Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
$928.20+3.56%DIA$533.04+2.67%SPY$766.73+1.15%CO1$95.21-8.25%WTI/USD$88.02-8.52%XBR/USD$95.20-8.21%CL1$88.03-8.54%Prețul petrolului a depășit din nou 100 de dolari pe baril iar bursele americane au înregistrat a treia săptămână consecutivă de scăderi, pe fondul conflictului militar dintre SUA, Israel și Iran, care amplifică temerile privind un nou val de inflație la nivel global, potrivit Los Angeles Times.
Creșterea prețului energiei este unul dintre primele efecte economice majore ale războiului început la finalul lunii februarie 2026. Pe piețele internaționale, petrolul Brent a ajuns la 103,14 dolari pe baril, în creștere cu 2,7%, iar petrolul american West Texas Intermediate a urcat la 98,71 dolari, după un avans de 3,1%. În total, petrolul Brent s-a scumpit cu aproximativ 40% numai în luna martie, în contextul tensiunilor din jurul Strâmtorii Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat la nivel global.
Potrivit Bloomberg, incertitudinea a crescut după ce liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a declarat că strâmtoarea ar trebui să rămână practic închisă. În încercarea de a stabiliza piața, Agenția Internațională pentru Energie a anunțat eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice, o cantitate record, însă mai mulți economiști cred că măsura ar putea avea un efect limitat.
Creșterea prețului petrolului a afectat imediat industria aviației. Potrivit Bloomberg, prețul combustibilului pentru avioane s-a dublat de la începutul operațiunilor militare, ajungând între 150 și 200 de dolari pe baril.
Mai multe companii aeriene au introdus taxe suplimentare sau au majorat tarifele:
Asociația Internațională a Transportului Aerian estimează că prețurile biletelor ar putea crește cu până la 9%. Unele companii sunt deja afectate direct: Air New Zealand a anulat aproximativ 1.100 de zboruri, ceea ce a impactat circa 44.000 de pasageri.
Pe piețele financiare, investitorii au devenit tot mai precauți. Indicele S&P 500 a scăzut cu 0,6%, ajungând la 6.632,19 puncte și marcând a treia săptămână consecutivă de declin. De la începutul anului, indicele este deja în scădere cu 3,1%.
Și ceilalți indicatori importanți au înregistrat pierderi:
| Indice bursier | Evoluție |
|---|---|
| Dow Jones | -0,3% |
| Nasdaq Composite | -0,9% |
Companiile dependente de combustibil au fost printre cele mai afectate. Acțiunile operatorului de croaziere Carnival au scăzut cu 7,9%, iar cele ale United Airlines cu 4,6%, potrivit Associated Press.
În același timp, randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a crescut la 4,28%, față de 3,97% înainte de izbucnirea conflictului.
Analiștii avertizează că scumpirea energiei ar putea complica politica monetară a băncilor centrale. Goldman Sachs estimează că indicatorul preferat al inflației din SUA ar putea ajunge la 2,9% până la finalul anului 2026, peste ținta de 2% a Rezervei Federale.
În acest context, eventualele reduceri ale dobânzilor ar putea fi amânate până în septembrie 2026. Strategul de piață Michael Antonelli rezumă situația astfel: „În acest moment, aproape totul pe piețe se mișcă în funcție de prețul petrolului”.
Evoluția conflictului din Orientul Mijlociu rămâne astfel factorul decisiv pentru piețele globale, iar investitorii urmăresc aproape în timp real orice informație despre situația militară din regiune.
