Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Creșterea bruscă a petrolului ridică riscul de scumpiri la energie, pe fondul atacurilor asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și al mesajelor contradictorii despre reluarea negocierilor SUA–Iran, relatează Al Jazeera.
Contractele futures pentru țițeiul Brent, principalul reper global, au urcat cu peste 7% în Asia luni, pe măsură ce perspectivele de pace între Washington și Teheran s-au deteriorat. Ulterior, prețurile au mai cedat, Brent fiind la 94,69 dolari pe baril la 02:05 GMT (05:05, ora României), față de puțin sub 90,40 dolari vineri.
Ultimul salt de preț a venit după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat că forțele americane au confiscat o navă cargo sub pavilion iranian, care ar fi încercat să evite blocada americană asupra porturilor Iranului.
În paralel, centrul United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) a raportat în weekend că două nave au fost atacate în timp ce tranzitau strâmtoarea: o navă cisternă ar fi fost țintită de vedete iraniene, iar o navă portcontainer ar fi fost lovită de un „proiectil necunoscut”, potrivit UKMTO.
După ce vineri Teheranul declarase strâmtoarea „complet deschisă”, și-a schimbat poziția în mai puțin de 24 de ore, invocând blocada SUA.
Tot duminică, Trump a spus că o delegație americană urma să meargă luni în Pakistan pentru o a doua rundă de discuții de armistițiu cu oficiali iranieni. Ulterior, agenția de stat iraniană IRNA a relatat că Teheranul nu va participa, invocând blocada SUA și „cererile excesive” și „așteptările nerealiste” ale Washingtonului.
O încetare a focului de două săptămâni între SUA și Iran urmează să expire miercuri, dacă părțile nu ajung la un acord de prelungire, iar o rundă inițială de discuții în Islamabad, la începutul lunii, s-a încheiat fără rezultat.
Închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz, pe unde trece de regulă aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale, a împins în sus prețurile combustibililor la nivel mondial, determinând guvernele să acceseze rezerve de urgență și să introducă măsuri de economisire a energiei.
Datele UKMTO indică o revenire modestă a traficului: 19 nave au traversat strâmtoarea sâmbătă, față de 10 în ziua anterioară, dar mult sub media istorică de 138 de tranzite zilnice.
În pofida tensiunilor, principalele burse asiatice au deschis pe plus luni: Nikkei 225 (Japonia) a urcat cu peste 1%, KOSPI (Coreea de Sud) cu circa 1,3%, Hang Seng (Hong Kong) cu aproximativ 0,5%, iar SSE Composite (Shanghai) cu peste 0,4%.
Recomandate
Prețul petrolului a urcat cu circa 7% după ce Iranul a restricționat din nou trecerea prin Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru aproximativ o cincime din țițeiul mondial, alimentând temeri de escaladare înainte de expirarea armistițiului, potrivit CNN . Duminică, cotația Brent (referința internațională) a crescut cu aproximativ 7%, la 96,88 dolari (aprox. 445 lei) pe baril, iar țițeiul american a urcat cu 7%, la 90,33 dolari (aprox. 416 lei) pe baril. Mișcarea vine după ce vineri prețurile coborâseră la cel mai redus nivel din 10 martie, pe fondul informațiilor că Iranul ar urma să redeschidă strâmtoarea. Blocajul din Hormuz reaprinde riscul de întreruperi pe lanțul de aprovizionare Situația din teren rămâne neclară: nu este limpede „cât de deschisă” este strâmtoarea și ce nave ar putea tranzita și când. Sâmbătă, Iranul a anunțat că închide din nou Strâmtoarea Hormuz, invocând „încălcări ale încrederii” din partea Statelor Unite. După anunțul de închidere, vedete iraniene au tras asupra unor petroliere care încercau să treacă, iar președintele SUA, Donald Trump, a numit incidentul o „încălcare” a armistițiului, afirmând totodată că „blocada” americană a închis deja strâmtoarea. Datele de urmărire citate de CNN arată că duminică nu a traversat strâmtoarea niciun petrolier. Tensiuni militare și negocieri: armistițiul, sub presiune Armata americană a tras duminică „mai multe focuri” către o navă sub pavilion iranian care ar fi încercat să încalce blocada navală a SUA, iar ulterior a capturat nava „Touska”, potrivit US Central Command. Armata Iranului a avertizat, prin presa de stat, că va răspunde și va „riposta împotriva acestei piraterii armate americane”. Pe plan diplomatic, Trump a spus că o delegație americană se îndreaptă spre Pakistan pentru discuții de pace cu Iranul. El a avertizat că nu va prelungi armistițiul dacă nu se ajunge la un acord până miercuri. Negociatori iranieni ar urma să ajungă în Pakistan marți, au declarat surse pentru CNN, însă Teheranul nu a confirmat public participarea. În paralel, Mohammad Bagher Ghalibaf , președintele Parlamentului Iranului și negociator-șef, a declarat la televiziunea de stat că Iranul și SUA sunt „departe de un acord final”. Efecte colaterale: carburanți mai scumpi și nervozitate pe piețe În SUA, prețul benzinei a ajuns duminică la o medie națională de 4,05 dolari pe galon, iar secretarul Energiei, Chris Wright, a spus la CNN că nivelul ar putea să nu revină sub 3 dolari pe galon până „anul viitor”, fără să excludă totuși posibilitatea atingerii pragului „mai târziu anul acesta”. În același timp, contractele futures pe Dow Jones erau în scădere cu 0,91% (451 de puncte), iar futures pe S&P 500 și Nasdaq coborau cu aproximativ 0,8%, semn că investitorii reevaluează rapid riscul geopolitic și potențialul impact asupra energiei și inflației. [...]
