Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prețul petrolului a depășit din nou 100 de dolari pe baril iar bursele americane au înregistrat a treia săptămână consecutivă de scăderi, pe fondul conflictului militar dintre SUA, Israel și Iran, care amplifică temerile privind un nou val de inflație la nivel global, potrivit Los Angeles Times.
Creșterea prețului energiei este unul dintre primele efecte economice majore ale războiului început la finalul lunii februarie 2026. Pe piețele internaționale, petrolul Brent a ajuns la 103,14 dolari pe baril, în creștere cu 2,7%, iar petrolul american West Texas Intermediate a urcat la 98,71 dolari, după un avans de 3,1%. În total, petrolul Brent s-a scumpit cu aproximativ 40% numai în luna martie, în contextul tensiunilor din jurul Strâmtorii Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat la nivel global.
Potrivit Bloomberg, incertitudinea a crescut după ce liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a declarat că strâmtoarea ar trebui să rămână practic închisă. În încercarea de a stabiliza piața, Agenția Internațională pentru Energie a anunțat eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice, o cantitate record, însă mai mulți economiști cred că măsura ar putea avea un efect limitat.
Creșterea prețului petrolului a afectat imediat industria aviației. Potrivit Bloomberg, prețul combustibilului pentru avioane s-a dublat de la începutul operațiunilor militare, ajungând între 150 și 200 de dolari pe baril.
Mai multe companii aeriene au introdus taxe suplimentare sau au majorat tarifele:
Asociația Internațională a Transportului Aerian estimează că prețurile biletelor ar putea crește cu până la 9%. Unele companii sunt deja afectate direct: Air New Zealand a anulat aproximativ 1.100 de zboruri, ceea ce a impactat circa 44.000 de pasageri.
Pe piețele financiare, investitorii au devenit tot mai precauți. Indicele S&P 500 a scăzut cu 0,6%, ajungând la 6.632,19 puncte și marcând a treia săptămână consecutivă de declin. De la începutul anului, indicele este deja în scădere cu 3,1%.
Și ceilalți indicatori importanți au înregistrat pierderi:
| Indice bursier | Evoluție |
|---|---|
| Dow Jones | -0,3% |
| Nasdaq Composite | -0,9% |
Companiile dependente de combustibil au fost printre cele mai afectate. Acțiunile operatorului de croaziere Carnival au scăzut cu 7,9%, iar cele ale United Airlines cu 4,6%, potrivit Associated Press.
În același timp, randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a crescut la 4,28%, față de 3,97% înainte de izbucnirea conflictului.
Analiștii avertizează că scumpirea energiei ar putea complica politica monetară a băncilor centrale. Goldman Sachs estimează că indicatorul preferat al inflației din SUA ar putea ajunge la 2,9% până la finalul anului 2026, peste ținta de 2% a Rezervei Federale.
În acest context, eventualele reduceri ale dobânzilor ar putea fi amânate până în septembrie 2026. Strategul de piață Michael Antonelli rezumă situația astfel: „În acest moment, aproape totul pe piețe se mișcă în funcție de prețul petrolului”.
Evoluția conflictului din Orientul Mijlociu rămâne astfel factorul decisiv pentru piețele globale, iar investitorii urmăresc aproape în timp real orice informație despre situația militară din regiune.
Recomandate
Donald Trump analizează relaxarea sancțiunilor petroliere împotriva Rusiei , ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze prețurile globale ale petrolului pe fondul conflictului cu Iranul, relatează Reuters . Potrivit informațiilor, administrația americană ia în calcul mai multe opțiuni pentru a crește oferta globală de petrol și pentru a tempera creșterea prețurilor la energie. Printre acestea se numără relaxarea sancțiunilor impuse Rusiei în sectorul petrolier și eliberarea unor rezerve strategice de țiței . Discuțiile vin în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după mai mult de o săptămână de atacuri ale SUA și Israelului asupra Iranului. Conflictul a perturbat transporturile de petrol din regiune și a amplificat volatilitatea pe piețele energetice. Trump a confirmat că administrația sa analizează ridicarea unor sancțiuni pentru a stabiliza piața. „Avem sancțiuni împotriva unor țări. Vom ridica aceste sancțiuni până când strâmtoarea va fi deschisă”, a declarat liderul american reporterilor. O eventuală relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei ar putea crește oferta globală de petrol într-un moment în care transportul prin Strâmtoarea Hormuz – rută prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol – este afectat de tensiunile militare dintre Iran și aliații occidentali. Totuși, o astfel de decizie ar putea complica strategia Washingtonului de a limita veniturile Rusiei din exporturile energetice, pe fondul războiului din Ucraina. Analiștii citați de Reuters spun că opțiunile Casei Albe pentru a reduce rapid prețurile petrolului sunt limitate. În lipsa reluării normale a traficului petrolierelor prin Strâmtoarea Hormuz, impactul măsurilor economice ar putea fi redus. Creșterea prețurilor la energie reprezintă și o provocare politică pentru Trump , care a încercat să mențină costurile combustibililor la un nivel scăzut înaintea alegerilor intermediare din noiembrie , când republicanii speră să își păstreze controlul asupra Congresului. [...]
