Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Israel a atacat mai multe depozite de combustibil și instalații petroliere din Iran, într-o escaladare a operațiunilor militare care vizează infrastructura energetică a țării. Potrivit The New York Times, bombardamentele au avut loc în noaptea de sâmbătă și au provocat explozii puternice în Teheran și în orașul vecin Karaj, unde au fost observate coloane uriașe de foc și fum.
Loviturile reprezintă primele atacuri directe asupra infrastructurii energetice iraniene de la începutul campaniei militare comune lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului la sfârșitul săptămânii trecute. Până acum, operațiunile s-au concentrat în principal pe conducerea militară și pe aparatul de securitate iranian, precum și pe capacitățile de producție și lansare a rachetelor.
Ministerul iranian al Petrolului a confirmat că mai multe depozite de stocare a petrolului și combustibilului din provinciile Teheran și Alborz au fost atacate. Armata israeliană a declarat că instalațiile vizate erau folosite de forțele armate iraniene și a descris operațiunea drept o „lovitură semnificativă” asupra infrastructurii militare a regimului de la Teheran.
Printre locațiile afectate se numără:
Înregistrări video verificate de publicație arată flăcări uriașe și nori groși de fum ridicându-se deasupra unor zone industriale ale capitalei iraniene.
Bombardamentele au avut loc la scurt timp după un alt atac israelian asupra aeroportului Mehrabad, principalul hub pentru zborurile interne din Iran. Israelul susține că a lovit avioane utilizate pentru transportul de bani și arme către grupările aliate ale Teheranului din regiune.
Exploziile au fost suficient de puternice pentru a zgudui locuințe aflate la kilometri distanță, iar mai mulți locuitori ai capitalei au relatat că cerul a fost luminat de incendii masive.
Ministerul iranian al Petrolului a transmis că echipele de intervenție au fost mobilizate pentru stingerea incendiilor și a susținut că nu vor apărea pene majore de combustibil, deoarece autoritățile au luat măsuri preventive anticipând posibile atacuri.
În același timp, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a anunțat lansarea unui nou val de atacuri asupra Israelului ca represalii.
În Teheran, mulți locuitori trăiesc în stare de tensiune. Un dentist de 36 de ani a declarat pentru publicație că familia sa a decis să rămână în oraș, însă atacurile constante fac aproape imposibilă o viață normală. „Suntem foarte speriați. Vrem ca războiul să se termine imediat”, a spus aceasta.
Escaladarea loviturilor asupra infrastructurii energetice sugerează că conflictul dintre Israel și Iran intră într-o fază mai intensă, în care țintele economice și strategice devin tot mai frecvente.
Recomandate

Teheranul amenință cu creșterea prețului petrolului la 200 de dolari pe baril dacă Statele Unite nu își schimbă politica în Orientul Mijlociu, potrivit Știrile ProTV . Avertismentul vine în contextul escaladării conflictului dintre Iran și Israel, care a dus la bombardamente asupra infrastructurii energetice din Teheran. Contextul conflictului Situația tensionată din Iran a fost agravată de recentele atacuri aeriene ale Israelului asupra depozitelor de combustibil și rafinăriilor din Teheran. Aceste acțiuni au generat un nor toxic de fum, afectând capitala iraniană. În replică, Iranul a lansat atacuri de represalii cu drone și rachete asupra Israelului și bazelor americane din regiunea Golfului. „Guvernele țărilor islamice trebuie să avertizeze cât mai repede America criminală și regimul sionist sălbatic împotriva unor astfel de acțiuni lașe și inumane. În caz contrar, măsuri similare vor fi luate în regiune, iar dacă puteți suporta petrolul la prețul de peste 200 de dolari barilul, continuați cu acest joc." Impactul asupra pieței petroliere Amenințarea Teheranului de a crește prețul petrolului la 200 de dolari pe baril ar putea avea consecințe semnificative asupra pieței globale de energie. O astfel de creștere ar afecta economiile dependente de importurile de petrol și ar putea duce la o inflație globală accentuată. În plus, ar putea destabiliza și mai mult regiunile deja afectate de conflicte. Reacții internaționale Statele Unite și Israelul au continuat ofensiva aeriană, în timp ce Iranul a răspuns prin intensificarea atacurilor asupra bazelor militare din regiune. Acest schimb de lovituri a dus la un bilanț tragic, cu peste 1.300 de morți în Iran și zece decese în Israel, conform autorităților locale. Posibile evoluții Dacă tensiunile nu se vor diminua, este posibil ca prețul petrolului să continue să crească, afectând piețele internaționale și provocând instabilitate economică. Comunitatea internațională ar putea interveni pentru a media conflictul și a preveni o criză energetică globală. În concluzie, situația din Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar evoluțiile viitoare vor depinde de capacitatea actorilor internaționali de a gestiona tensiunile și de a evita escaladarea conflictului. [...]

