Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Iranul a oprit tranzitul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz după atacurile Israelului asupra Libanului, potrivit G4Media, care citează presa iraniană și o relatare EFE preluată de Agerpres.
Măsura a fost relatată de agenția iraniană Fars, descrisă ca fiind conectată cu Gardienii Revoluției. În contextul escaladării regionale, oprirea traficului de petroliere prin Ormuz este relevantă pentru piața petrolului, deoarece strâmtoarea este una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de țiței din Golful Persic.
„Trecerea navelor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz a fost oprită după atacurile Israelului asupra Libanului”, a informat agenția iraniană Fars, conectată cu Gardienii Revoluției, transmite Agerpres.
Potrivit Fars, miercuri dimineață Iranul ar fi permis trecerea „fără probleme” a două petroliere prin strâmtoare, după anunțarea unui armistițiu de două săptămâni. În același timp, Libanul ar fi rămas în afara acestui acord temporar de încetare a focului.
În paralel, guvernul libanez a anunțat că armata israeliană a lansat miercuri „cel mai mare atac” asupra Libanului de la începutul războiului, soldat cu „zeci” de morți și „sute” de răniți. Iranul a mai acuzat încălcări ale acordului prin atacuri pe teritoriul său, inclusiv la o rafinărie de pe insula Lavan (în Golful Persic), și prin interceptarea unei drone în orașul Lar, afirmând că va da „un răspuns ferm și puternic”.
De asemenea, notează publicația, citând Wall Street Journal, că Iranul ar condiționa participarea sa la negocierile programate vineri la Islamabad de implementarea încetării focului și în Liban. În lipsa unor detalii suplimentare din sursa citată, nu este precizat cât timp ar urma să dureze oprirea tranzitului petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz.
Recomandate
Extinderea atacurilor iraniene asupra petrolierelor dincolo de Strâmtoarea Ormuz ridică riscul operațional pe rutele de export din Golf , într-un moment în care Teheranul încearcă să împiedice revenirea livrărilor de țiței către nivelurile de dinainte de război, potrivit Mediafax , care citează Financial Times. În ultimele zile, două petroliere au fost atacate în apele Golfului Persic: unul în apropierea Qatarului și altul în largul coastei Al Jazeera, în Emiratele Arabe Unite. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a transmis, într-un comunicat, că deține controlul asupra Strâmtorii Ormuz și a avertizat că măsurile împotriva navelor și companiilor care „nu respectă regulile” nu se vor limita la această zonă. „Orice navă care traversează o rută neautorizată va fi urmărită în întreaga regiune și va fi cu siguranță pedepsită”, au avertizat Gardienii Revoluției, potrivit sursei. Atacuri confirmate și extinderea ariei de acțiune Atacurile de miercuri și vineri au fost confirmate de agenția britanică pentru operațiuni comerciale maritime (UKMTO), iar evaluările indică o extindere a ariei de acțiune a Iranului dincolo de Strâmtoarea Ormuz. Miercuri, petrolierul Acers , deținut de o companie turcă și utilizat pentru transportul produselor petroliere, a fost lovit în largul orașului Madinat ash Shamal (Qatar). Potrivit UKMTO și unor consultanți în securitate maritimă, atacul a provocat victime în rândul echipajului și un incendiu la bord. Vineri, un atac în apropierea Emiratelor Arabe Unite a vizat petrolierul Gem No. 2 , deținut de o companie chineză, conform a două surse din domeniul securității citate în material. De ce contează pentru piața petrolului Miza imediată este operațională: creșterea riscului pentru operatorii de petroliere pe rutele din Golf, într-o perioadă pe care Financial Times o descrie drept una dintre cele mai periculoase din ultimii ani pentru acest segment, de la începutul războiului. În același timp, atacurile vin după ce, la finalul lunii septembrie, mai multe rapoarte au indicat că exporturile de petrol din regiune se apropiau de media de dinainte de război. În acest context, seria de lovituri asupra navelor care transportă petrol și produse rafinate sugerează o încercare de a limita creșterea exporturilor din Golf. Context politic: poziția Washingtonului În plan diplomatic, președintele american Donald Trump a anunțat joi că Statele Unite nu vor ataca Iranul înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie. Trump a spus că Washingtonul poartă discuții „productive” cu Teheranul, dar că blocada americană asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare. [...]