Risc de scumpire a energiei revine în prim-plan, după ce Iranul a închis din nou Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol și gaze, iar piața se pregătește pentru o posibilă revenire a țițeiului peste 100 de dolari pe baril, potrivit Antena 3 . Analiștii citați de publicație avertizează că reluarea tranzacțiilor de luni ar putea aduce din nou cotații de peste 100 de dolari/baril, iar probabilitatea acestui scenariu este estimată la „aproape 50%”. În același timp, sunt invocate date potrivit cărora, de la începutul războiului din Iran (28 februarie), peste 500 de milioane de barili de țiței ar fi fost retrași de pe piața globală. Volatilitate ridicată: scădere puternică vineri, urmată de o nouă închidere Vineri, după anunțul privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile au corectat abrupt: țițeiul Brent a scăzut cu 11%, până la aproximativ 89 de dolari pe baril; West Texas Intermediate (WTI), referința americană, a coborât cu 12%, până la 84 de dolari, la scurt timp după mișcarea Brent. Redeschiderea a durat însă doar o zi. Sâmbătă, Teheranul a anunțat din nou închiderea căii navigabile, acuzând Statele Unite că mențin blocada asupra porturilor iraniene. AIE: recuperarea producției pierdute ar putea dura circa doi ani Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) , a declarat într-un interviu acordat cotidianului Neue Zuercher Zeitung că recuperarea producției de energie pierdute în Orientul Mijlociu din cauza războiului ar putea dura aproximativ doi ani, cu diferențe de la o țară la alta (Irak versus Arabia Saudită). Birol a mai spus că piața ar subestima consecințele unei închideri prelungite a Strâmtorii Ormuz și a explicat că livrările aflate deja în tranzit înainte de începerea războiului au ajuns între timp la destinație, ceea ce a atenuat temporar efectele. Totuși, potrivit acestuia, în martie nu au fost încărcate noi petroliere, iar lipsa de livrări către piețele asiatice începe să se vadă. „Dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, trebuie să ne pregătim pentru prețuri semnificativ mai mari la energie”, a subliniat șeful AIE. De ce contează pentru economie Mesajul central pentru companii și consumatori este riscul de transmitere rapidă a șocului în costurile cu energia și transportul, într-un context în care piața reacționează puternic la schimbările de acces în Strâmtoarea Ormuz. Următorul test este deschiderea tranzacțiilor de luni, când se va vedea dacă scenariul revenirii peste 100 de dolari/baril se materializează. [...]
