Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Israel a atacat mai multe depozite de combustibil și instalații petroliere din Iran, într-o escaladare a operațiunilor militare care vizează infrastructura energetică a țării. Potrivit The New York Times, bombardamentele au avut loc în noaptea de sâmbătă și au provocat explozii puternice în Teheran și în orașul vecin Karaj, unde au fost observate coloane uriașe de foc și fum.
Loviturile reprezintă primele atacuri directe asupra infrastructurii energetice iraniene de la începutul campaniei militare comune lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului la sfârșitul săptămânii trecute. Până acum, operațiunile s-au concentrat în principal pe conducerea militară și pe aparatul de securitate iranian, precum și pe capacitățile de producție și lansare a rachetelor.
Ministerul iranian al Petrolului a confirmat că mai multe depozite de stocare a petrolului și combustibilului din provinciile Teheran și Alborz au fost atacate. Armata israeliană a declarat că instalațiile vizate erau folosite de forțele armate iraniene și a descris operațiunea drept o „lovitură semnificativă” asupra infrastructurii militare a regimului de la Teheran.
Printre locațiile afectate se numără:
Înregistrări video verificate de publicație arată flăcări uriașe și nori groși de fum ridicându-se deasupra unor zone industriale ale capitalei iraniene.
Bombardamentele au avut loc la scurt timp după un alt atac israelian asupra aeroportului Mehrabad, principalul hub pentru zborurile interne din Iran. Israelul susține că a lovit avioane utilizate pentru transportul de bani și arme către grupările aliate ale Teheranului din regiune.
Exploziile au fost suficient de puternice pentru a zgudui locuințe aflate la kilometri distanță, iar mai mulți locuitori ai capitalei au relatat că cerul a fost luminat de incendii masive.
Ministerul iranian al Petrolului a transmis că echipele de intervenție au fost mobilizate pentru stingerea incendiilor și a susținut că nu vor apărea pene majore de combustibil, deoarece autoritățile au luat măsuri preventive anticipând posibile atacuri.
În același timp, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a anunțat lansarea unui nou val de atacuri asupra Israelului ca represalii.
În Teheran, mulți locuitori trăiesc în stare de tensiune. Un dentist de 36 de ani a declarat pentru publicație că familia sa a decis să rămână în oraș, însă atacurile constante fac aproape imposibilă o viață normală. „Suntem foarte speriați. Vrem ca războiul să se termine imediat”, a spus aceasta.
Escaladarea loviturilor asupra infrastructurii energetice sugerează că conflictul dintre Israel și Iran intră într-o fază mai intensă, în care țintele economice și strategice devin tot mai frecvente.
Recomandate

Cotațiile petrolului au scăzut ușor miercuri , pe fondul prelungirii armistițiului anunțate de președintele SUA, Donald Trump , mișcare care a redus temporar prima de risc geopolitic din prețuri, potrivit Mediafax . Piața a reacționat și la evoluția negocierilor dintre Statele Unite și Iran, după ce la începutul sesiunii cotațiile urcaseră. Brent a coborât cu 0,2% (21 de cenți), la 98,27 dolari pe baril, după ce atinsese anterior 99,38 dolari. În SUA, West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 0,3% (28 de cenți), la 89,39 dolari pe baril, după un maxim de 90,71 dolari pe baril, notează Reuters. De ce contează: „prima de risc” se ajustează, dar incertitudinea rămâne Scăderea vine după anunțul lui Donald Trump privind prelungirea armistițiului cu Iranul, pentru a permite continuarea negocierilor care ar putea duce la soluționarea conflictului. Totuși, rămâne neclar dacă Iranul sau Israelul vor accepta această prelungire, element care menține volatilitatea în piață. Context european: Drujba, între reluarea livrărilor și riscul unei opriri În Europa, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că oleoductul Drujba a fost reparat și este pregătit să reia livrările de țiței. În același timp, surse citate de Reuters susțin că, de la 1 mai, Rusia ar putea opri exporturile de petrol din Kazahstan către Germania prin această conductă. [...]

