Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Scumpirile de sâmbătă la pompă ridică costul minim al carburanților în marile orașe, cu creșteri vizibile la benzină în București, Timișoara, Iași și Constanța, iar la Cluj-Napoca doar la motorină, potrivit Adevărul.
În București, benzina standard pornește de la 8,47 lei/l, cu 0,05 lei peste nivelul de vineri, la stațiile Petrom. La alte rețele din Capitală (OMV, Mol, Rompetrol, Lukoil etc.), un litru de benzină ajunge la 8,53 lei/l, conform datelor din articol.
La nivelul țării, cea mai ieftină benzină standard este indicată la 8,27 lei/l, cu 0,12 lei mai puțin decât vineri, la stațiile Petrolium din Albești (Mureș) și Năsăud (Bistrița-Năsăud), potrivit peco-online.ro.
Pentru motorina standard, cel mai mic preț menționat este 8,32 lei/l, neschimbat față de ziua precedentă, la stația RST din Lungulețu (Dâmbovița), informație atribuită de Adevărul publicației Libertatea.
În orașele mari analizate după numărul de locuitori (București, Timișoara, Iași, Constanța), cel mai mic preț al benzinei standard este sâmbătă 8,47 lei/l, în creștere cu 0,05 lei față de vineri. În Cluj-Napoca, benzina a rămas la 8,39 lei/l.
La motorină, minimul din orașele analizate ajunge la 8,99 lei/l în Cluj-Napoca (plus 0,03 lei față de vineri). În București, Timișoara, Iași și Constanța, prețul minim este 9,03 lei/l, o creștere de 0,05 lei față de ziua precedentă.
În lipsa unor explicații despre cauzele scumpirii în textul sursă, concluzia practică pentru șoferi este că diferența dintre „minimul național” și „minimul din marile orașe” rămâne semnificativă, iar alimentarea în afara centrelor urbane mari poate reduce costul pe litru, acolo unde traseul permite.
Recomandate
Motorina a trecut de 11 lei/l, iar benzina a depășit 10 lei/l în toate rețelele, ceea ce pune presiune directă pe costurile de transport și pe inflație , pe fondul unei piețe regionale tensionate și al unor limite legale care restrâng spațiul de intervenție al statului, potrivit Profit . În stațiile OMV, motorina a urcat la 11,05 lei/l, iar în rețeaua Petrom a ajuns la 10,99 lei/l. Publicația notează că este „foarte probabil” ca și concurența (Rompetrol, MOL sau Lukoil), care vindea încă diesel-ul cu 1–3 bani sub 11 lei/l, să facă o mișcare similară în următoarele ore. Benzina a trecut de 10 lei/l și la ultimul „holdout” Pe segmentul benzinei, Petrom era ultima rețea care mai vindea sub 10 lei/l (9,99 lei/l), după ce Rompetrol, MOL și Lukoil urcaseră la 10,05 lei/l, nivel atins încă de miercuri în stațiile premium OMV. După majorarea de vineri, benzina a ajuns la 10,07 lei/l la Petrom și la 10,13 lei/l în stațiile OMV, ceea ce înseamnă că pragul de 10 lei/l a fost depășit în toate rețelele mari. Context: concurență regională pe motorină și șocuri pe aprovizionare Profit leagă scumpirile de „situația tensionată” de pe piața carburanților, în special la motorină, care a intensificat concurența regională „pe fiecare baril”. În acest context, România a importat în august, pentru prima dată în istorie, motorină din Albania și Tunisia , potrivit datelor citate de publicație. Separat, Bloomberg News a relatat (citat de Profit) că Aramco și-a informat cel puțin doi clienți europeni din rafinare că nu vor primi țiței luna viitoare, după un atac asupra unei conducte-cheie din Arabia Saudită care face legătura cu Marea Roșie. De ce contează: statul are marjă limitată la acciză În paralel cu scumpirile, cadrul legal limitează intervenția prin acciză: Ministerul de Finanțe nu poate reduce acciza la motorină cu mai mult de 25%, ci doar poate prelungi cu două săptămâni aplicarea acestei reduceri, chiar dacă evoluția cotațiilor internaționale este nefavorabilă. Analiza pentru perioada 16–30 decembrie indică: variație a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM): +51,19% ; variație a prețului mediu la pompă pentru motorina standard (VM): +27,47% . Pentru comparație, în analiza pentru 1–15 septembrie, variațiile erau +45,65% (VPM) și +25,45% (VM). Cu toate acestea, reducerea accizei rămâne la 25%, prag stabilit de legislatori. [...]