Reluarea parțială a fluxurilor de țiței prin Golful Persic nu a rezolvat blocajul la carburanți , iar această diferență menține presiunea pe securitatea energetică și pe prețuri, potrivit Adevărul , care citează declarațiile secretarului american pentru energie, Chris Wright, făcute la Congresul Mondial al Petrolului de la Riad. Oficialul SUA a spus că fluxul de petrol din Golful Persic a revenit la 80%-90% din nivelul de dinaintea războiului din Iran, însă aprovizionarea cu produse rafinate (precum motorina) rămâne „puternic afectată”. În prezent, aproximativ 14 milioane de barili pe zi tranzitează Strâmtoarea Ormuz și conductele alternative de transport. De ce contează: problema se mută de la țiței la produse rafinate Chris Wright a avertizat că, deși fluxurile de țiței sunt în mare parte restabilite, situația este „mult mai dificilă” la produse rafinate. Potrivit acestuia, aprovizionarea cu produse rafinate din regiunea Golfului Persic este la 25%-35% din nivelurile de dinaintea războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. „Problema țițeiului, despre care vorbim atât de mult, încă persistă, dar în mare parte este controlată” În același context, Wright a indicat că prețul țițeiului se menține, în opinia sa, la un nivel „viabil și rezonabil”, însă a descris cotațiile ca fiind „ușor ridicate”, în comparație cu prețurile mult mai mari ale motorinei pe piețele internaționale, conform EFE și Agerpres . Prețuri și riscuri logistice: Ormuz și ruta Mării Roșii Wright a afirmat că prețurile petrolului Brent au crescut cu aproape 70% de la începutul anului , pe fondul blocadei impuse Strâmtorii Ormuz. În plus, un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă amenințările rebelilor houthi din Yemen , aliați ai Iranului, la adresa transporturilor maritime ale Arabiei Saudite în Marea Roșie. Această rută este prezentată ca alternativă importantă pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite după blocarea Strâmtorii Ormuz la începutul conflictului, pe 28 februarie, iar perturbările de transport din regiune continuă să influențeze piețele internaționale, în contextul reuniunii de la Riad. [...]
Irakul își extinde opțiunile de export de țiței după ce compania petrolieră de stat Oil Tanker Company a transportat două milioane de barili prin Strâmtoarea Ormuz , o operațiune descrisă drept prima de acest fel din ultimele decenii, potrivit news.ro . Mișcarea are relevanță economică și operațională: în loc să livreze în portul Basra, Irakul își crește flexibilitatea privind locul și momentul vânzării. Transportul a fost realizat cu un petrolier de mare capacitate (VLCC – „very large crude carrier”, navă pentru volume foarte mari de țiței). Directorul general al Oil Tanker Company, Ali Qais Abdul Jabbar, a spus într-un comunicat că această schimbare ar putea permite companiei petroliere de stat SOMO să valorifice „oportunități mai bune de vânzare și de stabilire a prețurilor”. De ce contează pentru piața petrolului Prin tranzitarea Strâmtorii Ormuz, Irakul își poate ajusta mai ușor logistica exporturilor și poate reacționa mai rapid la cererea din piețe, fără a se limita la livrările în Basra. În termeni practici, flexibilitatea operațională poate influența condițiile comerciale (inclusiv prețul) pe care SOMO le poate obține, în funcție de destinație și momentul livrării. Ce urmează: extinderea flotei Șeful Oil Tanker Company a mai precizat că societatea lucrează la achiziționarea și deținerea unor petroliere specializate pentru țiței, cu obiectivul de a-și extinde flota și de a-și consolida capacitatea de a concura cu companiile regionale de transport maritim. În plan geopolitic și de securitate a rutelor, news.ro notează că Irakul obținuse anterior permisiunea Iranului pentru ca petrolierele irakiene să tranziteze Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul „a închis-o efectiv” în timpul conflictului său cu SUA. [...]