Recomandate
Acuzațiile Iranului privind lovirea a șapte petroliere în Strâmtoarea Hormuz ridică riscul de scumpire a petrolului și de noi perturbări pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie, în condițiile în care Washingtonul contestă public informațiile. Potrivit Al Jazeera , Iranul susține că șapte nave au fost avariate într-o singură zi în Strâmtoarea Hormuz, iar Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) avertizează SUA cu extinderea conflictului către bazele americane din regiune. IRGC afirmă că patru dintre nave ar fi fost lovite în timp ce transferau petrol și au luat foc peste noapte, iar alte trei ar fi fost „dezactivate” după ce ar fi lovit mine. Informațiile nu au putut fi verificate independent, iar materialul nu oferă detalii despre eventuale victime sau despre pavilionul navelor. De ce contează pentru piața petrolului Strâmtoarea Hormuz este descrisă ca o rută strategică prin care, înainte de izbucnirea războiului, trecea o cincime din livrările mondiale de petrol. În acest context, orice escaladare sau percepție de risc operațional în zonă poate alimenta volatilitatea prețurilor, mai ales când sunt invocate atacuri asupra petroliereor și posibile mine. Iranul susține că deține controlul asupra strâmtorii și atacă în mod regulat nave care încearcă să o tranziteze fără „autorizarea” sa. În paralel, armata SUA escortează tot mai multe nave, iar Iranul ar fi intensificat atacurile ca răspuns, potrivit relatării. SUA contestă acuzațiile și invocă o tentativă de a împinge prețul în sus Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că Iranul „face tot ce poate” pentru a crește prețul petrolului înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din SUA, susținând că Teheranul „inventează” lovituri, mine și alte incidente. Un purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), citat anonim, a respins afirmațiile Iranului privind minele și a spus că forțele americane au curățat culoarele internaționale de navigație, iar Iranul folosește rachete și drone. Același oficial a declarat că strâmtoarea rămâne deschisă și că 95% dintre nave reușesc să tranziteze. Riscul de escaladare și implicațiile operaționale IRGC a avertizat că ar putea lovi baze americane din Orientul Mijlociu dacă Washingtonul se implică pentru a ajuta petrolierele să tranziteze alte porțiuni ale strâmtorii. Din Teheran, corespondentul Al Jazeera Mohamed Vall a spus că există discuții despre o escaladare iminentă și că, potrivit așteptărilor din Iran, SUA ar putea ataca chiar înainte de alegerile din noiembrie. Din perspectiva costurilor interne, corespondenta Al Jazeera de la Casa Albă, Kimberly Halkett, a relatat că sondajele indică faptul că mulți americani vor „ușurare” în privința banilor publici cheltuiți pentru un potențial război, pe fondul frustrării legate de scumpirea combustibililor asociată conflictului. În lipsa unor verificări independente privind incidentele raportate, miza imediată pentru sectorul petrol și gaze rămâne creșterea riscului perceput pe ruta Hormuz și posibilitatea ca tensiunile militare să se traducă în costuri mai mari de transport și asigurare, respectiv presiune suplimentară asupra prețurilor. [...]
Petrolul Brent a coborât sub 100 de dolari pe baril , o mișcare care poate reduce presiunea pe costurile energetice și pe inflație, după ce investitorii au reacționat la rezultatul alegerilor din SUA, potrivit Digi24 . Miercuri seară, în jurul orei 18:05 (ora României), barilul Brent cu livrare în ianuarie era în scădere cu 4,67%, la 98,76 dolari (aprox. 454 lei), sub pragul de 100 de dolari pentru prima dată de la începutul lunii octombrie. Informația este atribuită de Digi24 News.ro, care preia AFP. În același timp, echivalentul american West Texas Intermediate (WTI), cu livrare în decembrie, scădea cu 4,54%, la 91,73 dolari (aprox. 422 lei). De ce a reacționat piața Scăderea vine după „ victoria fără drept de apel a democraților ” în ambele camere ale Congresului american. Potrivit unor analiști citați în material, rezultatul ar putea limita marja de manevră a lui Donald Trump în „Războiul din Iran”, ceea ce a influențat așteptările pieței privind riscurile geopolitice și, implicit, prețul petrolului. Ce semnal transmite pentru economie O corecție de acest tip la petrol contează direct pentru costurile de transport și energie și, indirect, pentru prețurile din economie. Materialul nu avansează estimări privind efecte concrete asupra carburanților sau asupra inflației, însă pragul de 100 de dolari este urmărit de piețe ca reper psihologic pentru presiunea pe costuri. [...]