Prețul petrolului ar putea depăși 120–150 de dolari pe baril , în ciuda deciziei Agenției Internaționale pentru Energie de a elibera rezerve strategice masive, avertizează o analiză realizată de președintele Asociației Energia Inteligentă. Dumitru Chisăliță - senior Consultant in domeniul gazelor si al energiei -consideră că măsura anunțată la nivel internațional are mai degrabă rolul de a calma piețele decât de a rezolva deficitul real de ofertă. Intervenție record pe piața petrolului Pe 11 martie 2026, Agenția Internațională pentru Energie a decis eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice , cea mai mare intervenție coordonată din istoria organizației. Măsura vine într-un context tensionat pe piața globală a energiei, unde riscurile geopolitice și blocajele logistice amenință fluxurile de petrol. Chiar dacă, la nivel statistic, piața pare echilibrată, realitatea este mult mai fragilă. Diferența dintre cifrele oficiale și situația reală Estimările pentru 2026 indică: Indicator Volum estimat Cerere globală de petrol aproximativ 105 milioane barili/zi Capacitate globală de producție aproximativ 108 milioane barili/zi Pe hârtie, piața ar avea un excedent de aproximativ 3 milioane de barili pe zi. În practică însă, oferta reală disponibilă a scăzut la aproximativ 94 milioane de barili pe zi , ceea ce creează un deficit de aproximativ 11 milioane de barili zilnic . După ajustările provocate de creșterea prețurilor și după intrarea pe piață a unei părți din rezervele strategice, deficitul ar putea scădea la aproximativ 7 milioane de barili pe zi . Dezechilibre mici pot provoca salturi mari de preț Specialiștii atrag atenția că piața petrolului este extrem de sensibilă la dezechilibre. În mod tradițional, diferențe de doar 1–2% între cerere și ofertă pot declanșa creșteri semnificative ale cotațiilor. În actualul context, un deficit de câteva milioane de barili pe zi ar putea împinge petrolul peste pragul de 120–150 de dolari pe baril , mai ales dacă perturbările persistă mai multe luni. Rolul strategic al Strâmtorii Ormuz Unul dintre cele mai vulnerabile puncte ale sistemului energetic global este Strâmtoarea Ormuz , prin care tranzitează zilnic aproximativ 20–21 milioane de barili de petrol , adică aproape o cincime din consumul mondial. Orice blocaj în această zonă poate destabiliza rapid piața globală, deoarece alternativele logistice – conducte sau rute maritime – au capacitate limitată. De ce rezervele strategice nu rezolvă problema Eliberarea petrolului din rezervele strategice nu are efect imediat. Aceste stocuri sunt depozitate în diferite state, iar introducerea lor în piață implică licitații, transport și integrarea în lanțurile comerciale existente. Ritmul de livrare este estimat la aproximativ 2–2,5 milioane de barili pe zi , ceea ce înseamnă că distribuirea completă a celor 400 de milioane de barili ar putea dura cinci până la șapte luni . În aceste condiții, intervenția are mai ales rolul de a transmite piețelor un semnal de stabilitate, arătând că există capacitate de reacție și coordonare internațională. Sistem energetic global tot mai fragil Analiza mai arată că mecanismele clasice care temperau volatilitatea pieței – capacitatea de producție de rezervă, stocurile comerciale mari sau rutele alternative de transport – sunt tot mai limitate. Într-o piață în care diferențe mici între cerere și ofertă pot provoca creșteri explozive ale prețurilor, deficitul actual ar putea menține presiunea asupra cotațiilor pentru o perioadă mai lungă. [...]