Sprijinul exprimat de Sofia pentru importurile de motorină din Rusia riscă să fisureze poziția UE pe sancțiuni , într-un moment în care majoritatea capitalelor europene critică acordul SUA–Rusia ca fiind periculos și contraproductiv pentru presiunea economică asupra Moscovei, potrivit HotNews . Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a sugerat că susține înțelegerea care permite motorinei rusești să ajungă pe piețele americane și globale, invocând în primul rând problema prețurilor la combustibil din Europa. La sosirea la un summit de două zile al liderilor UE, el a spus că miza pentru Europa este reducerea costurilor și păstrarea competitivității, conform Euronews . Ce prevede acordul SUA–Rusia și de ce contează economic Statele Unite și Rusia au convenit, săptămâna trecută, ca Moscova să furnizeze inițial peste 300.000 de tone metrice de motorină pe piețele americane și globale. Președintele SUA, Donald Trump, a susținut că măsura ar reduce prețurile la energie în SUA, un subiect cu miză politică internă înaintea alegerilor din noiembrie care vor decide controlul asupra Congresului. Trump a indicat și tranșe ulterioare de livrări: 500.000 de tone în noiembrie; încă un milion după aceea. În același timp, experți din domeniul energetic au estimat că acordul ar putea aduce economiei rusești aproximativ 4 miliarde de dolari (aprox. 18 miliarde lei) din fonduri americane. Reacția UE și Ucraina: risc de slăbire a sancțiunilor Acordul a fost criticat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care l-a numit „o investiție într-un război care trebuie să ia sfârșit”, apoi „un cadou” pentru Vladimir Putin și a spus că s-a simțit trădat de SUA. În UE, mai mulți lideri au avertizat că înțelegerea subminează strategia de presiune asupra Moscovei. Un purtător de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz a transmis că guvernul „susține deciziile privind sancțiunile împotriva Rusiei” și lucrează cu partenerii europeni pentru sancțiuni suplimentare. Kaja Kallas , șefa diplomației UE, a insistat că, pentru a opri războiul, este nevoie de „o presiune mai mare asupra Rusiei”. Margus Tsahkna, ministrul de externe al Estoniei, a spus că UE trebuie să se concentreze pe ceea ce poate face, amintind de episoade anterioare de presiune din partea lui Trump asupra Ucrainei. Cea mai tranșantă critică din material este atribuită premierului Italiei, Giorgia Meloni, care a numit acordul o „alegere foarte riscantă” și a avertizat că: „Acest acord conferă Moscovei legitimitate în timp ce bombele sale continuă să cadă asupra orașelor ucrainene, generează noi venituri pentru finanțarea războiului și slăbește implicit eficacitatea sancțiunilor”. Miza pentru UE: unitatea pe sancțiuni, pusă sub presiune de prețurile la combustibil Poziționarea Bulgariei iese din linia dominantă a UE, care vede acordul ca pe un risc strategic: venituri suplimentare pentru Rusia și un semnal politic ce poate eroda eficiența sancțiunilor. În contrapondere, argumentul invocat de la Sofia este unul economic imediat – prețurile ridicate la combustibil și competitivitatea. În lipsa altor detalii în material despre pași concreți la nivel european, rămâne de urmărit dacă această divergență se va traduce în tensiuni la summitul UE și în negocierile privind eventuale sancțiuni suplimentare. [...]
Rusia prelungește importurile de benzină până la finalul lui 2026 pentru a acoperi deficitul intern provocat de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, chiar dacă a convenit recent reluarea exporturilor de motorină în baza unui acord cu Statele Unite , potrivit Agerpres . Vicepremierul rus Aleksandr Novak a spus că importurile de benzină vor continua „cel puțin până la sfârșitul anului”, pentru alimentarea pieței interne și refacerea rezervelor reduse în sezonul estival. Oficialul a indicat că volumul benzinei importate rămâne la 10%, măsură menită să limiteze deficitul și presiunea pe prețurile la carburanți, în special la benzină. De ce contează: piața internă rămâne sub presiune, în pofida relaxării la export Mesajul transmis de Moscova este că prioritatea rămâne stabilizarea aprovizionării interne, după luni în care atacurile asupra rafinăriilor au afectat producția de benzină și motorină, alimentând penuria, creșterile de preț și cozile la benzinării. În acest context, Novak a amintit că, în urmă cu o lună, a cerut guvernului să crească producția și să ajusteze nivelurile de import pentru a stabiliza piața. Printre măsurile aplicate s-a numărat și interdicția la export pentru benzină și motorină, ridicată parțial sâmbăta trecută. Exporturile de motorină: calendarul livrărilor și pașii operaționali În paralel, Rusia susține că firmele sale sunt pregătite să exporte motorină „imediat”, însă Novak a punctat că livrările depind de pași comerciali și logistici care durează, în mod tipic, două-trei săptămâni: semnarea contractelor, încărcarea și închirierea navelor, apoi expedierea către cumpărător. Conform planului prezentat, Rusia ar urma să exporte: peste 300.000 de tone de motorină „imediat” către piețele americane și globale; alte 500.000 de tone în noiembrie; 1.000.000 de tone ulterior. Cu o zi înainte, Novak a indicat și posibilitatea ca Rusia să depășească aceste planuri și să exporte până la 3,5 milioane de tone de motorină până la sfârșitul anului, în baza acordului cu Statele Unite. Posibilă restricție suplimentară: exporturile de GNL pentru neproducători Novak a mai spus că nu exclude o interdicție a exporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru companiile neproducătoare până la sfârșitul lui 2026, dar a precizat că nu există încă o decizie, iar Ministerul Energiei analizează opțiunea în funcție de situația de pe piața GNL. [...]