Scumpirea petrolului peste 112 dolari pe baril reaprinde riscul de inflație și lovește simultan acțiunile și datoria publică europeană , într-un episod de aversiune la risc care a împins bursele globale pe minus și a crescut presiunea pe obligațiunile Franței, potrivit Ziarul Financiar . Prețul petrolului Brent a urcat cu 3,3%, până la 112,39 dolari pe baril (aprox. 535 lei), pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. În paralel, investitorii au fost nevoiți să digere încă două surse de risc: temerile privind sustenabilitatea datoriilor publice în Europa și întrebările legate de rentabilitatea investițiilor masive în inteligență artificială. Petrolul scump: șoc energetic și presiune inflaționistă Creșterea cotației Brent a venit după intensificarea atacurilor militanților Houthi , susținuți de Iran, asupra Arabiei Saudite, ceea ce a alimentat îngrijorările privind securitatea aprovizionării cu energie. Tensiunile au fost amplificate și de decizia SUA de a retrage o parte din personalul aflat în Arabia Saudită. În acest context, publicația notează avertismentul că o scumpire persistentă a petrolului poate reaprinde presiunile inflaționiste, într-un moment în care marile economii încearcă să gestioneze costuri ridicate de finanțare. Bursele scad, tehnologia e din nou sub presiune La deschiderea ședinței de tranzacționare din SUA, Nasdaq 100 a pierdut 1,5%, iar S&P 500 a coborât cu 0,9%, potrivit Financial Times (citat de ZF). În Europa, indicele Stoxx 600 a scăzut cu 0,7%. Vânzările au fost accentuate în sectorul tehnologic american, unde persistă îndoieli privind eficiența cheltuielilor pentru inteligență artificială. În acest tablou: acțiunile Tesla au scăzut cu 3% la debut, recuperând ulterior o parte din pierdere, după ce compania a anunțat cheltuieli de capital mai mici decât anticipau analiștii, ceea ce a ridicat întrebări despre ritmul investițiilor în AI și robotică; Meta a pierdut 4,9%, pe fondul unor estimări interne care indică nevoia de finanțări de „sute de miliarde de dolari” în următorii ani pentru infrastructura AI. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus într-o întâlnire privată cu investitori că nu consideră boomul inteligenței artificiale o problemă sistemică pentru economie, mai notează ZF. Franța: costuri de împrumut peste 5% și ecouri de „criză a datoriilor” Presiunile s-au intensificat pe piața obligațiunilor guvernamentale, în special în Franța. Randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a urcat cu 0,06 puncte procentuale, până la 5,06%, după ce depășise pragul de 5% pentru prima dată din 2002. Creșterea randamentelor reflectă prime de risc mai mari cerute de investitori pentru finanțarea statului francez, pe fondul problemelor fiscale și al instabilității politice, care alimentează temeri privind sustenabilitatea datoriei și controlul deficitelor bugetare în Europa. „Este o furtună perfectă: avem o problemă a inflaţiei energetice, dar şi una fiscală şi politică”, a declarat Rohan Khanna, directorul departamentului de cercetare pentru dobânzile europene la Barclays. Fuga către active „mai sigure”: obligațiunile SUA În contrast, titlurile de stat americane au atras investitori: randamentul obligațiunilor SUA pe 10 ani a scăzut cu 0,11 puncte procentuale, până la 5,04%, pe măsură ce cererea a împins prețurile în sus. ZF notează că piața obligațiunilor americane se îndreaptă astfel spre cea mai bună performanță lunară din februarie. Pentru piețe, mesajul este unul de reechilibrare rapidă a riscului: petrolul scump și tensiunile geopolitice se suprapun peste fragilități fiscale în Europa și peste volatilitatea din tehnologie, un mix care poate transforma o perioadă agitată într-o corecție mai amplă. [...]