Iranul anunță că va continua blocarea strâmtorii Hormuz , o rută vitală pentru transportul petrolului la nivel global, potrivit unui mesaj atribuit noului lider suprem Mojtaba Khamenei și difuzat la televiziunea de stat, relatează BBC . Declarația vine pe fondul escaladării conflictului dintre Iran, Statele Unite și Israel, care s-a extins în ultimele zile în mai multe zone din Orientul Mijlociu. Mesajul transmis de liderul iranian promite continuarea presiunii asupra acestei rute maritime strategice, prin care trece o parte importantă din exporturile globale de petrol. Khamenei a afirmat că Iranul va folosi „pârghia blocării strâmtorii Hormuz” și a promis răzbunarea pentru victimele atacurilor americane și israeliene asupra Iranului. În același timp, situația militară din regiune continuă să se deterioreze. În ultimele ore au fost raportate mai multe incidente: cel puțin trei nave comerciale au fost atacate în Golful Persic , unele dintre ele fiind cuprinse de incendii; un petrolier deținut de o companie americană a fost lovit în apropierea Irakului , iar o persoană a murit; o navă chineză a fost lovită de un proiectil în apropierea strâmtorii Hormuz, echipajul fiind evacuat; atacuri cu drone și rachete au vizat Bahrain, Oman, Dubai și Qatar . Conflictul a afectat și infrastructura regională. Un atac cu dronă a provocat un incendiu la rezervoarele de combustibil ale aeroportului din Bahrain, iar în Dubai un proiectil a căzut în apropierea districtului financiar. În Liban, lovituri aeriene israeliene asupra Beirutului au provocat mai multe victime și au determinat autoritățile israeliene să emită avertismente de evacuare pentru unele cartiere. În paralel, forțe occidentale din regiune au intrat și ele în contact cu atacurile. Potrivit ministrului britanic al Apărării, John Healey , militari britanici staționați la baza Erbil din Irak au interceptat două drone iraniene , însă unele proiectile au lovit baza, provocând răni ușoare unor soldați americani. Escaladarea conflictului are deja efecte economice majore. Prețul petrolului s-a apropiat de 100 de dolari pe baril , în timp ce costurile primei săptămâni de război pentru Statele Unite au fost estimate la 11,3 miliarde de dolari . Situația politică de la Teheran rămâne incertă. Mojtaba Khamenei, desemnat lider suprem al Iranului pe 8 martie după moartea tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, nu a apărut public până acum , iar primul său mesaj a fost citit de un prezentator la televiziunea de stat. În mediul online circulă speculații că ar fi fost rănit în atacurile americane și israeliene, însă informațiile oficiale sunt limitate. [...]
Crește presiunea pentru escortarea navelor comerciale în Strâmtoarea Hormuz după intensificarea atacurilor iraniene. Potrivit Axios , mai multe state și experți din industria maritimă cer crearea unui sistem de protecție navală pentru navele comerciale, pe fondul atacurilor repetate asupra transportului maritim în această zonă strategică pentru comerțul global cu energie. În ultimele zile, cel puțin cinci nave comerciale au fost lovite în Golful Persic și în Strâmtoarea Hormuz, iar două rachete au lovit un remorcher sub pavilion al Emiratelor Arabe Unite care încerca să ajute o navă container abandonată. Atacul a provocat moartea a cel puțin patru membri ai echipajului. Oficialii americani avertizează că Iranul folosește porturi civile din regiune pentru operațiuni militare care amenință transportul internațional. Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, deoarece prin acest coridor trece aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol. În prezent însă, traficul este aproape paralizat din cauza amenințărilor iraniene că va ataca orice navă care tranzitează zona. Armata americană a anunțat că a distrus 16 ambarcațiuni iraniene suspectate că ar fi pregătit instalarea de mine maritime în strâmtoare. Experții avertizează că armata iraniană poate lansa rapid atacuri folosind bărci rapide încărcate cu explozibili sau rachete, ceea ce face navigația extrem de periculoasă. În acest context, Washingtonul analizează posibilitatea de a folosi marina militară pentru a escorta petroliere și alte nave comerciale. Casa Albă a confirmat însă că, până în prezent, navele americane nu au escortat încă niciun petrolier prin strâmtoare. Oficialii spun că această opțiune rămâne disponibilă dacă situația o va impune. Analiștii estimează că organizarea unui sistem internațional de protecție navală ar putea dura câteva săptămâni, posibil până la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. Între timp, aproximativ 20.000 de marinari se află pe nave în Golful Persic, mulți dintre ei lucrând în condiții de risc ridicat într-o zonă care a devenit, practic, un teatru de război. [...]