Scumpirile din ultimele zile au anulat rapid ieftinirea fiscală la motorină , iar dieselul a trecut din nou peste nivelul de dinaintea reducerii accizei, potrivit HotNews . În noaptea de vineri spre sâmbătă, stațiile de alimentare au operat noi majorări, în timp ce benzina se apropie de pragul de 10 lei/litru. În București, benzina standard a ajuns sâmbătă dimineață la un nou nivel istoric în rețelele mari: 9,73 lei/litru la Petrom și 9,79 lei/litru la OMV. La motorină, scumpirea este relevantă prin efectul asupra măsurii guvernamentale: prețul a depășit nivelul de luni, de dinaintea ieftinirii cu 17 bani determinată de reducerea cu 25% a accizei, conform Profit.ro (link în sursa HotNews ). Petrom afișa 10,19 lei/litru, iar OMV 10,25 lei/litru, ceea ce înseamnă că reducerea fiscală a fost „topită” de creșterile recente. Prețuri la benzină în București (sâmbătă, 5 septembrie) Rompetrol: 9,59 lei/litru Socar: 9,64–9,69 lei/litru Lukoil: 9,67 lei/litru Mol: 9,70 lei/litru Petrom: 9,73 lei/litru OMV: 9,79 lei/litru Prețuri la motorină în București (sâmbătă, 5 septembrie) Socar: 10,10–10,14 lei/litru Mol: 10,16 lei/litru Rompetrol: 10,16 lei/litru Petrom: 10,19 lei/litru Lukoil: 10,23 lei/litru OMV: 10,25 lei/litru Pentru consumatori și companii, evoluția indică o volatilitate ridicată la pompă: chiar și intervențiile fiscale pot fi rapid neutralizate de scumpiri succesive, cu impact direct în costurile de transport și distribuție. [...]
Ungaria încearcă să prelungească derogarea de la sancțiuni care îi permite să continue importurile de petrol și gaze din Rusia , pe fondul unei dependențe energetice pe care agenția S&P Global o consideră o vulnerabilitate economică, potrivit Economica . S&P Global, care a confirmat în mai ratingul de credit al Ungariei la BBB-, cu perspectivă negativă, estimează că peste 90% din importurile de petrol și gaze ale țării provin din Rusia, prin conducte care traversează Ucraina, Bulgaria și Serbia. În acest context, dependența de energia rusească rămâne un risc pentru o economie cu consum ridicat de energie, în timp ce Uniunea Europeană încearcă să reducă utilizarea resurselor energetice din Rusia după invazia Ucrainei din februarie 2022. De ce cere Budapesta prelungirea scutirii Anita Orban a declarat că autoritățile de la Budapesta lucrează la prelungirea derogării de la sancțiuni și după luna noiembrie. Argumentul invocat este unul operațional: grupul energetic ungar MOL ar avea nevoie de mai mult timp pentru a face schimbările tehnologice necesare diversificării surselor de energie. Context politic și semnale către Moscova Materialul menționează că acordul ar fi fost negociat între președintele SUA, Donald Trump, și Viktor Orban, liderul ungar de dreapta care a pierdut puterea în urma alegerilor din aprilie, după 16 ani în funcție. În paralel, cabinetul lui Magyar a expulzat luna aceasta 10 diplomați ruși, susținând că au acționat într-un mod incompatibil cu statutul lor, un gest care sugerează o recalibrare a relației cu Rusia, chiar dacă dependența energetică rămâne ridicată. Ce urmează Din informațiile disponibile, miza imediată este obținerea unei prelungiri a derogării după noiembrie, astfel încât Ungaria să evite un șoc de aprovizionare înainte ca MOL să finalizeze adaptările tehnologice necesare pentru diversificare. Detaliile despre durata exactă a prelungirii sau condițiile acesteia nu sunt precizate în sursă. [...]
