Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Criza de combustibil din Rusia a ajuns la măsuri de ordine publică, după ce autoritățile din regiunea Irkuțk au desfășurat poliție 24/7 la benzinării pentru a gestiona cozile și a împiedica stocarea în canistre, potrivit Kyiv Post. Decizia vine pe fondul livrărilor insuficiente și al deteriorării capacității de rafinare, pe care publicația o leagă de atacuri ucrainene cu drone asupra rafinăriilor.
Guvernatorul regiunii siberiene, Igor Kobzev, a instituit un regim de „alertă ridicată” din cauza volumelor insuficiente de combustibil livrate, iar forțele de ordine au fost trimise la stațiile de alimentare pentru dirijarea traficului, controlul cozilor și aplicarea interdicției de a umple canistre, conform relatării.
„Situația combustibilului în oraș rămâne tensionată”, a declarat viceprimarul din Irkuțk, Serghei Gavrin, citat de material.
Autoritățile locale au avertizat că șoferii prinși încercând să facă rezerve ar putea primi amenzi „usturătoare”. În paralel, poliția din Irkuțk a anunțat că a reținut și amendat patru persoane acuzate că revindeau benzină la prețuri majorate, după ce guvernatorul a cerut o acțiune împotriva speculei.
Deficitul de combustibil s-ar fi extins în peste 50 de regiuni rusești, după ce atacuri cu drone ar fi scos din funcțiune aproximativ un sfert din capacitatea totală de rafinare a Rusiei, potrivit articolului. În acest context, publicația notează că Ucraina și-a intensificat atacurile pe distanțe medii și lungi asupra țintelor industriale, cu accent pe sectorul petrolier.
În plus, materialul amintește că, vineri, autoritățile instalate de Rusia în Crimeea ocupată au declarat stare de urgență după lovituri ucrainene care au lăsat zone întinse fără electricitate și au determinat suspendarea vânzărilor de combustibil către civili.
Vladimir Putin a recunoscut duminică existența unor probleme de aprovizionare care au generat penurii în mai multe regiuni și a spus că un grup de lucru încearcă să asigure livrări suficiente la nivel național, conform aceleiași surse.
Pentru mediul de afaceri, tabloul sugerează o deteriorare operațională a lanțului intern de distribuție: de la reducerea livrărilor și scăderea capacității de rafinare până la intervenții administrative și de ordine publică în punctele de vânzare, cu risc de perturbări suplimentare în transport și activități dependente de carburanți.
Recomandate

Rusia ia în calcul relaxarea standardelor de calitate pentru benzină și motorină, o măsură cu impact direct asupra pieței interne de carburanți , pe fondul penuriilor generate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, potrivit Mediafax , care citează Kommersant și Reuters. Miza este una operațională: autoritățile ar putea permite companiilor să producă temporar benzină și motorină la standardul Euro-2, cu un conținut mai ridicat de sulf. Acest tip de combustibil este interzis în Rusia din 2013, însă ar urma să fie acceptat pentru o perioadă de un an, până în iulie 2027, conform unui proiect de document guvernamental citat de Kommersant. În același pachet, Rusia ar putea autoriza și importurile de combustibil de calitate inferioară, ca soluție de avarie pentru a acoperi deficitul de pe piață. De ce contează: răspuns de criză la penurii și scumpiri Contextul invocat este intensificarea atacurilor Ucrainei asupra infrastructurii energetice ruse, în al cincilea an de război. Potrivit Reuters, aceste lovituri au dus la penurii generalizate de combustibil și la creșteri bruște ale prețurilor, ceea ce pune presiune pe aprovizionarea internă. În paralel, Vladimir Putin a recunoscut, într-o întâlnire cu miniștri și alți oficiali, că atacurile cu drone ucrainene au provocat penurii de combustibil în unele regiuni, dar a susținut că Rusia gestionează situația, conform aceleiași relatări. Ce urmează Informațiile se bazează pe un proiect de document guvernamental citat de presa rusă, astfel că rămâne de văzut dacă măsura va fi adoptată în forma descrisă și când ar intra efectiv în vigoare. Dacă va fi implementată, relaxarea standardelor ar funcționa ca un instrument rapid de stabilizare a aprovizionării, cu compromisul unei calități mai slabe a carburanților. [...]

