Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Oprirea rafinăriei din Tuapse după trei atacuri cu drone în mai puțin de două săptămâni adâncește riscul de perturbări logistice și de export pentru petrolul rusesc la Marea Neagră, într-un moment în care Ucraina spune că urmărește să lovească veniturile Moscovei din energie, potrivit HotNews.
Un atac ucrainean cu drone a provocat marți un incendiu de proporții la rafinăria din orașul Tuapse, iar președintele rus Vladimir Putin a descris loviturile ca fiind „tot mai frecvente” împotriva infrastructurii civile. Este al treilea atac asupra portului Tuapse, pe malul Mării Negre, în mai puțin de două săptămâni, iar armata ucraineană a confirmat bombardamentul.
Rafinăria și-a oprit producția pe 16 aprilie, din cauza avariilor provocate de drone asupra portului, care au făcut imposibilă expedierea producției, potrivit unor surse din industrie citate în material. În urma atacurilor, oficialii ruși au raportat cel puțin trei morți, iar unul dintre incidente a dus la o scurgere de petrol în mare.
Unitatea din Tuapse are o capacitate anuală de aproximativ 12 milioane de tone metrice (circa 240.000 de barili pe zi) și produce nafta, motorină și păcură.
Putin a spus, la televiziunea rusă, că atacurile asupra facilităților energetice „ar putea avea consecințe grave asupra mediului”. Tot el a afirmat că guvernatorul regional i-a raportat că nu există „amenințări majore”, iar situația este gestionabilă pe teren.
Anterior, Putin i-a cerut ministrului pentru Situații de Urgență, Alexander Kurenkov, să se deplaseze la Tuapse pentru a supraveghea stingerea incendiului și gestionarea consecințelor.
Autoritatea rusă de protecție a consumatorilor a recomandat populației să rămână în case și să țină ferestrele închise, pe fondul fumului dens. Șeful districtului Tuapse, Serghei Boiko, a ordonat marți evacuarea locuitorilor din apropierea rafinăriei, cu refugiere într-o școală.
Într-un atac anterior, din 20 aprilie, asupra orașului a căzut o „ploaie neagră” de petrol, care a lăsat reziduuri uleioase.
Kremlinul a acuzat Ucraina că agravează criza mondială a țițeiului prin atacarea facilităților de stocare care conțin petrol destinat exportului. Ministerul ucrainean de Externe nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de a comenta acuzațiile, iar în trecut președintele Volodimir Zelenski a susținut că exporturile rusești nu sunt suficient de importante pentru a influența prețurile globale.
Ucraina și-a intensificat atacurile asupra țintelor energetice rusești începând din martie, pe fondul unei pauze în negocierile de pace mediate de SUA, în timp ce Washingtonul se concentrează în principal pe războiul cu Iranul.
Pe plan intern, materialul notează și reacții de nemulțumire în rândul unor localnici din Tuapse, care au cerut explicații privind întărirea apărării antiaeriene și au acuzat indiferența Moscovei; purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că autoritățile „lucrează intens” pentru a combate atacurile cu drone.
Recomandate
Sediul central al Saudi Aramco a fost avariat, iar o parte din activitate a fost mutată în alte birouri și în regim de lucru de acasă , după un atac cu drone și rachete atribuit rebelilor houthi, potrivit Biziday . Un incendiu s-a extins pe mai multe etaje, însă nu este clar dacă a fost provocat de o lovitură directă sau de resturi rezultate în urma interceptării proiectilelor. Trei persoane cu cunoștințe directe despre situație au declarat că incendiul a afectat mai multe etaje ale clădirii, iar două dintre ele au precizat că angajații lucrează de acasă. În paralel, o parte din activitate a fost transferată către birouri din alte părți ale lumii. Nu au fost raportate victime. Ce spun autoritățile și compania Ministerul Energiei din Arabia Saudită a transmis oficial că atacul a provocat un incendiu „de proporții limitate”. Saudi Aramco nu a oferit un punct de vedere. Sediul central al companiei este în Dhahran, la Golful Persic. Contextul atacului și riscul de escaladare Autoritățile saudite au anunțat marți seară că au interceptat mai multe drone și rachete lansate asupra capitalei Riad și altor orașe. În Riad, patru persoane au fost rănite din cauza resturilor. Atacul vine după ce Arabia Saudită a lovit marți mai multe depozite de petrol din Yemen (detalii în materialul Biziday ), iar rebelii houthi au amenințat că vor ataca obiective ale Saudi Aramco. Informațiile sunt atribuite de Biziday agenției Reuters și postului CNN, inclusiv în relatările lor: Reuters și CNN . Pentru piața petrolului, miza imediată este continuitatea operațiunilor: deși nu sunt menționate întreruperi de producție, mutarea activității și avarierea sediului indică un nivel de perturbare operațională, iar lipsa de claritate privind cauza exactă a incendiului lasă deschisă evaluarea completă a pagubelor. [...]