MOL intră în faza de repornire a unei capacități-cheie de rafinare , după ce a încheiat lucrările de construcție la unitatea AV3 a Rafinăriei Dunărea din Százhalombatta, avariată într-un incendiu în octombrie 2025, potrivit Economedia . Compania spune că, după îndepărtarea echipamentelor de șantier, urmează repornirea treptată a producției, iar după punerea în funcțiune și testare rafinăria ar trebui să revină la capacitate maximă, cu efect asupra siguranței aprovizionării cu combustibili în Ungaria și în regiune. Bugetul alocat reparațiilor a fost de 18 miliarde de forinți (aprox. 229 milioane lei), conform informațiilor din articol. Ce s-a reparat la AV3 și de ce contează operațional Incendiul din toamna trecută a produs „daune semnificative” unității AV3 de distilare a țițeiului. În ultimul an, MOL a derulat o restaurare pe mai multe paliere, care a inclus: demolarea și reconstrucția structurii din beton armat afectate; refacerea echipamentelor avariate, a sistemelor de control și a instalațiilor electrice; instalarea a 27 de pompe noi de mare capacitate; înlocuirea a opt kilometri de conducte; montarea a 100 de kilometri de cabluri electrice. MOL precizează că lucrările au fost finalizate conform calendarului preliminar, iar următorul pas este pregătirea repornirii în condiții de siguranță. Ce urmează: teste, spălări și reluarea etapizată a producției în octombrie În perioada următoare, compania indică o succesiune de operațiuni înainte de reintroducerea țițeiului în instalație: spălarea sistemelor, teste de presiune, teste funcționale ale echipamentelor de control al procesului și de siguranță, conectarea surselor auxiliare de alimentare cu energie și coordonarea operării AV3 cu instalațiile asociate din rafinărie. Fiecare etapă va fi însoțită de inspecții și teste de siguranță operațională. Repornirea este descrisă ca un proces gradual, iar producția ar urma să fie reluată etapizat în luna octombrie. „Cel mai important lucru pentru MOL în acest moment este ca instalația să revină în exploatare în condiții de siguranță și la capacitate maximă.” Într-o declarație citată, Krisztián Pulay , vicepreședinte senior pentru Producție și Dezvoltare Downstream în cadrul Grupului MOL, leagă reactivarea AV3 de presiunile asupra aprovizionării regionale, menționând efectele „războiului din Iran” și ale crizei energetice globale asupra competiției pentru surse alternative. Informații similare au fost publicate și de Economica . [...]
Deficitul la carburanți rafinați s-a adâncit, iar România plătește tot mai mult pe importuri , deși are infrastructură petrolieră și capacități de rafinare, potrivit Euronews . Pe fondul unui deficit de capacitate de rafinare în Europa și al indisponibilității temporare a unor rafinării locale, efectul se vede atât în balanța comercială, cât și în prețurile de la pompă. Față de anul trecut, benzina este mai scumpă cu aproape 32%, iar motorina cu aproximativ 37%, arată publicația. În termeni practici, un plin de 50 de litri ajunge la aproape 500 de lei pentru benzină și la aproximativ 540 de lei pentru motorină, ceea ce înseamnă circa 119 lei în plus, respectiv 145 de lei în plus față de aceeași perioadă a anului trecut. De ce importurile apasă pe economie În primele șase luni ale anului, România a importat țiței și produse petroliere cu peste 2,5 miliarde de euro mai mult decât a exportat, în creștere de la 1,8 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Cea mai mare schimbare este la produsele rafinate (benzină, motorină și kerosen): dacă anul trecut România era pe plus la această categorie, anul acesta situația s-a inversat, ajungând la un deficit de peste 590 de milioane de euro. Potrivit Euronews, deteriorarea este de aproape un miliard de euro într-un singur an. Capacitate există „pe hârtie”, dar nu a fost disponibilă România are capacități importante de rafinare, menționate de