Perturbările maritime din zona Hormuz par să aibă un impact mai mic asupra pieței globale a combustibililor decât s-ar fi așteptat investitorii , pe fondul unor rute și aranjamente alternative de aprovizionare, inclusiv printr-o coordonare SUA–China „mai mare decât se presupune”, potrivit unei analize citate de The Jerusalem Post . Fostul comandant al Marinei israeliene, general-maior (rez.) Eliezer Marom, a declarat la postul 103FM că „problema combustibilului a fost complet rezolvată”, susținând că China își poate asigura livrările prin Rusia, iar aranjamentele energetice alternative reduc deja efectul disfuncționalităților regionale asupra piețelor globale. În această logică, faptul că prețul petrolului nu a urcat la „niveluri extreme” ar fi un indiciu că oferta rămâne suficientă, chiar dacă transportul este mai dificil. Cine pierde și cine câștigă din blocajul maritim Marom afirmă că pierderile imediate ar fi mai pronunțate pentru Qatar și Iran, în timp ce Statele Unite și Rusia ar putea beneficia prin creșterea exporturilor de petrol și gaze. „Cei care au câștigat sunt americanii și rușii, care vor putea furniza mai mult petrol și gaze.” În același timp, el susține că Iranul se simte tot mai „încercuit”, cu spațiu de manevră redus prin porturile sale, pe măsură ce Washingtonul își consolidează controlul în zona maritimă. Controlul asupra Hormuz și presiunea pe veniturile Iranului Pe dimensiunea de securitate, Marom spune că revendicarea veche a Iranului privind controlul asupra Strâmtorii Hormuz este contestată de superioritatea militară americană. El respinge, de asemenea, relatările potrivit cărora o navă iraniană ar fi tranzitat fără „permisiune” americană. În interpretarea sa, SUA folosesc avantajul naval pentru a intensifica presiunea asupra Teheranului, mizând pe vulnerabilitatea financiară a Iranului: nevoia de venituri pentru refacerea infrastructurii afectate și pentru susținerea populației. Bab el-Mandeb, Houthis și adaptarea lanțurilor logistice Marom discută și despre comportamentul Houthi (Yemen), sugerând că ar putea exista evoluții „din culise” care au redus riscul în ultima rundă de confruntări, deși spune că nu este clar ce înțelegeri ar fi putut exista între SUA și grupare. În evaluarea lui, Houthi ar fi acționat „cu reținere” și ar fi făcut „minimul” pentru a satisface Iranul, ceea ce îl face să creadă că, în acest moment, nu este probabilă o mișcare de închidere a Strâmtorii Bab el-Mandeb. El mai afirmă că sistemul global de transport maritim a demonstrat că se poate adapta: Israelul ar rămâne afectat de închiderea rutei Bab el-Mandeb, însă comerțul internațional și lanțurile de aprovizionare cu combustibili ar fi găsit soluții de ocolire și continuă să funcționeze. În privința portului Eilat, Marom spune că există aranjamente alternative, chiar dacă nu sunt discutate public, invocând sosirea continuă a bunurilor. Ce urmează Potrivit lui Marom, următoarea etapă depinde în mare măsură de disponibilitatea Iranului de a accepta viitoare înțelegeri. Dacă nu, el susține că SUA ar putea menține presiunea pe termen lung printr-o blocadă navală, în paralel cu opțiuni militare și diplomatice, iar „strângerea” maritimă prelungită ar putea lăsa Teheranul cu puține opțiuni viabile. [...]
Reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz reduce temporar presiunea pe piețele petroliere , dar riscul unei noi închideri rămâne ridicat, pe fondul amenințărilor Iranului legate de blocada americană asupra porturilor iraniene, potrivit Adevărul . Datele de monitorizare a traficului naval indică trecerea unui convoi de petroliere, după ce Teheranul a susținut că ruta este „complet deschisă”. Traversarea a inclus nave care transportă țiței, gaz petrolier lichefiat și produse chimice, conform datelor MarineTraffic . Reluarea traficului a susținut piețele bursiere și a alimentat optimismul la Washington, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, a spus că un acord mai amplu de pace cu Iranul este „foarte aproape”. De ce contează: Ormuz rămâne un risc major pentru aprovizionarea globală Iranul a avertizat că ar putea închide din nou strâmtoarea dacă Statele Unite continuă blocada asupra porturilor iraniene. Miza este ridicată: prin Strâmtoarea Ormuz trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global, potrivit informațiilor din articol. În același timp, autoritățile iraniene au transmis că, dacă navele care pleacă din porturile iraniene vor fi interceptate de forțele americane, strâmtoarea ar putea fi închisă din nou. Semnale politice și operaționale: blocada, rutele schimbate și divergențe între aliați Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că „strâmtoarea nu va rămâne deschisă” dacă blocada continuă și că tranzitul va necesita aprobarea Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baqaei, a descris blocada navală drept o „încălcare a armistițiului” convenit temporar cu Washingtonul pentru a permite negocierile. Pe partea operațională, Comandamentul Central al SUA a transmis că 21 de nave au fost deja obligate să își schimbe ruta de la începutul blocadei, în această săptămână. În paralel, Trump a criticat planurile unor aliați occidentali de a desfășura o forță navală în zonă, după ce premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au anunțat intenția de a trimite nave militare pentru a proteja ruta maritimă. Trump a respins inițiativa, spunând că aliații ar trebui „să stea departe”, într-o declarație publicată pe rețelele sociale. Efect imediat în piață și ce urmează Prețurile petrolului au scăzut pe fondul speranțelor privind o soluție diplomatică, iar piețele financiare au reacționat pozitiv la reluarea traficului prin strâmtoare. Totuși, perspectiva rămâne condiționată de evoluția negocierilor: Trump a avertizat că blocada navală va continua dacă nu se ajunge la un acord și a sugerat că armistițiul actual ar putea fi prelungit. În fundal, tensiunile regionale continuă: articolul menționează un armistițiu de zece zile intrat în vigoare în Liban, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că operațiunile împotriva Hezbollah nu s-au încheiat, iar gruparea a transmis că este pregătită să răspundă. În acest context, statutul Strâmtorii Ormuz rămâne un punct critic pentru securitatea energetică globală. [...]