Atacurile cu drone au lovit infrastructură energetică-cheie pentru alimentarea armatei ruse , după ce o rafinărie din sudul Rusiei și o centrală electrică din Crimeea ocupată au fost cuprinse de incendii în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Kyiv Post . Miza este una operațională: țintele vizate susțin direct logistica de combustibil și energie în zonele ocupate și în proximitatea frontului. În regiunea Krasnodar, principalul obiectiv din interiorul Rusiei a fost rafinăria Slaviansk din orașul Slaviansk-na-Kubani. După o serie de explozii, un incendiu de proporții a cuprins părți ale instalației. Autoritățile regionale au pus incendiul pe seama resturilor de dronă căzute, iar guvernatorul Veniamin Kondratyev a spus că atacul a avariat și o linie electrică, o conductă de gaze și mai multe locuințe private; bilanțul comunicat a fost de un mort și un rănit. Deși autoritățile locale nu au indicat amploarea pagubelor la rafinărie, imagini și relatări distribuite pe rețele sociale au arătat fum dens și flăcări puternice. În paralel, grupuri de analiză din surse deschise (OSINT) și datele satelitare FIRMS ale NASA au confirmat zone active de incendiu, concentrate în apropierea rezervoarelor de combustibil și a unei unități separate de stabilizare petrol și gaze, deținută de RN-Krasnodarneftegaz. De ce contează pentru piața de energie și pentru logistică Rafinăria Slaviansk este descrisă ca un activ critic pentru complexul militar-industrial rus. Publicația notează că este una dintre cele mai mari rafinării din sudul Rusiei și produce combustibil de aviație, benzină și păcură, asigurând aproximativ 9% din produsele petroliere rafinate din Districtul Federal de Sud. Totodată, este prezentată drept un nod logistic important pentru alimentarea armatei ruse și a forțelor staționate în Crimeea ocupată și a mai fost vizată de drone ucrainene în trecut. Ministerul rus al Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a interceptat și distrus 213 drone „de diverse tipuri” în cursul nopții. Incendiu și la o centrală din Crimeea ocupată În același interval, atacurile au vizat infrastructura energetică din Crimeea. După un atac nocturn, a izbucnit un incendiu la centrala termoelectrică Saki (TEC). Canalul de Telegram „Crimean Wind”, citând imagini satelitare, a relatat că focul a apărut în zona rezervoarelor de combustibil și că instalația ar fi fost atacată susținut, cu 16 explozii într-o oră și coloane de fum vizibile. Centrala Saki TEC are o capacitate electrică de 149,4 MW și este descrisă ca un nod infrastructural vital și principalul producător de energie termică pentru orașul Saki. Context: o campanie de lovituri „în adâncime” pe 40 de zile Atacurile din Krasnodar și Crimeea sunt prezentate ca parte a unei noi faze operaționale lansate de forțele ucrainene. Potrivit articolului, președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat anterior în cursul săptămânii autorizarea unei operațiuni de 40 de zile de lovituri în adâncime, coordonată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) , inclusiv centrul „Alpha” de operațiuni speciale, cu obiectivul de a menține presiunea asupra Moscovei prin țintirea unor huburi industriale, logistice și militare. [...]