Exporturile de petrol ale Iranului continuă prin Strâmtoarea Hormuz, în timp ce livrările altor state din Golf sunt aproape blocate. Potrivit Reuters , datele de monitorizare a petrolierelor arată că Teheranul a reușit să mențină fluxuri aproape normale de țiței, chiar dacă atacurile asupra navelor comerciale au paralizat exporturile altor producători din regiune. Analiza companiei TankerTrackers.com indică faptul că Iranul a exportat aproximativ 13,7 milioane de barili de petrol de la începutul conflictului, pe 28 februarie 2026, în timp ce firma de analiză Kpler estimează exporturi chiar mai mari, de aproximativ 16,5 milioane de barili în primele 11 zile din martie. Ritmul exporturilor iraniene se situează între 1,1 și 1,5 milioane de barili pe zi, apropiat de nivelurile înregistrate anul trecut. În același timp, atacurile asupra navelor și infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu au redus drastic traficul petrolier din alte state din Golf. Mai multe țări din regiune au fost nevoite să reducă producția și să caute rute alternative pentru export, în timp ce tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz – unul dintre cele mai importante coridoare energetice ale lumii – a fost grav afectat. Experții din industrie spun că situația reflectă o strategie calculată a Iranului. Deși a lansat atacuri asupra transportului maritim și infrastructurii petroliere din regiune, Teheranul are interesul să mențină deschisă, cel puțin parțial, Strâmtoarea Hormuz pentru propriile exporturi. Navele iraniene navighează în mare parte în interiorul zonei economice exclusive a țării, ceea ce le oferă un anumit grad de protecție. Imaginile din satelit arată că mai multe superpetroliere continuă să încarce țiței la terminalul iranian de pe insula Kharg, principalul centru de export al petrolului iranian. Unele nave încărcate cu petrol au ajuns deja în apele din apropierea Singapore, indicând că fluxurile comerciale continuă în ciuda conflictului. Analiștii avertizează că o eventuală încercare a Statelor Unite de a intercepta sau confisca petroliere iraniene ar putea duce la o escaladare și mai mare, inclusiv la închiderea completă a Strâmtorii Hormuz prin mine maritime sau alte atacuri asupra transportului naval. [...]
Atacurile asupra petrolierelor din Golful Persic au împins prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril. Potrivit Reuters , cel puțin șase nave comerciale au fost lovite în Golful Persic și în Strâmtoarea Hormuz, în timp ce Iranul și-a intensificat atacurile asupra transportului maritim și infrastructurii energetice din regiune, amplificând criza energetică globală generată de conflict. Mai multe nave au fost lovite de proiectile sau atacate cu drone în ultimele zile , inclusiv o navă cargo sub pavilion thailandez, care a luat foc și a fost abandonată de echipaj după ce motorul a fost avariat. Trei membri ai echipajului sunt dați dispăruți. Gardienii Revoluției din Iran au avertizat în mod repetat că navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz ar putea deveni ținte militare. Creșterea tensiunilor a dus la o nouă explozie a prețurilor la energie, petrolul Brent revenind peste pragul de 100 de dolari pe baril. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că războiul a provocat cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istoria pieței mondiale, după ce statele din Golf au redus producția cu aproximativ 10 milioane de barili pe zi, echivalentul a aproape 10% din cererea globală. Pentru a limita impactul asupra piețelor, statele industrializate au decis eliberarea unei cantități record de petrol din rezervele strategice. Chiar și așa, specialiștii avertizează că reluarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz este esențială pentru stabilizarea prețurilor, deoarece aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol tranzitează această rută maritimă. Conflictul are și consecințe umanitare tot mai grave. Agenția ONU pentru refugiați estimează că până la 3,2 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul Iranului de la începutul războiului, pe 28 februarie 2026. În paralel, ofensiva israeliană împotriva grupării Hezbollah din Liban s-a intensificat, după ce organizația susținută de Iran a lansat sute de rachete asupra nordului Israelului. Pe plan geopolitic, tensiunile continuă să se extindă. Israelul a anunțat că a vizat o instalație asociată programului nuclear iranian la complexul militar Parchin, iar Polonia a raportat o tentativă de atac cibernetic asupra centrului său național de cercetare nucleară, posibil legată de Iran. În ciuda escaladării conflictului, președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite trebuie să „termine treaba”, reiterând poziția Washingtonului privind continuarea operațiunilor militare împotriva Iranului. [...]