China încearcă să convingă Iranul să permită tranzitul petrolului și gazelor prin Strâmtoarea Hormuz , după ce conflictul militar dintre Statele Unite, Israel și Iran a blocat aproape complet una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Informația provine din surse diplomatice citate de Reuters . Potrivit acestora, Beijingul poartă discuții cu Teheranul pentru a permite trecerea în siguranță a petrolierelor și a navelor care transportă gaz natural lichefiat din Qatar prin Strâmtoarea Hormuz. Coridorul maritim este esențial pentru piața energetică globală, deoarece prin el circulă aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și LNG . Conflictul militar, care a ajuns la a șasea zi la momentul publicării informațiilor, a redus drastic traficul maritim în zonă. Datele companiei de analiză Vortexa arată că la 1 martie au traversat strâmtoarea doar patru petroliere , față de o medie de aproximativ 24 pe zi înregistrată de la începutul anului 2026. În același timp, aproximativ 300 de nave petroliere au rămas blocate în interiorul strâmtorii , potrivit datelor colectate de Vortexa și Kpler. De ce este implicată China China depinde puternic de importurile de energie din Orientul Mijlociu . Aproximativ 45% din petrolul consumat de a doua economie a lumii trece prin Strâmtoarea Hormuz, motiv pentru care Beijingul este interesat să evite blocarea completă a rutei maritime. Sursele diplomatice afirmă că autoritățile chineze sunt nemulțumite de paralizarea traficului și încearcă să obțină un acord cu Iranul pentru trecerea în siguranță a navelor energetice. Există deja semne limitate de reluare a tranzitului. Datele de monitorizare a navelor arată că un petrolier numit Iron Maiden a traversat strâmtoarea după ce și-a schimbat semnalul de identificare în „proprietate chineză” . Totuși, analiștii spun că ar fi nevoie de mult mai multe astfel de traversări pentru a calma piețele energetice. Impact asupra pieței globale Blocajul din Hormuz a avut efecte imediate asupra pieței energetice mondiale: prețul petrolului a crescut cu peste 15% de la începutul conflictului; atacurile iraniene asupra instalațiilor energetice din Golful Persic au oprit unele producții; rachete iraniene au lovit sau au ajuns în apropierea unor zone din Cipru, Azerbaidjan și Turcia , amplificând tensiunile regionale. Economiile majore avertizează deja că prelungirea crizei ar putea alimenta un nou val de inflație globală , în contextul creșterii prețurilor la energie. Acces selectiv prin strâmtoare Iranul a anunțat la începutul săptămânii că nu va permite trecerea navelor aparținând Statelor Unite, Israelului, statelor europene sau aliaților acestora . Declarația oficială nu a menționat însă China. Potrivit unor surse din industria transporturilor maritime și energetice, în prezent pot traversa strâmtoarea doar unele nave chineze sau iraniene , iar traficul rămâne extrem de limitat. Situația din Hormuz este urmărită atent de piețele financiare și de marile economii ale lumii, deoarece o blocare prelungită a acestei rute ar putea declanșa una dintre cele mai severe crize energetice globale din ultimii ani. [...]