Tranzacționarea a devenit motorul de profit al marilor petroliști europeni , iar asta schimbă atât competiția din industrie, cât și modul în care aceste grupuri își gestionează riscurile în crize, potrivit HotNews . Shell , BP și TotalEnergies și-au construit „armate” interne de traderi care câștigă din arbitraj – cumpără combustibil mai ieftin dintr-o zonă și îl revând rapid acolo unde cererea și prețul sunt mai mari – depășind, ca agilitate, rivali americani precum ExxonMobil și Chevron. Modelul contează economic pentru că tranzacționarea cere puține active fizice comparativ cu extracția: în loc de miliarde investite în platforme și foraj, traderul are nevoie „doar de un computer și capital de lucru”. În acest fel, randamentul capitalului crește, iar activitatea ar adăuga, conform articolului, o rentabilitate suplimentară de 2% până la 3% pe an. De ce „armele” sunt ținute la adăpost HotNews arată că aceste echipe rămân în mare parte invizibile și pentru că, în rapoartele financiare, companiile nu separă tranzacționarea într-o categorie distinctă, ci o combină cu alte activități. În același timp, „arma secretă” este protejată din trei motive principale: recrutarea agresivă („vânătoarea de capete”) : traderii de top sunt puțini, iar expunerea lor i-ar transforma în ținte pentru case independente de trading precum Vitol, care oferă pachete de compensare foarte mari; protejarea strategiei : în arbitraj, informația despre cine cumpără și cine vinde poate permite concurenților să anticipeze mișcări și să profite de ele; evitarea presiunii sociale și politice : în perioade de criză, câștigurile mari ale traderilor, pe fondul facturilor ridicate pentru consumatori, pot alimenta indignare și cereri de taxe extraordinare. Cum au ajuns europenii să domine tradingul Contextul istoric explică diferența față de SUA. În anii 1970, naționalizările din Orientul Mijlociu au redus accesul companiilor europene la producție proprie, în timp ce americanii aveau resurse interne mai abundente. Europenii au fost împinși spre rolul de traderi: BP a fost în frunte în anii 1980, iar Shell și TotalEnergies au urmat în anii 1990, dezvoltând profitabilitatea pe arbitraj. În ultimii 15 ani, avantajul lor s-a consolidat și prin schimbări de piață și reglementare: după criza financiară din 2008, reglementările mai stricte din SUA au împins marile bănci de investiții de pe Wall Street (precum Goldman Sachs și JPMorgan) să se retragă din tranzacționarea cu mărfuri. În paralel, creșterea pieței de GNL (gaz natural lichefiat) a creat o piață globală mai flexibilă, în care încărcăturile pot fi redirecționate pe mare către destinația care plătește cel mai mult la acel moment. Crizele geopolitice, transformate în oportunități Articolul indică faptul că volatilitatea din crize recente a amplificat câștigurile. În timpul șocului geopolitic din Orientul Mijlociu, după bombardarea Iranului de către America și Israel la 28 februarie 2026, traderii „și-au redus imediat pierderile, și-au schimbat strategia și au profitat de volatilitatea uriașă a prețurilor”. Un exemplu menționat este TotalEnergies, care în martie și-ar fi „blocat” toată producția din luna mai din Emiratele Arabe Unite și Oman, obținând peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) „dintr-o singură mișcare”, conform relatării The Economist citate de HotNews. Miza: profit mare, echipe mici, competiție dură pentru oameni Echipele sunt descrise ca fiind mici și foarte specializate, conectate la piețe locale și la o rețea de contacte (companii aeriene, rafinării, armatori). Deși ar reprezenta circa 10% din personal, fiecare trader ar putea aduce „până la 10 milioane de dolari” profit companiei, iar bonusurile pot depăși chiar salariul directorului general, tocmai pentru a preveni plecările către giganți independenți ai tranzacționării precum Vitol și Trafigura. În ansamblu, HotNews notează că previziunile indică pentru Shell, BP și TotalEnergies profituri înainte de impozitare de 15–20 de miliarde de dolari (aprox. 69–92 miliarde lei) doar din tranzacționare, adică în jur de o cincime din profiturile lor totale – un semnal că „mașina” de pe ecrane a ajuns la fel de importantă ca infrastructura clasică din petrol și gaze. [...]