Euronews astfel: aproximativ cinci milioane de tone pe an la Petromidia , 4,5 milioane la Petrobrazi și până la 2,7 milioane la Petrotel. Totuși, o parte din capacitate nu a fost disponibilă: Petrotel a fost oprită din octombrie anul trecut, iar Petromidia și Vega au intrat într-o revizie de aproximativ 20 de zile. În paralel, piața europeană a produselor rafinate s-a înăsprit, pe fondul lipsei de rafinării, ceea ce ridică costurile de aprovizionare pentru țările care trebuie să cumpere benzină și motorină ca produse finite. Ce intră în prețul de la pompă și ce urmează Euronews notează că prețul la pompă este influențat de cotațiile internaționale ale țițeiului, cursul valutar și prețurile produselor finite pe piața europeană. La acestea se adaugă fiscalitatea, pe care Dumitru Chisaliță, președintele Asociației Energia inteligentă, o descrie drept ridicată în România. „Perioada sfârșitului de an, cel mai probabil, prețurile, într-un caz fericit, vor rămâne undeva unde le găsim acum sau cu o ușoară scădere, dar există și un scenariu în care ele vor continua să crească.” La nivel de aprovizionare, printre furnizorii importanți de benzină și motorină sunt Turcia și Arabia Saudită, iar România ajunge să plătească nu doar materia primă, ci și rafinarea în alte state, transportul și costuri suplimentare asociate riscurilor geopolitice. [...]
România ar urma să atingă 90% umplere a depozitelor de gaze până în decembrie, peste media UE , un nivel care contează direct pentru securitatea aprovizionării în iarnă și pentru presiunea din piață, potrivit Mediafax , care citează declarațiile secretarului de stat în Ministerul Energiei , Cristian Bușoi . Oficialul a spus, joi seara, la Digi24, că la finalul lunii septembrie stocurile României ar urma să ajungă la aproximativ 79–80% din capacitate. În comparație, Bușoi a indicat o medie europeană de 70% și un nivel de 59% în Germania. Ținta de 90% și obligațiile europene Bușoi a precizat că România trebuie să atingă 90% până în luna decembrie, „conform obligațiilor europene”, și a susținut că în anii anteriori țara a avut stocuri chiar peste nivelul minim solicitat. Totodată, secretarul de stat a afirmat că a făcut apel ca înmagazinarea să fie realizată peste obligația minimă, invocând nevoia de pregătire pentru „o iarnă dificilă” și pentru „intrarea unor noi capacități” care nu au fost luate în calcul în anii trecuți. De ce contează: prețul gazelor influențează și energia electrică Bușoi a atras atenția asupra evoluției prețurilor gazelor pe piața europeană, pe motiv că acestea au un impact important asupra prețului energiei electrice din România. El a indicat pentru indicele TTF (Title Transfer Facility) o medie de aproximativ 72 euro/MWh în septembrie, față de 96 euro/MWh în ianuarie și 59 euro/MWh în august. Explicația oferită: costul marginal al producției de energie electrică poate influența prețul zilnic din piață, ceea ce face ca dinamica gazului să rămână relevantă chiar și pentru consumatorii de electricitate. Ce spune Ministerul despre facturi: electricitate și gaze Pentru consumatorii casnici de energie electrică, Bușoi a afirmat că expirarea contractelor nu se produce simultan, ci e distribuită pe parcursul anului, estimând că „cam 10% din contracte” expiră în fiecare lună. El a adăugat că datele disponibile pentru septembrie nu indică, deocamdată, creșteri „spectaculoase” ale prețurilor pentru consumatori. În privința gazelor pentru populație, Bușoi a spus că există în prezent un preț reglementat de 110 lei și că, pentru consumatorii casnici, nu ar trebui să apară creșteri semnificative ale facturilor în perioada următoare. Pentru primăvara anului viitor, a indicat că evoluția va depinde în principal de nivelul prețului gazelor și de piața europeană, avertizând că „marea problemă” va fi găsirea unor soluții pentru populație, în funcție de cât de dificilă va fi piața. [...]
