Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Scumpirile de sâmbătă la pompă ridică costul minim al carburanților în marile orașe, cu creșteri vizibile la benzină în București, Timișoara, Iași și Constanța, iar la Cluj-Napoca doar la motorină, potrivit Adevărul.
În București, benzina standard pornește de la 8,47 lei/l, cu 0,05 lei peste nivelul de vineri, la stațiile Petrom. La alte rețele din Capitală (OMV, Mol, Rompetrol, Lukoil etc.), un litru de benzină ajunge la 8,53 lei/l, conform datelor din articol.
La nivelul țării, cea mai ieftină benzină standard este indicată la 8,27 lei/l, cu 0,12 lei mai puțin decât vineri, la stațiile Petrolium din Albești (Mureș) și Năsăud (Bistrița-Năsăud), potrivit peco-online.ro.
Pentru motorina standard, cel mai mic preț menționat este 8,32 lei/l, neschimbat față de ziua precedentă, la stația RST din Lungulețu (Dâmbovița), informație atribuită de Adevărul publicației Libertatea.
În orașele mari analizate după numărul de locuitori (București, Timișoara, Iași, Constanța), cel mai mic preț al benzinei standard este sâmbătă 8,47 lei/l, în creștere cu 0,05 lei față de vineri. În Cluj-Napoca, benzina a rămas la 8,39 lei/l.
La motorină, minimul din orașele analizate ajunge la 8,99 lei/l în Cluj-Napoca (plus 0,03 lei față de vineri). În București, Timișoara, Iași și Constanța, prețul minim este 9,03 lei/l, o creștere de 0,05 lei față de ziua precedentă.
În lipsa unor explicații despre cauzele scumpirii în textul sursă, concluzia practică pentru șoferi este că diferența dintre „minimul național” și „minimul din marile orașe” rămâne semnificativă, iar alimentarea în afara centrelor urbane mari poate reduce costul pe litru, acolo unde traseul permite.
Recomandate
Benzina și motorina au început să se ieftinească, dar scăderea petrolului nu se vede încă integral la pompă , arată datele citate de Stirile Pro TV , după acordul de pace anunțat între SUA și Iran, care a readus stabilitatea pe piața țițeiului. Pentru șoferi și companii, miza rămâne diferența dintre ieftinirea rapidă a barilului și ajustarea lentă a prețurilor la carburanți. Potrivit Monitorului Prețurilor, la stațiile Petrom, OMV, Mol și Lukoil din București, Iași și Sibiu, benzina se vinde între 8,62 și 8,78 lei pe litru, iar motorina între 9,08 și 9,14 lei pe litru. Publicația notează că aceste niveluri sunt încă „departe” de cele de dinaintea crizei din Strâmtoarea Ormuz . Cât costă benzina și motorina în marile orașe În București, intervalele de preț prezentate pentru benzină sunt: Petrom: 8,62 lei/litru OMV – Mol: 8,68 lei/litru Lukoil: 8,78 lei/litru Pentru motorină, în București: Petrom: 9,08 lei/litru OMV – Mol: 9,14 lei/litru Lukoil: 9,14 lei/litru În Sibiu, Iași și Constanța, cotațiile la marile lanțuri sunt descrise ca fiind similare, iar la motorină prețurile sunt identice în cele trei orașe analizate, ceea ce sugerează o politică de preț uniformă la nivel național pentru rețelele mari. În datele citate, Petrom apare ca opțiunea cea mai ieftină pentru ambele tipuri de carburanți, iar Lukoil are cele mai mari prețuri la benzină. Petrolul a scăzut cu peste 30% față de vârf, dar transmiterea în prețuri întârzie Acordul de pace dintre SUA și Iran ar fi dus la redeschiderea Strâmtorii Ormuz și la reluarea fluxurilor de petrol din Golf, iar prețul barilului ar fi coborât cu peste 30% față de vârful de 122 de dolari atins în timpul crizei, conform articolului. În același context, sunt menționate scăderi de peste 5% ale cotațiilor: Brent la aproximativ 82 de dolari pe baril, iar WTI la circa 80 de dolari pe baril, cel mai redus nivel din martie. Totuși, specialiști citați avertizează că piața ar putea subestima dificultățile următoare: Westpac arată că stocurile mondiale, diminuate după închiderea prelungită a Strâmtorii Hormuz, au nevoie de timp pentru a fi refăcute, iar strategul ANZ Daniel Hynes consideră că „șocul energetic este departe de a se fi încheiat”. În practică, pentru consumatori și transportatori, concluzia imediată este că ieftinirea petrolului nu se transferă automat și rapid în prețurile de la pompă, iar eventuale scăderi mai consistente depind de evoluția stocurilor și a livrărilor din Golf, așa cum reiese din analiza citată. [...]