Țările din G7 analizează eliberarea a până la 30% din rezervele strategice de petrol , într-o încercare de a stabiliza piețele energetice afectate de escaladarea conflictului din Golf. Potrivit Financial Times , miniștrii de finanțe ai celor mai mari economii occidentale au discutat într-o reuniune de urgență despre utilizarea rezervelor gestionate în cadrul Agenției Internaționale a Energiei (IEA) pentru a tempera creșterea abruptă a prețurilor petrolului. Inițiativa vine după o creștere explozivă a prețului petrolului Brent, care a depășit pragul de 110 dolari pe baril, înregistrând o majorare de peste 25% într-o singură zi. Tensiunile au apărut pe fondul temerilor că Strâmtoarea Ormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului, ar putea fi blocată în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Aproape un sfert din comerțul global cu petrol tranzitează această zonă strategică. În paralel, producția și exporturile din mai multe state din regiune au fost afectate. Irak a raportat o scădere de aproximativ 70% a producției de țiței din cauza restricțiilor impuse navelor petroliere, iar Kuweit și Qatar au anunțat la rândul lor limitări sau suspendări temporare ale exporturilor. Ce presupune planul discutat de statele G7 Soluția analizată vizează utilizarea rezervelor strategice de petrol administrate prin sistemul Agenției Internaționale a Energiei. Cele 32 de state membre ale organizației dețin stocuri de urgență create special pentru situații de criză energetică. Potrivit scenariului discutat: ar putea fi eliberați între 300 și 400 de milioane de barili de petrol cantitatea ar reprezenta aproximativ 25–30% din rezerva totală de 1,2 miliarde de barili măsura ar avea scopul de a tempera volatilitatea pieței și de a reduce presiunea asupra prețurilor combustibililor Rezervele strategice au fost create în 1974, după embargoul petrolier arab, tocmai pentru a permite țărilor mari consumatoare să reacționeze rapid în cazul unor șocuri majore pe piața energetică. Impactul conflictului din Orientul Mijlociu Escaladarea conflictului din Golf a generat deja turbulențe majore pe piețele energetice globale. Pe lângă petrol, și prețul gazelor naturale în Europa a crescut semnificativ, cu aproximativ 30% într-o singură zi. Creșterea rapidă a prețurilor la energie ridică riscul unui nou val inflaționist, care ar putea afecta economiile globale. Statele mari importatoare de petrol - printre care China, India, Japonia, Coreea de Sud, Germania, Italia și Spania - sunt considerate cele mai vulnerabile la astfel de șocuri. În Europa, presiunile pentru plafonarea prețurilor carburanților devin tot mai mari, iar în România există deja estimări potrivit cărora costul combustibililor ar putea ajunge la pragul de 10 lei pe litru , dacă tensiunile geopolitice continuă. Coordonare globală pentru stabilizarea pieței Reuniunea miniștrilor din G7 a fost organizată cu participarea directorului executiv al Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, pentru a asigura o reacție coordonată între marile economii. Mai multe state, inclusiv Statele Unite, s-au declarat deja dispuse să utilizeze rezervele strategice pentru a limita impactul crizei energetice asupra piețelor și asupra consumatorilor. Decizia finală privind volumul de petrol care ar putea fi eliberat nu a fost încă anunțată oficial, însă discuțiile reflectă presiunea tot mai mare asupra guvernelor occidentale de a stabiliza rapid piețele energetice într-un moment de tensiuni geopolitice majore. [...]

Kuweitul reduce producția de petrol și declară forță majoră din cauza conflictului din Orientul Mijlociu , pe fondul blocajelor din transportul maritim și al amenințărilor privind navigația prin Strâmtoarea Hormuz. Potrivit Reuters , compania națională Kuwait Petroleum Corporation (KPC) a început sâmbătă să reducă producția și rafinarea de țiței, invocând riscurile generate de războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran. Decizia vine după ce transporturile de petrol din Golf au fost grav afectate de conflict, care a blocat pentru a opta zi consecutivă Strâmtoarea Hormuz , una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Aproximativ 20% din livrările globale de petrol și gaz natural lichefiat tranzitează această zonă, ceea ce face ca orice perturbare să aibă efecte imediate asupra piețelor energetice. Producția de petrol este redusă preventiv Kuwait Petroleum Corporation nu a precizat exact cât de mult va reduce producția, însă compania producea în februarie aproximativ 2,6 milioane de barili de petrol pe zi . Reducerea este descrisă drept o măsură preventivă , iar nivelurile de producție ar putea fi restabilite dacă situația din regiune se stabilizează. Potrivit notificării comerciale consultate de Reuters, compania a declarat forță majoră din cauza: amenințărilor Iranului la adresa navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz atacurilor asupra unor state din Golf care găzduiesc baze militare americane lipsei aproape totale a navelor disponibile pentru transportul petrolului și produselor petroliere în Golful Persic Posibile reduceri și în alte state petroliere Reducerea producției în Kuweit vine după decizii similare luate deja de Irak și Qatar . Analiștii estimează că și Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită ar putea fi nevoite să reducă producția dacă blocajele logistice continuă și spațiile de stocare se umplu. KPC este un actor important pe piața energetică globală. Compania exportă: nafta către piețele din Asia, materie primă pentru industria petrochimică combustibil pentru aviație către Europa de Nord-Vest Conflictul afectează lanțurile energetice globale Războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran a început să se extindă dincolo de teritoriul iranian. Iranul a lansat atacuri asupra Israelului și asupra unor state arabe din Golf care găzduiesc baze americane, iar Israelul a intensificat operațiunile militare în Liban după tiruri lansate de Hezbollah. Pe fondul tensiunilor, piața petrolului rămâne extrem de volatilă , iar perturbările din Strâmtoarea Hormuz ridică temeri privind o nouă criză energetică globală , într-un moment în care economia mondială este deja sub presiunea inflației și a tensiunilor geopolitice. [...]

