările rămase. Compania a mai spus că, după aceste discuții, ar urma să foreze inițial un singur puț. În același timp, liderii Groenlandei se confruntă cu o decizie sensibilă: ar putea aproba forajul chiar dacă sondele planificate par să fie într-o zonă de conservare protejată de Convenția Ramsar (tratat internațional pentru protecția zonelor umede) sau ar putea refuza, riscând — potrivit temerilor exprimate în material — să ofere un pretext pentru escaladarea presiunilor politice dinspre SUA. Guvernul groenlandez a mai indicat că „nu ar fi proporțional” să ceară îndepărtarea echipamentului deja debarcat și că o cerere de autorizare este încă în procesare. Un reprezentant al Greenland Energy a spus că o navă cu 300 de containere cu echipamente de foraj ar urma să plece din Canada pe 12 septembrie, iar forajele ar urma să înceapă în octombrie. Separat, Jeff Landry, guvernatorul statului Louisiana și trimis al lui Trump în Groenlanda, a afirmat că Groenlanda ar putea începe extracția de petrol anul viitor. [...]
Germania riscă să împingă în sus prețurile gazelor în UE dacă intră în iarnă cu rezerve mult sub ținte, pe fondul unui pariu politic că piața va umple depozitele fără intervenția statului, relatează Politico . Miza nu este doar internă: un deficit în cea mai mare economie europeană se poate transmite rapid în țările vecine și în cotațiile din întreg blocul. La nivelul UE, rezervele de gaze sunt „periculos de scăzute”, iar riscul este amplificat de continuarea războiului din Iran și de eventuale episoade de frig care ar crește cererea de încălzire în iarnă. În acest context, Germania este descrisă drept „cea mai mare vulnerabilitate” a Uniunii, deoarece un gol de aprovizionare acolo ar putea ridica prețurile în toată Europa. Rezerve la minime istorice și ținte UE greu de atins După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, statele UE au fost obligate să atingă un nivel de 90% al capacității de stocare până la iarnă, pentru a evita penurii. Ulterior, după izbucnirea războiului din Iran, UE a redus ținta la 80%, pentru a limita cumpărările panicarde. În mod obișnuit, traderii și utilitățile cumpără gaze vara (când sunt mai ieftine), le stochează și le vând iarna. Potrivit analizei, acest mecanism a fost perturbat: prețurile mai mari din timpul verii, pe fondul războiului din Iran și al efectelor schimbărilor climatice, au slăbit stimulentele comerciale. În ansamblul UE, rezervele sunt la aproximativ 58% din capacitate, cu 16 puncte procentuale sub media istorică pe cinci ani și la cel mai redus nivel din 2011. În Germania, situația este și mai tensionată: rezervele erau la 47% din capacitatea națională în august, „cel mai mic nivel de umplere de când există date”, iar depozitele germane reprezintă peste 20% din capacitatea de stocare a UE. Berlinul refuză intervenția, de teama unei scumpiri imediate Pe fondul presiunilor tot mai mari, apar apeluri ca Berlinul să intervină direct și să oblige companiile energetice controlate de stat să cumpere gaze „la orice preț”, abandonând doctrina de piață liberă. Guvernul german refuză însă, deși nu își îndeplinește țintele UE și se confruntă cu riscul unor penurii fizice „încă din noiembrie”, potrivit materialului. Ministerul Energiei din Germania susține că umplerea depozitelor rămâne responsabilitatea companiilor și traderilor și avertizează că o umplere condusă de guvern ar strânge și mai mult piața și ar împinge prețurile în sus, ceea ce ar putea înrăutăți situația de aprovizionare în lunile următoare. De ce contează pentru piață: volatilitate mai mare și risc de „efect de contagiune” Analiza leagă presiunea pe prețuri de tensiunile din zona Strâmtorii Hormuz , menționând că indicatorul de referință al gazelor în Europa este acum constant mai ridicat decât în primele patru luni ale războiului din Iran. În paralel, expunerea Europei la volatilitate a crescut prin înlocuirea contractelor pe termen lung cu Rusia cu achiziții pe termen scurt de gaze naturale lichefiate (GNL) tranzacționate global, unde cargourile se duc către cel mai mare ofertant. În material sunt menționate și pierderea unor livrări-cheie din Qatar, respectiv creșterea cererii în Asia, ca factori care pot înăspri competiția pentru volume. Comisia Europeană afirmă că blocul nu se confruntă cu riscuri de aprovizionare în iarnă, însă o analiză a firmei Rapidan (citată de Politico ) estimează că rezervele ar putea urca doar la 65% din capacitatea totală până în noiembrie și că atingerea țintei UE nu ar fi posibilă fără „prețuri semnificativ mai mari”. Ce urmează: iarna va testa strategia „piața rezolvă” Potrivit lui Laurent Ruseckas, analist senior la S&P Global, dacă temperaturile vor fi neobișnuit de scăzute, traderii ar putea fi forțați să cumpere suplimentar în ultimul moment, ceea ce ar împinge prețurile în sus, mai ales dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă. Pe de altă parte, o intervenție timpurie ar putea scumpi gazul „prematur” dacă iarna se dovedește blândă. Riscul nu este doar de preț, ci și de disponibilitate fizică. Sebastian Heinermann, directorul asociației germane de stocare a gazelor INES, avertizează că până și umplerea la 76% (nivel pe care SEFE spune că îl poate atinge) ar putea să nu acopere necesarul într-o iarnă „excepțional de rece”, cu potențiale efecte în lanț asupra țărilor către care Germania are obligații de asistență de urgență, inclusiv Austria, Elveția, Italia și Danemarca. Berlinul a prezentat planuri pentru un nou stoc de urgență, dar acesta ar urma să acopere doar 10% din capacitatea de gaze a țării și să înceapă oficial abia vara viitoare. În același timp, alte state au trecut la măsuri directe: Olanda a alocat 1,2 miliarde de euro (aprox. 6,1 miliarde lei) companiei de stat EBN pentru a accelera reumplerea rezervelor. În Germania, mesajele din industrie rămân mixte: SEFE spune că ținta de 70% rămâne realizabilă fără intervenție și indică faptul că 78% din capacitatea de stocare este deja rezervată (fără a garanta volumele efectiv injectate), în timp ce Uniper avertizează că devine „din ce în ce mai dificil” să fie atinse nivelurile-țintă înainte de iarnă, în ritmul actual. [...]