Miniștrii de externe ai UE pun sub semnul întrebării eficiența acordului Trump–Putin pentru importuri limitate de motorină , considerând că acesta este puțin probabil să influențeze prețurile din SUA, potrivit Euronews . Mesajul transmis la nivel european este că impactul economic al unei astfel de înțelegeri ar fi marginal, în condițiile în care piața este deja tensionată de scumpirea globală a petrolului. În evaluările citate, analizele de piață indică faptul că importul unor cantități limitate de motorină „nu va schimba” prețurile din Statele Unite. Acordul vine pe fondul unei perioade de presiune asupra economiei americane și asupra consumatorilor, pe măsură ce prețurile la petrol cresc la nivel global. Contextul invocat de Euronews este războiul de opt luni dintre SUA și Iran, care a alimentat scumpirea petrolului. În acest cadru, prețul motorinei a atins repetat noi recorduri în ultimele săptămâni, cu efecte în lanț asupra inflației pentru o gamă largă de bunuri de consum. UE: acordul are mai degrabă miză internă în SUA decât efect de piață Margus Tsahkna , ministrul de externe al Estoniei, a sugerat că înțelegerea are o componentă politică internă în SUA, în apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului, și nu una cu efect real asupra cotațiilor: „Nu cred că în realitate această afacere cu motorina va schimba cu adevărat prețul petrolului sau motorinei pe piață, deci este mult mai legat de situația internă din SUA, unde, știți, se apropie alegerile de la jumătatea mandatului .” În același timp, oficialul eston a legat discuția de presiunea exercitată anterior de Donald Trump asupra Ucrainei și a susținut că Europa ar trebui să se concentreze pe ceea ce poate face direct, respectiv pe sprijinirea Ucrainei. [...]
Congresul SUA pregătește un vot care ar putea bloca importurile de petrol rusesc , într-o mișcare cu miză de reglementare și impact direct asupra pieței de combustibili, potrivit Adevărul . Inițiativa vizează să împiedice administrația Trump să ridice sancțiunile asupra petrolului rusesc, într-un moment în care este invocat un deficit de combustibil. Proiectul este anunțat de congresmanul republican Brian Fitzpatrick (Pennsylvania) ca fiind bipartizan și ar urma să se numească „ Ronald Reagan Peace Through Strength Act ”. Fitzpatrick spune că va încerca să forțeze un vot printr-o „petiție de descărcare” (procedură prin care o majoritate poate aduce un proiect în plen, ocolind blocajele din comisii) și estimează că ar trece „cu o majoritate covârșitoare”. Nu este clar, deocamdată, cine sunt inițiatorii democrați. De ce contează: Congresul încearcă să limiteze marja de manevră a președintelui Miza este să fie restrânsă posibilitatea președintelui de a relaxa sancțiunile energetice împotriva Rusiei. În 2022, Congresul a adoptat o lege care interzicea importurile de petrol rusesc și autoriza noi sancțiuni, dar includea o excepție: președintele poate permite livrări de energie cumpărată înainte de adoptarea legii sau importuri considerate de interes național. În acest context, noul proiect ar urmări să „blocheze orice achiziție de petrol rusesc”, conform mesajului public al lui Fitzpatrick. Contextul imediat: acordul anunțat de Trump și reacțiile politice Inițiativa legislativă vine după ce Donald Trump a anunțat vineri o înțelegere care permite Rusiei să livreze 300.000 de tone de motorină pieței americane și celei globale. Vladimir Putin a confirmat, potrivit presei de stat de la Moscova, disponibilitatea Rusiei de a furniza petrol și produse petroliere pe piețele americană și globală. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat sâmbătă că acordul transmite Rusiei semnalul că „poate continua pur și simplu să atace” Ucraina. Trump a replicat, în fața jurnaliștilor, că Zelenski „ar fi putut pune capăt acestui război de multe ori”, dar „a ales să nu o facă”, adăugând că Ucraina ar trebui să-și „găsească un nou lider”. Acordul a fost criticat de ambele partide. Democrata Gabe Amo, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei, a susținut că decizia îl avantajează pe Putin, în timp ce administrația invocă presiunea prețurilor la benzină. Cine susține proiectul și ce argumente invocă Republicanul Don Bacon (Nebraska) a anunțat că va fi unul dintre inițiatorii inițiali și a spus că „Congresul trebuie să ia atitudine”. Într-un comentariu pentru Ukrainska Pravda, Bacon a numit decizia lui Trump o „greșeală gravă” și a argumentat că permiterea cumpărării de motorină rusească înseamnă bani pentru economia Rusiei și „mașina ei de război”. Bacon afirmă că motivul deciziei ar fi încercarea de a reduce prețul motorinei înainte de alegerile intermediare și indică un nivel de circa șase dolari pe galon pentru motorină, pe care îl descrie drept ridicat pentru consumatorii americani. El mai susține că sondajele ar arăta constant că aproximativ 70% dintre americani sprijină Ucraina, deși opiniile diferă privind forma sprijinului. La finalul materialului este menționat că guvernul rus a ridicat parțial interdicția de export de motorină către alte state, în baza înțelegerii dintre Putin și Trump. Ce urmează În acest stadiu, proiectul este anunțat public, iar detaliile despre susținerea democrată și calendarul legislativ nu sunt încă precizate. Următorul test va fi dacă Fitzpatrick reușește să declanșeze votul în Cameră prin procedura invocată și dacă inițiativa strânge o majoritate suficientă pentru a limita, prin lege, opțiunea Casei Albe de a permite importuri de produse petroliere rusești. [...]