Serbia încearcă să evite sancțiunile SUA printr-un acord care ar scoate rușii din NIS , compania care acoperă circa 80% din piața locală de produse petroliere, iar guvernul de la Belgrad ar urma să-și consolideze poziția dacă MOL finalizează preluarea pachetului controlat de Gazprom, potrivit Economica . NIS este deținută majoritar de Gazprom Neft și de compania sa soră Intelligence, ambele filiale ale Gazprom, care controlează împreună 56% din acțiuni. Statul sârb are aproape 30% și spune că ar putea cumpăra încă 5% dacă vânzarea participației rusești către grupul ungar MOL se finalizează. Ce câștigă statul sârb și ce promite MOL Ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a transmis pe rețelele sociale că o eventuală creștere a participației statului ar aduce „drepturi sporite” în guvernanța companiei, inclusiv posibilitatea de a bloca decizii importante. În paralel, MOL s-a angajat să mențină producția la rafinăria din Pancevo (lângă Belgrad) „la cel puțin aceleași capacități anuale medii ca în ultimii patru ani” de dinaintea presiunii sancțiunilor americane, conform aceleiași surse. Miza: termenul OFAC și riscul de sancțiuni Statele Unite cer, încă de la începutul lui 2025, retragerea companiilor rusești din NIS, companie expusă sancțiunilor financiare americane, care au fost însă amânate în mod repetat. Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din Trezoreria SUA a prelungit recent până la 16 iunie termenul acordat MOL și Gazprom pentru finalizarea negocierilor. În ianuarie, cele două grupuri conveniseră asupra „prevederilor fundamentale” ale unui viitor acord de vânzare a acțiunilor deținute de Gazprom în NIS. Președintele sârb Aleksandar Vucic a avertizat că presiunea americană se intensifică: „Cred că ajungem la capătul răbdării americane.” Context: cum a ajuns Gazprom acționar majoritar În 2008, Serbia a vândut către Gazprom pachetul majoritar de acțiuni al NIS pentru 400 de milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei). În prezent, ieșirea rușilor din acționariat a devenit o condiție practică pentru reducerea riscului de sancțiuni și pentru stabilitatea aprovizionării interne, având în vedere rolul dominant al NIS pe piața sârbă. [...]
Importurile de gaze au sărit cu 46,8% în ianuarie–aprilie 2026, un semnal de creștere a dependenței de aprovizionarea externă pe fondul unei producții interne ușor mai mici, potrivit Economica , pe baza datelor INS. În intervalul ianuarie–aprilie 2026, importurile de gaze naturale au urcat cu 46,8% față de aceeași perioadă din 2025, adică cu 397.500 tep (tone echivalent petrol), depășind 1,246 milioane tep. În același timp, producția internă a scăzut ușor în primele patru luni ale anului, conform datelor statistice citate. Ce indică prognozele oficiale pentru 2026–2027 Estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) indică o creștere a producției de gaze naturale până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. În „ Prognoza echilibrului energetic ”, CNSP estimează: pentru 2026: producție de 7,907 milioane tep (+1,5%); pentru 2027: producție de 8,176 milioane tep (+3,4%). Pe partea de importuri, CNSP anticipează o tendință de reducere, mai pronunțată către 2027 (minus 6%), în linie cu avansul producției prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar luând în calcul și menținerea tranzitului către piețe externe. Concret, prognoza CNSP este: pentru 2026: importuri de 2,150 milioane tep (-2,7%); pentru 2027: importuri de 2,022 milioane tep (-6%). De ce contează pentru piață Creșterea abruptă a importurilor în primele luni din 2026, în paralel cu o producție internă în scădere, pune presiune pe balanța de aprovizionare și poate amplifica sensibilitatea pieței la prețurile și disponibilitatea din regiune. În acest context, traiectoria prognozată de CNSP — mai multă producție internă și importuri în scădere până în 2027 — devine relevantă pentru planificarea companiilor și pentru evaluarea riscurilor de securitate energetică. [...]