Statele Unite au prelungit până la 16 mai o derogare care permite țărilor să cumpere petrol și produse petroliere rusești sancționate , o decizie cu efect direct asupra ofertei globale și, implicit, asupra prețurilor la energie, potrivit Economedia . Măsura vizează achizițiile de petrol „încărcat pe nave” și este prezentată în contextul eforturilor Washingtonului de a tempera scumpirile energiei, accelerate de conflictul cu Iranul. Derogarea a fost emisă de administrația Trump și permite, pentru aproximativ o lună, cumpărarea de petrol și produse petroliere rusești care altfel ar intra sub incidența sancțiunilor. Informația este transmisă de MEDIAFAX, care citează The Guardian. Ce s-a schimbat și care este calendarul Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat achizițiile de petrol încărcat pe nave începând de vineri și până pe 16 mai, conform unui document publicat pe site-ul instituției, relatează The Guardian. Prelungirea vine după o derogare inițială de 30 de zile, care expirase pe 11 aprilie. Decizia apare la două zile după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , declarase că Washingtonul nu va reînnoi derogarea care permitea țărilor să cumpere petrol rusesc fără riscul sancțiunilor americane. De ce contează pentru piața petrolului Emisarul prezidențial rus Kirill Dmitriev a afirmat că prima derogare ar urma să „elibereze” 100 de milioane de barili de țiței rusesc, echivalentul a aproape o zi de producție globală. În acest cadru, amânarea aplicării sancțiunilor poate stimula temporar aprovizionarea mondială. Totuși, aceeași sursă arată că măsura nu a împiedicat creșterea prețurilor petrolului, pe fondul „închiderii efective” a strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru tranzitul global de țiței. [...]
Motorina standard a coborât sub 9 lei/litru la Petrom , după o nouă rundă de ieftiniri care comprimă costurile de alimentare pentru transport și companii într-un interval foarte scurt, potrivit Economica . Petrom vinde acum benzina standard cu 8,17 lei/litru și motorina standard cu 8,93 lei/litru, pe baza prețurilor observate în benzinării din vestul Capitalei, folosind aplicația Consiliului Concurenței. În această dimineață, Petrom a redus benzina cu 20 de bani/litru și motorina cu 35 de bani/litru. Ieftinirea se aplică și în stațiile OMV, unde benzina este 8,28 lei/litru, iar motorina 9,02 lei/litru. Scăderi rapide în lanț: 1,36 lei/litru la motorină în mai puțin de două săptămâni Publicația notează că precedenta ieftinire la Petrom a fost cu două zile înainte, când benzina a scăzut cu 35 de bani/litru, iar motorina cu 30 de bani/litru. Înainte de acel moment, pe 9 aprilie, prețurile coborâseră cu 40 de bani/litru la benzină și cu 35 de bani/litru la motorină. În plus, motorina se ieftinise pe 7 aprilie cu 36 de bani/litru, ca urmare a reducerii accizei decise de Guvern. Per total, în mai puțin de două săptămâni, reducerea cumulată la motorină ajunge la 1,36 lei/litru, conform calculelor din articol. Efect de piață: ieftiniri și la ceilalți mari distribuitori Scăderi de preț au fost aplicate și de celelalte lanțuri mari, după ieftinirile „destul de mari” din ziua anterioară, mai arată sursa. În zona de vest a Capitalei, Rompetrol afișează la benzină un preț de 8,28 lei/litru, după o reducere de 20 de bani/litru, iar același nivel (8,28 lei/litru) este indicat și pentru MOL, Lukoil și OMV. La motorină, Rompetrol a redus cu 35 de bani/litru, până la 9,02 lei/litru, nivel care, după ultimele ieftiniri, este menționat și pentru MOL, Lukoil și OMV. Context: petrolul a scăzut după relaxarea tensiunilor pe ruta Hormuz În plan internațional, articolul leagă ieftinirile și de scăderea cotațiilor petrolului: Iranul a declarat vineri Strâmtoarea Hormuz „complet deschisă” traficului comercial pe durata încetării focului dintre Israel și Liban, iar prețul petrolului a scăzut brusc cu circa 10%, cotația Brent coborând sub 90 de dolari/baril (aprox. 405 lei), pentru ca ulterior să crească ușor peste acest nivel. Înainte de anunț, trei petroliere iraniene cu circa cinci milioane de barili de țiței au părăsit Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz, iar după anunț cel puțin opt petroliere ar fi traversat strâmtoarea până „azi dimineață”, însă „peste 200” ar rămâne blocate, potrivit aceleiași surse. [...]