Prețul petrolului Brent se apropie de 93 de dolari pe baril , atingând cel mai ridicat nivel din ultimul an, pe fondul blocadei Strâmtorii Hormuz, care a intrat în a opta zi și perturbă aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol. Potrivit Reuters , tensiunile din Orientul Mijlociu au redus drastic traficul petrolier prin una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Criza a început la 28 februarie 2026 , după atacurile coordonate ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului. Ca reacție, Garda Revoluționară iraniană a anunțat închiderea Strâmtorii Hormuz pentru transportul comercial și a atacat mai multe nave care încercau să tranziteze zona. În urma acestor acțiuni, traficul de petroliere a scăzut aproape complet, potrivit analizei publicate de Markets Financial Content . Blocaj major pentru piața energetică Strâmtoarea Hormuz este considerată una dintre cele mai sensibile rute comerciale din lume, deoarece prin ea trece aproximativ o cincime din exporturile globale de petrol . Blocada a început deja să afecteze producția din statele din Golf. Printre efectele imediate ale crizei: Irakul a redus producția cu aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi , din cauza lipsei spațiilor de depozitare Qatar a declarat „forță majoră” pentru livrările de gaz natural lichefiat după atacuri asupra unor instalații Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Kuweitul se confruntă cu depozite aproape pline, în special în terminalul petrolier Ras Tanura Scenariul petrolului la 120 de dolari Analiștii financiari avertizează că prețurile ar putea crește mult mai mult dacă blocada continuă. Potrivit unei analize citate de Morningstar , banca JPMorgan estimează că statele din Consiliul de Cooperare al Golfului au capacitate de stocare pentru aproximativ 25 de zile de producție blocată . Dacă transporturile nu se reiau în următoarele trei săptămâni, producătorii ar putea fi nevoiți să reducă extracția, ceea ce ar putea împinge prețul petrolului Brent la 100–120 de dolari pe baril . În scenarii mai severe, unele analize estimează chiar 120–150 de dolari pe baril în cazul unui conflict prelungit. Efecte directe asupra consumatorilor Creșterea prețurilor petrolului începe deja să se reflecte în costurile carburanților. În România, benzina s-a scumpit cu aproximativ 15 bani pe litru la începutul lunii martie, ajungând între 7,99 și 8,22 lei , potrivit datelor citate de Capital . Experți din sectorul energetic avertizează că, dacă petrolul se stabilizează la 90–100 de dolari pe baril , prețul carburanților din România ar putea depăși 9–10 lei pe litru . Creșteri similare se înregistrează și în alte economii majore: în Germania motorina a trecut de 2 euro pe litru , iar în Statele Unite prețul mediu al benzinei a urcat la 3,25 dolari pe galon . În paralel, Washingtonul a anunțat că ia în calcul escorte navale pentru petrolierele care ar încerca să traverseze strâmtoarea , însă până acum nu au fost organizate convoaie comerciale. [...]

Cotația Brent a urcat vineri seara peste 90 de dolari/baril , pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Biziday . Mișcarea duce prețul la cel mai ridicat nivel din aprilie 2024, după o creștere de peste 5% într-o singură zi. Impulsul imediat a venit după ce o rachetă lansată de Iran a lovit cea mai mare rafinărie de petrol din Bahrain, declanșând un incendiu de amploare. Autoritățile au transmis că nu au fost înregistrate victime, însă cotațiile au accelerat încă de la apariția informațiilor despre incident. Piața era deja tensionată de aproape blocarea transportului maritim prin Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru țiței, prin care trec aproximativ 20 de milioane de barili pe zi. În acest context, prețurile petrolului au crescut cu peste 20% în această săptămână, în pofida semnalelor lui Donald Trump că SUA ar putea lua măsuri pentru a reduce prețurile și a unei derogări temporare care permite Indiei să cumpere țiței rusesc. Între timp, guvernele Japoniei și ale altor țări iau în calcul eliberarea rezervelor de urgență. Pe partea de ofertă, Irakul a oprit deja cea mai mare parte din producția sa, iar Kuweitul ar putea proceda similar în zilele următoare, pe fondul depozitelor aproape pline. Analiștii avertizează că inclusiv Arabia Saudită, cel mai mare producător din Golf, ar putea fi nevoită să reducă producția în următoarele săptămâni. Arne Rasmussen, analist-șef la Global Risk Management, a spus că piața a subestimat durata războiului și că s-a produs un „efect de bulgăre de zăpadă” pe măsură ce traderii au reevaluat riscurile, conform Trading Economics și Financial Times . [...]