Atacul cu drone asupra rafinăriei din Tiumen arată extinderea riscului operațional pentru infrastructura petrolieră rusă, la aproape 2.000 km de graniță , potrivit Meduza . Guvernatorul regiunii Tiumen, Aleksandr Moor , a declarat că atacul asupra rafinăriei Tiumen (Antipinski) a fost „respins”, fără victime, iar angajații au fost evacuați. Ce se știe despre incident Moor a spus că nu au existat persoane rănite și că personalul a fost scos din incintă ca măsură de siguranță. În același timp, canalul de Telegram Astra, citând localnici, susține că în cartierul Antipino, unde se află rafinăria, s-au auzit cel puțin două explozii. Consilierul ministrului apărării din Ucraina, Serghei Sternenko , a confirmat că ținta atacului din Tiumen a fost chiar rafinăria locală. De ce contează pentru sectorul petrol și gaze Rafinăria din Tiumen este descrisă ca fiind cel mai mare rafinator independent din Rusia, cu o capacitate de producție de 7,5 milioane de tone de petrol pe an. Faptul că o astfel de instalație este vizată la o distanță atât de mare de granița ruso-ucraineană amplifică presiunea operațională asupra industriei: crește nevoia de protecție, poate genera întreruperi și complică logistica și planificarea producției, chiar și atunci când autoritățile afirmă că atacul a fost „respins”. Context: nu este primul episod în Tiumen Este cel puțin a doua dată când devine public un atac cu drone ucrainene asupra Tiumenului; primul a avut loc în octombrie 2025. La începutul lunii iunie 2026, la aceeași rafinărie a izbucnit un incendiu puternic, iar autoritățile au insistat atunci că nu a fost vorba despre un atac cu drone. Tiumen se află la aproape 2.000 de kilometri de granița dintre Rusia și Ucraina, ceea ce subliniază, din perspectivă operațională, extinderea geografică a riscurilor pentru infrastructura petrolieră. [...]
Un atac cu drone a vizat rafinăria de petrol din Tyumen, un nod major de procesare din Siberia de Vest , la aproape 1.900 km de granița cu Ucraina, ceea ce ridică din nou miza riscului operațional pentru infrastructura energetică rusă aflată departe de linia frontului, potrivit Kyiv Post . Autoritățile ruse au raportat că incidentul a avut loc sâmbătă, 20 iunie. Guvernatorul regiunii Tyumen, Alexander Moor , a anunțat alertă de drone și evacuarea personalului rafinăriei, prin canalul său oficial de Telegram. Într-un mesaj ulterior, el a susținut că atacul a fost respins, dar a confirmat că resturi au căzut pe teritoriul rafinăriei și că echipele de intervenție lucrează la locul impactului. Conform „informațiilor preliminare” invocate de oficial, instalația „nu a fost avariată”. În paralel, relatări din teren au indicat posibile efecte la fața locului. The Moscow Times a scris că locuitori din microdistrictul Antipino, unde se află rafinăria, au auzit cel puțin două explozii. Canalul ASTRA (Telegram) a analizat imagini ale martorilor care ar arăta fum ridicându-se din zona instalației, iar alte înregistrări ar surprinde un convoi de cel puțin zece autospeciale de pompieri îndreptându-se spre rafinărie. Informațiile independente nu sunt confirmate de autorități în materialul citat. De ce contează pentru piața energiei Rafinăria din Tyumen este descrisă ca fiind cea mai mare unitate de procesare a petrolului din Siberia de Vest, cu o capacitate anuală de rafinare de peste 7 milioane de tone. Chiar și în absența unei confirmări oficiale privind avarii, simpla necesitate de evacuare și intervenție de urgență indică o vulnerabilitate operațională care poate genera întreruperi, costuri suplimentare de securitate și presiune pe logistica internă a industriei petroliere ruse. Context: val de lovituri raportate în