Franța își acoperă peste 10% din consumul de motorină prin acorduri din Golf , după ce președintele Emmanuel Macron a obținut angajamente suplimentare de livrare în contextul scumpirii carburanților, potrivit Al Jazeera . Noile înțelegeri ridică volumele contractate la 295.000 de tone pe lună, într-un moment în care tensiunile geopolitice mențin presiunea pe prețuri și pe lanțurile de aprovizionare. Președinția franceză a anunțat că Franța a securizat încă 200.000 de tone de motorină pe lună din Emiratele Arabe Unite și Bahrain. Din acest total, aproximativ 100.000 de tone pe lună ar veni din EAU, iar alte 100.000 de tone ar urma să fie obținute în timpul vizitei lui Macron în Bahrain. Împreună cu livrările din Arabia Saudită, angajamentele ajung la 295.000 de tone lunar, „puțin peste 10%” din consumul Franței, conform Palatului Élysée. Ce înseamnă acordurile pentru aprovizionare Miza imediată este reducerea riscului de penurie în lunile de iarnă, pe fondul unei crize a costului vieții care a alimentat proteste violente în Franța. Patrick Pouyanné, directorul general al TotalEnergies, care îl însoțește pe Macron în turneul din Golf, a declarat – citat de AFP – că acordurile ar trebui să „liniștească” populația. „Nu vom rămâne fără motorină în februarie.” Separat, Kuweitul a oferit, potrivit președinției, „angajamente foarte clare” pentru livrări de motorină și kerosen către teritoriile franceze de peste mări Mayotte și Réunion, în Oceanul Indian. Transporturile ar urma să fie direcționate prin Oman pentru a ocoli Strâmtoarea Hormuz . Contextul geopolitic: Hormuz și presiunea pe prețuri Articolul leagă aceste mișcări de războiul SUA-Iran, care menține prețurile energiei ridicate. Iranul a blocat Strâmtoarea Hormuz – principala rută de ieșire pentru exporturile energetice din Golf – ceea ce a împins în sus cotațiile petrolului, iar motorina a fost printre produsele cel mai puternic afectate. În paralel, G7 (prezidat anul acesta de Franța) a convenit la începutul lunii octombrie să elibereze până la 100 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice. Măsuri interne: eliberare din rezerve și țintă de ieftinire Franța a eliberat și 10 milioane de barili de motorină din propriile rezerve, cu obiectivul de a reduce prețurile cu 12–18 cenți pe litru (aprox. 5–8%) începând de luna viitoare, potrivit președinției franceze. De ce contează pentru piață Dincolo de efectul imediat asupra aprovizionării, acordurile indică o repoziționare pragmatică a Franței către contracte de volum cu state din Golf, într-un moment în care rutele și fluxurile energetice sunt perturbate de conflict. Andreas Krieg, profesor la King’s College London, a spus pentru Al Jazeera că aceste înțelegeri se înscriu într-un tipar mai larg de apropiere între statele din Golf și capitale europene, inclusiv pe dimensiuni de securitate și industrie de apărare, pe fondul presiunii resimțite de ambele părți din partea Statelor Unite. [...]
Administrația Trump analizează relaxarea sancțiunilor pentru o parte din „flota fantomă” de petroliere, cu scopul de a reduce costurile de transport și de a crește disponibilitatea navelor pe rute scurte , pe fondul perturbărilor din aprovizionarea globală cu energie, potrivit Kyiv Post , care citează Reuters. Măsura discutată ar permite unor nave sancționate – asociate în mod obișnuit cu transporturi ocolitoare de țiței – să transporte combustibil considerat „legitim”, cu excluderea petrolului rusesc și iranian aflat sub sancțiuni. Companiile care ar vrea să folosească aceste nave ar trebui să obțină o autorizare de la Departamentul Trezoreriei SUA . Efectul economic: mai multe nave disponibile, dar ieftiniri limitate Conform sursei citate, schimbarea ar putea adăuga un număr mic de petroliere disponibile pentru curse pe distanțe scurte prin Strâmtoarea Hormuz . Totuși, surse din industria maritimă au avertizat că este puțin probabil să apară o scădere amplă a tarifelor de transport (freight rates), chiar dacă o parte din capacitate ar reintra în piață. Un factor major care ar limita efectul este zona de asigurări: asigurătorii ar trebui în continuare să respecte reglementările Uniunii Europene și ale Regatului Unit, ceea ce poate menține restricții practice asupra utilizării acestor nave. Departamentul Energiei din SUA a transmis că o eventuală relaxare a restricțiilor privind „flota fantomă” nu ar ajuta Rusia să transporte petrol sau produse petroliere. Context: relaxarea pentru motorina rusească și presiunea prețurilor interne Discuțiile vin la câteva zile după ce Donald Trump a ridicat sancțiunile asupra exporturilor de motorină rusească, în urma unei înțelegeri cu președintele rus Vladimir Putin pentru livrarea a peste 300.000 de tone metrice de motorină către piața americană și piețele globale. Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat vânzarea și importul de motorină rusească până la 7 aprilie 2027. Trump a justificat decizia prin prioritatea de a reduce prețurile la combustibili pentru americani înaintea alegerilor de la 3 noiembrie, când republicanii urmăresc să păstreze controlul asupra ambelor camere ale Congresului. Reacții și riscuri: criticile Ucrainei și ale unor congresmeni americani Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a criticat acordul privind motorina, argumentând că relaxarea sancțiunilor ar aduce Moscovei venituri suplimentare pentru finanțarea războiului. Într-o postare pe X, el a scris: „Cadourile pentru Putin nu vor aduce pace sau vreun beneficiu lumii civilizate. A permite Rusiei să vândă produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit.” Într-un interviu pentru Axios, Zelenski a descris decizia ca fiind „nedreaptă și neonestă”, comparând-o cu un „cadou de ziua de naștere” pentru Putin. Acordul privind motorina a atras și critici din partea unor parlamentari americani, inclusiv republicani, care au susținut că permiterea vânzărilor de combustibil rusesc ar submina regimul de sancțiuni menit să limiteze capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul. Ce urmează Potrivit informațiilor citate, discuțiile sunt încă în desfășurare și, chiar dacă ar fi adoptată o relaxare țintită, impactul asupra costurilor de transport ar putea rămâne modest din cauza constrângerilor de asigurare și a aplicării continue a sancțiunilor europene și britanice. [...]
Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze la minimul ultimilor 13 ani, iar riscul este o nouă rundă de scumpiri și volatilitate care poate ține piața sub presiune până în 2027 , potrivit Digi24 , care citează avertismentele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). La 30 octombrie, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de 75%, sub pragul minim de 80% stabilit la nivelul blocului comunitar și cel mai redus nivel pentru această perioadă din ultimul deceniu, conform raportului IEA menționat în articol. De ce contează: presiune pe prețuri și pe costurile industriei IEA avertizează că reumplerea depozitelor în primăvară ar urma să împingă cererea în sus, într-un moment în care piața globală rămâne tensionată, inclusiv pe fondul efectelor războiului din Iran. În acest context, Europa ar putea rămâne vulnerabilă la episoade de frig spre finalul iernii, cu efect direct în volatilitatea prețurilor. Un semnal deja vizibil este evoluția cotațiilor: pe 28 octombrie, prețurile de referință ale gazelor în Europa au depășit 100 euro/MWh pentru prima dată din decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus al stocurilor. La bursa TTF din Amsterdam , contractele futures cu livrare în luna următoare au urcat cu 4,34%, până la 99,97 euro/MWh, după ce atinseseră anterior 100,30 euro/MWh. Scenariul de stres: depozite sub 10% până la final de martie Simulările IEA indică faptul că nivelul depozitelor din UE ar putea coborî sub 10% până la 30 martie, în „cel mai grav scenariu”. Acesta presupune două condiții simultane: noi perturbări ale livrărilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz ; o iarnă neobișnuit de rece. Într-un astfel de context, IEA anticipează că volatilitatea prețurilor ar putea fi amplificată de valurile de frig de la finalul iernii, iar vulnerabilitatea pieței s-ar putea prelungi până la 30 martie 2027. Efecte în economie: facturi mai mari și reducerea producției în industrii energointensive Articolul notează că gospodăriile și consumatorii industriali resimt deja prețurile ridicate la energie în acest an, după ce conflictul cu Iranul a împins în sus prețurile la petrol, carburanți, gaze, electricitate și alimente. În plus, prețurile angro la gaze se transmit în facturile la gaze și electricitate, în condițiile în care centralele pe gaze stabilesc, de regulă, prețul energiei electrice în perioadele de vârf. Pe partea industrială, unele companii din sectoare care folosesc gazul ca materie primă — industria îngrășămintelor, chimia și siderurgia — și-au redus deja producția, pe fondul costurilor. În același timp, analiștii și experții din industrie citați în material se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze chiar și într-un scenariu cu iarnă blândă și cu încheierea războiului, din cauza nevoii Europei de a-și reface rezervele după scăderea la minime istorice. Contextul ultimului șoc major rămâne relevant: la începutul războiului din Ucraina, prețul gazelor a depășit 300 euro/MWh, amintește materialul. [...]