Donald Trump pune presiune publică pe comercianții de benzină să reducă rapid prețurile , avertizând că vor urma „probleme mari” dacă nu o fac, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis pe platforma Truth Social și relatat de Reuters, mută disputa din zona pieței în cea a potențialelor investigații și presiuni politice asupra lanțului de distribuție. În postarea sa, Trump cere scăderi „imediat” și indică o țintă de „aproximativ 2,50 dolari pe galon”, susținând că „nu va mai fi loc de speculații”, pe care le numește „total ilegale”. „Comercianții de benzină trebuie să-și scadă prețurile, IMEDIAT.” „Dacă distribuitorii nu fac acest lucru, ne așteaptă mari probleme! Începeți să vizați prețul de aproximativ 2,50 dolari pe galon.” De ce contează: risc de intervenție prin anchete și presiune asupra marjelor Potrivit informațiilor din material, Trump a spus săptămâna trecută că a dat instrucțiuni Departamentului Justiției să investigheze companiile petroliere, pe motiv că nu ar fi redus prețurile la pompă în linie cu scăderea cotațiilor țițeiului. El acuză companiile că „exploatează” clienții. În plan economic, un astfel de mesaj semnalează o posibilă intensificare a controlului politic și de reglementare asupra prețurilor la carburanți, cu efecte potențiale asupra politicilor comerciale ale distribuitorilor și asupra marjelor din retailul de carburanți. Context: tensiuni geopolitice și sensibilitate politică la prețul benzinei Materialul notează că prețurile petrolului au crescut brusc în acest an, după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului de la finalul lunii februarie și după răspunsul Iranului cu atacuri asupra Israelului și a statelor din Golf care găzduiesc baze americane. În același timp, consumatorii americani și-au exprimat îngrijorarea față de prețurile ridicate ale benzinei, iar miza politică este amplificată de apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, în condițiile în care republicanii încearcă să-și mențină majoritățile strânse din Congres. Potrivit aceleiași surse, eforturile diplomatice dintre Washington și Teheran au fost urmate recent de o ușoară scădere a prețurilor la pompă pentru americani, însă rămâne de văzut dacă presiunea publică a președintelui se va traduce în măsuri concrete sau în investigații cu impact direct asupra industriei. [...]

Prețul petrolului a urcat din nou, pe fondul riscului ca Strâmtoarea Hormuz să nu revină la trafic normal , după schimburi de lovituri între SUA și Iran, un scenariu care menține o primă de risc în cotații și poate alimenta volatilitatea pe energie la nivel global, potrivit Al Jazeera . Brent, principalul reper internațional, a crescut cu aproximativ 0,9% luni. Contractele Brent cu livrare în august erau la 73,21 dolari/baril (aprox. 337 lei), la ora 03:30 GMT (06:30, ora României), cu 127 cenți peste nivelul din ziua de dinaintea începerii războiului SUA și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie. De ce contează: Hormuz rămâne un punct critic pentru aprovizionarea globală Potrivit sursei, escaladarea din weekend a reaprins îndoielile privind o revenire rapidă la „normalitate” în Strâmtoarea Hormuz, rută care, în timp de pace, funcționează ca un coridor pentru aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol și gaze naturale lichefiate (GNL). Analistul IG din Sydney, Fabien Yip, a pus mișcarea de preț pe seama faptului că piața ar fi „alergat prea repede” pe optimismul legat de o încetare a focului, în condițiile în care „prima de război” fusese aproape complet ștearsă, deși exista doar un memorandum de înțelegere fără detalii de aplicare și cu lovituri încă în desfășurare. Ce a declanșat noul val de incertitudine Comandamentul Central al SUA (US Central Command) a anunțat lovituri asupra Iranului vineri și sâmbătă, invocând atacuri iraniene asupra a două nave comerciale în Strâmtoarea Hormuz. Iranul a răspuns prin lansarea unei serii de rachete și drone care au vizat active militare americane din Bahrain și Kuweit. Negocieri anunțate, dar fără confirmare de la Teheran Mai multe instituții media au relatat duminică târziu, citând oficiali americani neidentificați, că Washingtonul și Teheranul ar fi convenit să își oprească atacurile și să reia negocierile pentru încheierea războiului. Axios, citând un oficial american de rang înalt, a raportat că discuțiile ar urma să aibă loc marți, la Doha (Qatar) . Iranul nu a comentat, până la momentul relatării, nici presupusa înțelegere de încetare a ostilităților, nici planul de discuții. În context, Al Jazeera amintește că președintele SUA Donald Trump și președintele iranian Masoud Pezeshkian au semnat pe 17 iunie un memorandum de înțelegere pentru încheierea războiului, însă documentul a fost pus repetat sub presiune de episoade de escaladare și dispute privind interpretarea textului. [...]