sudul Ucrainei și Crimeea Atacul raportat la Tyumen a coincis cu declarații ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei despre lovituri asupra unor ținte militare și logistice ruse, inclusiv: un pod rutier peste strâmtoarea Henicesk (regiunea Herson), folosit ca rută de aprovizionare între Crimeea ocupată și forțele ruse din sudul Ucrainei; un sistem antiaerian Pantsir-S lângă localitatea Dolînske (regiunea Zaporijjea); posturi de comandă pentru drone (UAV) în apropiere de Soledar (Donețk), Hrozove (Zaporijjea) și Terebreno (regiunea rusă Belgorod). În Crimeea, sursa notează că date satelitare și raportări locale ar fi indicat incendii la mai multe obiective energetice și de transport, inclusiv la centrala termoelectrică Tavriyska (470 MW, pusă în funcțiune în 2019) din apropiere de Strohonivka, precum și la depozite de petrol și gaze și stații de distribuție a gazelor în urma unor explozii raportate. Ce urmează rămâne neclar din informațiile disponibile: autoritățile regionale susțin că rafinăria din Tyumen nu a fost avariată, în timp ce relatările independente indică posibile efecte vizibile. În lipsa unei confirmări tehnice, impactul operațional exact nu poate fi cuantificat pe baza materialului citat. [...]
Dezvoltarea Coridorului Vertical ar putea dubla capacitatea de transport la 9,4 mld. m³/an , iar pentru România miza este atât de securitate energetică, cât și de venituri din tranzit și o piață mai lichidă, potrivit Adevărul . Membrii Inițiativei Coridorului Vertical – operatori și companii de infrastructură precum DESFA, Gastrade, ICGB, Bulgartransgaz, Transgaz , FGSZ, Eustream, Vestmoldtransgaz și operatorul sistemului de transport gaze din Ucraina (GTSOU) – au convenit să își coordoneze eforturile pentru investiții menite să elimine „constrângerile fizice” de pe traseu și să crească în special fluxurile pe direcția sud–nord. În forma sa actuală, capacitatea Coridorului Vertical este de 5,03 miliarde metri cubi pe an. Dacă proiectele regionale sunt implementate integral, capacitatea ar putea urca la aproximativ 9,4 miliarde metri cubi anual, ceea ce ar extinde semnificativ opțiunile de aprovizionare pentru piețele conectate. De ce contează economic pentru România Pe lângă reducerea dependenței de gazele rusești – obiectiv pentru care România a promovat conceptul încă din 2016 (context în Adevărul ) – proiectul este prezentat și ca o oportunitate de monetizare a poziției de tranzit. Conform aceleiași surse, Coridorul Vertical (Grecia–Bulgaria–România–Moldova–Ucraina) ar putea aduce un profit suplimentar României de până la 250 de milioane de euro anual (aprox. 1,25 miliarde lei) pentru companiile românești, prin creșterea tranzitului și a lichidității în piață. LNG și rute alternative: ce ar urma să intre în sistem Implementarea coridorului ar permite preluarea de gaze naturale lichefiate (LNG) din terminalele din Grecia – inclusiv Revythoussa și Alexandroupolis – precum și din alte terminale aflate în fază de proiect, menționează publicația. În acest context, articolul indică și posibilitatea aprovizionării cu LNG produs de companii americane, inclusiv din SUA și din alte zone. Principalele blocaje: finanțarea și lipsa specialiștilor Deși sunt menționate „progrese semnificative” în infrastructură, rămân două vulnerabilități majore: finanțarea proiectelor și deficitul de specialiști. Oficialii citați în material susțin că doar o abordare integrată – investiții în rețele, dezvoltarea producției și formarea resursei umane – poate susține atât tranziția energetică, cât și creșterea economică. Context suplimentar despre traseu și rolul regional al proiectului este prezentat de Adevărul . [...]