Relaxarea temporară a sancțiunilor SUA pentru motorina rusească riscă să slăbească frontul occidental , chiar dacă poate tempera pe termen scurt presiunea prețurilor la carburanți, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Înțelegerea anunțată de Donald Trump cu Vladimir Putin este prezentată ca o mișcare cu miză electorală internă în SUA, dar cu efecte potențial sensibile pentru Europa, Ucraina și România. Acordul vizează strict motorina, nu o ridicare generală a restricțiilor asupra petrolului rusesc, iar mecanismul invocat este o relaxare temporară a sancțiunilor pentru a permite livrările. Expertul în securitate Cătălin Buciumeanu susține că administrația americană încearcă să limiteze impactul scumpirii carburanților asupra economiei de zi cu zi – transport, agricultură și, indirect, prețurile alimentelor – într-un moment politic sensibil, cu mai puțin de o lună înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Concret, înțelegerea ar include o primă livrare de peste 300.000 de tone, urmată de volume suplimentare. Totuși, efectele asupra prețurilor la pompă sunt descrise ca incerte: o reacție inițială favorabilă a piețelor nu garantează o ieftinire durabilă, iar dacă reducerea nu ajunge rapid la consumatori, acordul poate fi atacat politic în SUA ca o concesie făcută Moscovei pentru un beneficiu economic nesigur. Riscul pentru Europa: precedentul „excepțiilor” de la sancțiuni Pentru Uniunea Europeană, analiza indică o tensiune între un posibil avantaj economic imediat (o ofertă mai mare de motorină ar putea reduce presiunea pe piață) și consecințele de securitate pe termen lung. Buciumeanu avertizează că redistribuirea unor volume existente nu rezolvă problema de fond a deficitului de capacitate de rafinare. Punctul central este însă riscul de coordonare: dacă sancțiunile sunt relaxate din motive de presiune economică internă, Kremlinul ar putea interpreta că este suficient să „reziste” până când costurile politice îi împing pe adversari să facă excepții. În această logică, acordul ar transmite un semnal că unitatea occidentală devine vulnerabilă când interesele economice și electorale intră în conflict cu obiectivele strategice. Ucraina: presiune asupra atacurilor la rafinăriile rusești, fără garanții de pace Pentru Ucraina, consecințele ar putea fi mai directe, în condițiile în care atacurile asupra rafinăriilor rusești sunt un instrument de afectare a resurselor economice și a logisticii agresorului. Textul citează o relatare Axios, care menționează, pe baza unui oficial american, că înțelegerea ar fi venit după solicitări repetate ale Washingtonului ca Kievul să oprească aceste atacuri. Aceeași relatare indică faptul că Putin nu s-ar fi angajat, în convorbirea cu Trump, să reia negocierile de pace. În interpretarea expertului, se conturează un dezechilibru: Rusia ar beneficia de o deschidere economică, în timp ce Ucraina ar putea fi împinsă să renunțe la un instrument militar fără concesii verificabile din partea Moscovei. România: câștig economic posibil, dar miza rămâne de securitate Pentru România, o eventuală temperare a prețurilor la motorină ar putea ajuta transportatorii, agricultorii și consumatorii, însă analiza subliniază că ieftinirea nu se transferă automat și imediat la pompă. Dincolo de preț, miza pentru București este legată de securitatea regională: capacitatea Ucrainei de a rezista și credibilitatea coordonării transatlantice au implicații directe la Marea Neagră. Buciumeanu susține că România ar avea motive să sprijine condiționarea oricărei relaxări a sancțiunilor de concesii rusești verificabile, avertizând că o ieftinire a motorinei nu este, în sine, dovada unei reciprocități din partea Rusiei. [...]