Administrația Trump analizează relaxarea sancțiunilor pentru o parte din „flota fantomă” de petroliere, cu scopul de a reduce costurile de transport și de a crește disponibilitatea navelor pe rute scurte , pe fondul perturbărilor din aprovizionarea globală cu energie, potrivit Kyiv Post , care citează Reuters. Măsura discutată ar permite unor nave sancționate – asociate în mod obișnuit cu transporturi ocolitoare de țiței – să transporte combustibil considerat „legitim”, cu excluderea petrolului rusesc și iranian aflat sub sancțiuni. Companiile care ar vrea să folosească aceste nave ar trebui să obțină o autorizare de la Departamentul Trezoreriei SUA . Efectul economic: mai multe nave disponibile, dar ieftiniri limitate Conform sursei citate, schimbarea ar putea adăuga un număr mic de petroliere disponibile pentru curse pe distanțe scurte prin Strâmtoarea Hormuz . Totuși, surse din industria maritimă au avertizat că este puțin probabil să apară o scădere amplă a tarifelor de transport (freight rates), chiar dacă o parte din capacitate ar reintra în piață. Un factor major care ar limita efectul este zona de asigurări: asigurătorii ar trebui în continuare să respecte reglementările Uniunii Europene și ale Regatului Unit, ceea ce poate menține restricții practice asupra utilizării acestor nave. Departamentul Energiei din SUA a transmis că o eventuală relaxare a restricțiilor privind „flota fantomă” nu ar ajuta Rusia să transporte petrol sau produse petroliere. Context: relaxarea pentru motorina rusească și presiunea prețurilor interne Discuțiile vin la câteva zile după ce Donald Trump a ridicat sancțiunile asupra exporturilor de motorină rusească, în urma unei înțelegeri cu președintele rus Vladimir Putin pentru livrarea a peste 300.000 de tone metrice de motorină către piața americană și piețele globale. Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat vânzarea și importul de motorină rusească până la 7 aprilie 2027. Trump a justificat decizia prin prioritatea de a reduce prețurile la combustibili pentru americani înaintea alegerilor de la 3 noiembrie, când republicanii urmăresc să păstreze controlul asupra ambelor camere ale Congresului. Reacții și riscuri: criticile Ucrainei și ale unor congresmeni americani Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a criticat acordul privind motorina, argumentând că relaxarea sancțiunilor ar aduce Moscovei venituri suplimentare pentru finanțarea războiului. Într-o postare pe X, el a scris: „Cadourile pentru Putin nu vor aduce pace sau vreun beneficiu lumii civilizate. A permite Rusiei să vândă produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit.” Într-un interviu pentru Axios, Zelenski a descris decizia ca fiind „nedreaptă și neonestă”, comparând-o cu un „cadou de ziua de naștere” pentru Putin. Acordul privind motorina a atras și critici din partea unor parlamentari americani, inclusiv republicani, care au susținut că permiterea vânzărilor de combustibil rusesc ar submina regimul de sancțiuni menit să limiteze capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul. Ce urmează Potrivit informațiilor citate, discuțiile sunt încă în desfășurare și, chiar dacă ar fi adoptată o relaxare țintită, impactul asupra costurilor de transport ar putea rămâne modest din cauza constrângerilor de asigurare și a aplicării continue a sancțiunilor europene și britanice. [...]