Costurile zborurilor lung-curier din Europa cresc cu peste 100 de dolari (aprox. 460 lei) pe bilet din cauza perturbărilor în aprovizionarea globală cu petrol generate de războiul din Iran , iar scumpirea ar urma să se vadă în tarifele plătite de pasageri, potrivit unei analize citate de Agerpres . Impactul economic este legat de creșterea costului combustibilului pentru aviație, care se transmite rapid în costul total al operării curselor pe distanțe lungi, unde consumul de carburant are o pondere ridicată. Analiza aparține ONG-ului Transport and Environment (T&E) și este transmisă de Reuters , conform materialului Agerpres. În practică, efectul anticipat este o presiune suplimentară asupra prețurilor biletelor pentru zborurile lung-curier din Europa, într-un context în care companiile aeriene ajustează tarifele în funcție de costurile cu energia și de disponibilitatea combustibilului. [...]

Petrolul a corectat în jos marți, pe fondul așteptărilor că o eventuală detensionare SUA–Iran ar putea aduce mai mult țiței pe piață , ceea ce ar reduce presiunea pe prețuri, potrivit Mediafax . Brent a scăzut cu 0,6% (54 de cenți), la 94,94 dolari pe baril (aprox. 437 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 1,2% (1,11 dolari), la 88,50 dolari pe baril (aprox. 408 lei), conform Reuters, citată de publicație. De ce contează: piața încearcă să „prețuiască” o posibilă creștere a ofertei Scăderea vine după avansuri puternice în sesiunea precedentă: +5,6% pentru Brent și +6,9% pentru WTI, când cotațiile au urcat pe fondul închiderii Strâmtorii Ormuz și al confiscării unei nave iraniene de către SUA. În acest context, orice semnal privind discuții care ar putea duce la încheierea conflictului este interpretat de piață ca o posibilă relaxare a riscului geopolitic și, implicit, ca o șansă de creștere a ofertei globale de țiței. Context: negocieri încă incerte și tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz Iranul analizează participarea la discuții de pace de la Islamabad, dar nu a luat o decizie finală. Oficialii de la Teheran invocă încălcări ale armistițiului de către partea americană ca obstacol, iar lideri iranieni au transmis că nu vor negocia „sub presiune”, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece circa 20% din fluxul internațional de petrol, a fost tranzitată de aproximativ 130 de nave în cursul zilei de luni, mai notează publicația. [...]

OMV își acoperă necesarul de țiței din rezerva de urgență, într-un demers menit să tempereze presiunea pe prețuri , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Economica , care citează informații transmise de Ministerul Economiei din Austria. Măsura vine în contextul în care, la mijlocul lunii martie, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a decis eliberarea a aproximativ 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale, pentru a atenua creșterea prețurilor declanșată de războiul din Orientul Mijlociu, relatează Agerpres . Potrivit aceleiași surse, aceasta a fost a șasea eliberare de petrol din rezervele strategice și, totodată, cea mai mare operațiune de acest tip realizată vreodată în istoria AIE. [...]