Guvernul prelungește până la 1 februarie 2027 reducerea temporară a accizei la motorină, evitând o scumpire estimată de Ministerul Finanțelor la circa 0,85 lei/litru , potrivit Adevărul . Decizia a fost anunțată de premierul Luca Niculescu la începutul ședinței de Guvern, pe fondul „persistenței crizei” de pe piața petrolului și al presiunilor asupra consumatorilor. Măsura este prezentată de Executiv ca un instrument de limitare a majorărilor la pompă și de protejare atât a populației, cât și a economiei, în condițiile în care autoritățile invocă volatilitatea pieței țițeiului și a produselor petroliere (benzină și motorină) și nevoia de menținere a funcționării pieței energiei. „Ne preocupă, de asemenea, creşterea preţului la carburant, suportată din ce în ce mai greu de români, şi ca măsură de sprijin vom prelungi astăzi cu încă trei luni perioada de aplicare a măsurilor pentru limitarea majorărilor la preţul motorinei”, a declarat premierul. Ce impact ar fi avut eliminarea reducerii accizei, potrivit calculelor Finanțelor Ministerul Finanțelor estimează că renunțarea la reducerea temporară a accizei ar fi putut împinge prețul motorinei în sus cu aproximativ 0,85 lei/litru, dacă restul factorilor de piață ar fi rămas neschimbați. Conform calculelor instituției, prețul mediu ar fi putut urca: de la aproximativ 10,90 lei/litru la circa 11,75 lei/litru Pentru un plin de 50 de litri , diferența ar fi însemnat un cost suplimentar de aproximativ 42 de lei la o singură alimentare. Estimarea este prezentată ca un scenariu, nu ca o prognoză certă: evoluția efectivă depinde de cotațiile internaționale, costurile de aprovizionare și celelalte condiții de piață. Context suplimentar despre această estimare apare într-un material anterior al publicației, care indică aceeași ordine de mărime a scumpirii: Adevărul . Context: presiuni pe energie înainte de sezonul rece În aceeași ședință, premierul a cerut autorităților să acorde atenție pregătirilor pentru sezonul rece, cu accent pe monitorizarea necesarului de energie, a stocurilor de gaze din depozite și a funcționării sistemului energetic. [...]
OMV își pregătește strategia de vânzare pentru gazele din Neptun Deep , împărțind volumele între România și export , cu obiectivul declarat de a maximiza randamentul comercial al proiectului, potrivit Economedia . Mesajul vine de la Emma Delaney , numită recent CEO al grupului OMV, în contextul în care primele livrări sunt așteptate în 2027. Delaney a spus că „o parte” din gaz va fi destinată pieței interne, iar „restul volumelor” va merge către alte piețe europene, fără să detalieze proporțiile. Șefa OMV a refuzat să ofere informații despre contracte și prețuri, invocând motive comerciale. „O parte din acest gaz va fi destinată pieței interne din România, unde avem un istoric solid de livrări, iar restul volumelor va merge către alte piețe europene.” Ce înseamnă pentru piață: prețurile și contractele rămân, deocamdată, opace Din declarațiile conducerii OMV reiese că structura de preț va depinde de „mixul contractelor”, de durata și de termenii acestora. Pentru exporturile către Europa, baza ar urma să fie piețele europene, în timp ce unele contracte din România ar putea reflecta cerințe specifice pieței locale. În acest moment, compania nu a comunicat o structură detaliată a contractelor și nici un preț unic pentru toate volumele din Neptun Deep. Delaney a punctat însă că ipoteza de preț anunțată anterior rămâne neschimbată: „Nu există nicio schimbare în ipoteza de 25 de euro/MWh, asumată și comunicată în 2025.” Ca reper, Economedia notează că prețul mediu realizat de grupul OMV la gaze a fost de 49 de euro/MWh în trimestrul al treilea. Calendar și mize financiare: primele gaze în 2027, proiect aproape 90% finalizat Neptun Deep, dezvoltat în Marea Neagră de OMV Petrom și Romgaz, este „aproape 90% finalizat”, conform informațiilor prezentate de companie. Platforma offshore a fost instalată, conducta de transport către țărm a fost montată, iar forajul continuă la ultimele două dintre cele zece sonde. Următorii pași includ conectarea instalațiilor submarine, testarea și punerea în funcțiune, plus verificările necesare înainte de începerea producției. Primele gaze sunt așteptate în prima jumătate a lui 2027, iar producția de platou ar urma să fie atinsă până la finalul trimestrului al treilea din 2027. Investiția totală este estimată la aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). La capacitatea maximă, proiectul ar urma să producă circa 140.000 de barili echivalent petrol pe zi timp de aproape zece ani, din care aproximativ 70.000 de barili echivalent petrol pe zi ar reveni OMV Petrom (50% din proiect), operatorul Neptun Deep. OMV estimează că, la nivelul de platou, proiectul ar putea contribui cu aproximativ 500 de milioane de euro anual (aprox. 2,5 miliarde lei) la rezultatul operațional curent al grupului. [...]