România susține amânarea cu cel puțin trei ani a aplicării unor obligații din regulamentul UE privind metanul pentru importurile de gaze , invocând riscul ca noile cerințe să afecteze securitatea aprovizionării și costurile, potrivit Economedia . Miza este una de reglementare cu efect economic: dacă furnizorii externi nu se pot conforma rapid cerințelor de monitorizare și raportare, statele care cer pauza avertizează că UE ar putea pierde volume, iar prețurile la energie ar putea crește. La reuniunea miniștrilor energiei din UE, desfășurată vineri la Luxemburg, o coaliție de țări – între care Italia, Suedia, Țările de Jos, Polonia și România – a cerut reanalizarea și amânarea regulamentului privind metanul, care obligă companiile să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan. Informația este relatată de Euronews , citat de Economedia. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a transmis că România susține obiectivele climatice ale UE, dar cere ca implementarea să fie „fezabilă din punct de vedere tehnic, proporțională și compatibilă” cu protejarea securității energetice și a competitivității. În postarea sa, el a menționat explicit solicitarea de amânare cu trei ani a regulilor pentru importurile de gaz natural. Ce cer statele și de ce consideră că propunerea Comisiei nu e suficientă Mai multe state membre, la inițiativa Republicii Cehe și Slovaciei, au îndemnat Comisia Europeană să amâne prevederi-cheie ale normelor cu cel puțin trei ani, argumentând că aplicarea imediată ar putea amenința securitatea energetică într-un context geopolitic instabil, potrivit unui document consultat de Euronews . Comisia Europeană analizează, la rândul ei, varianta de a renunța timp de trei ani la penalitățile pentru companiile de petrol și gaze care încalcă regulile. Însă statele care cer amânarea susțin că o „perioadă de tranziție” fără penalități nu rezolvă problema, deoarece ar fi o recomandare fără caracter obligatoriu și ar lăsa „incertitudine juridică semnificativă” pentru importatorii care negociază contracte pe termen lung. Impactul invocat: risc de scumpiri și redirecționarea livrărilor către piețe mai puțin reglementate Argumentul central al statelor semnatare este că cerințele de conformare impuse furnizorilor externi, într-un ritm prea rapid, pot limita proviziile disponibile și pot crește costurile, pe fondul perturbărilor de pe piețele globale de petrol și gaze și al incertitudinii înaintea vârfurilor de cerere din iarnă. În documentul citat, statele avertizează că unii furnizori ar putea fi descurajați să vândă către UE dacă nu au sisteme avansate de monitorizare a metanului, iar baza de furnizori ar putea redirecționa încărcăturile de GNL și petrol către piețe mai puțin reglementate, cu efect de creștere a prețurilor pentru consumatori și industrie. În același context, Economedia notează că au existat presiuni și din partea unor furnizori externi, inclusiv SUA și Qatar, iar Politico a relatat despre o campanie a industriei pentru blocarea restricțiilor. Context: regulamentul metanului și pozițiile critice Normele privind metanul au fost adoptate în mai 2024 și introduc primul cadru al UE pentru măsurarea, raportarea și verificarea emisiilor de metan în sectorul energetic; neîndeplinirea solicitărilor de date atrage penalități. Metanul este un gaz cu efect de seră foarte puternic, iar Agenția Internațională a Energiei afirmă că este responsabil pentru aproximativ 30% din creșterea temperaturii globale de la Revoluția Industrială. Pe de altă parte, ecologiștii și unele voci politice din SUA cer UE să nu relaxeze regulile. Esther Bollendorff, manager de programe la Climate Action Network Europe, a susținut că regulamentul nu interzice importurile, ci oferă căi de conformare în etape și că oferta globală de gaz conformă ar depăși deja nevoile de import ale UE de peste trei ori. Secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut accelerarea acțiunilor împotriva emisiilor de metan și stabilirea unui standard global pentru sectorul de petrol și gaze, cu emisii „aproape de zero” pe întreg lanțul valoric. Un detaliu relevant pentru România În paralel cu discuția despre amânare, Economedia amintește o analiză Ember din 2023 potrivit căreia România este al doilea cel mai mare emițător de metan din UE, fiind responsabilă pentru 85% din metanul emis de minele de cărbune abandonate din UE (detalii în analiza Economedia despre „al doilea cel mai mare emiţător de metan”). Ce urmează depinde de decizia Comisiei și de negocierile dintre statele membre: în joc este dacă UE va merge pe o amânare formală a obligațiilor pentru importuri sau doar pe o perioadă de tranziție fără penalități, variantă pe care unele guverne o consideră insuficientă. [...]