Scăderea de la pompă ar putea fi temporară, pe fondul riscului Ormuz , iar ieftinirile din ultimele zile vin în același timp cu o nouă urcare a cotațiilor internaționale, potrivit HotNews . Luni dimineață, prețurile la carburanți au coborât la niveluri apropiate de cele de dinaintea izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu. În principalul lanț de distribuție din România, benzina a ajuns la 8,07 lei/litru, iar motorina la 8,63 lei/litru. Unde sunt acum prețurile la benzină și motorină Conform datelor din aplicația Monitorul Prețurilor Carburanților , analizate de publicație, benzina standard se vinde la: Petrom: 8,07 lei/litru (nivel neatins din 4 martie, potrivit datelor HotNews: HotNews ) OMV: 8,18 lei/litru MOL, Rompetrol și Lukoil: 8,28 lei/litru La motorină standard, nivelurile menționate sunt: Petrom: 8,63 lei/litru (cel mai mic preț din 6 martie) OMV: 8,72 lei/litru Lukoil, Rompetrol și MOL: 9,02 lei/litru De ce scăderea poate să nu țină: cotațiile urcă din nou Deși la pompă prețurile au scăzut, cotațiile petroliere au revenit pe creștere luni dimineață, după ce SUA și Iran nu au ajuns la un acord în weekend privind deschiderea Strâmtorii Ormuz . Petrolul Brent, referința pentru piața europeană, a ajuns la 95 de dolari pe baril, după ce vineri coborâse sub 90 de dolari, pe fondul anunțului Iranului că strâmtoarea a fost deschisă traficului maritim. Ulterior, Iranul a anunțat sâmbătă că reia „controlul strict” asupra strâmtorii, iar Gărzile Revoluționare Islamice (IRGC) au transmis că au blocat din nou Ormuz începând de sâmbătă seară. Ce a făcut Guvernul: accize mai mici și restricții pe piață În plan intern, Guvernul a declarat la începutul lunii aprilie situație de criză pe piața carburanților și a redus accizele la benzină și motorină cu 30 de bani pe litru. Autoritățile au mai decis plafonarea marjei de profit a companiilor, reducerea componentei bio din benzină și interzicerea exporturilor de motorină și țiței fără acceptul autorităților. [...]

Limitarea administrativă a scumpirilor la pompă a produs efectul invers , iar în Germania „ regula celor 12 ore ” a fost urmată de creșteri ale marjelor și de un tipar de prețuri mai nefavorabil pentru șoferi, potrivit G4Media . Măsura a intrat în vigoare la 1 aprilie și permite stațiilor de alimentare să majoreze prețurile o singură dată pe zi, la ora 12:00. În loc să ducă la ieftiniri, prețul benzinei a crescut, arată concluziile cercetătorilor de la Centrul de Cercetare Economică Europeană din Mannheim și de la Institutul de Economie Competitivă din Düsseldorf. Ce arată datele din primele săptămâni Conform studiului citat, în primele două săptămâni de la introducerea regulii, marja de profit la benzină a crescut, în medie, cu 6 cenți pe litru față de cele două săptămâni anterioare, ceea ce a generat profituri suplimentare pentru industria petrolieră. Autoarea studiului, Leona Jung, spune că pachetul de măsuri „nu a dus, deocamdată, la scăderea nivelului prețurilor”. Cercetătorii mai observă că prețurile cresc acum „în mod sistematic” de la prânz până seara, ceea ce schimbă și comportamentul de alimentare. Efect operațional: se schimbă „ora bună” pentru alimentare Potrivit agenției dpa, după introducerea noii reguli, cel mai bun moment pentru alimentare a devenit cu puțin timp înainte de ora 12:00. Înainte de această schimbare, era mai avantajos să alimentezi seara. Ce urmează: reducere temporară de taxe la carburanți Începând cu 1 mai, autoritățile germane intenționează să reducă temporar taxa pe benzină și motorină cu aproximativ 17 cenți pe litru până la sfârșitul lunii iunie, cu scopul de a compensa parțial creșterea prețurilor. Contextul rămâne tensionat: de la începutul războiului din Iran, la sfârșitul lunii februarie, prețurile la combustibili au crescut brusc în Germania și, deși a existat o scădere temporară, ele sunt încă mult peste nivelurile de dinainte de război. Ministrul-președinte al landului Mecklenburg-Pomerania de Vest, Manuela Schwesig (SPD), a cerut prelungirea reducerii la combustibil dacă prețurile nu scad, argumentând că o limită de două luni „nu poate fi o soluție pe termen lung”. [...]