Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Loviturile ucrainene au scos din funcțiune 42,7% din capacitatea de rafinare a Rusiei, alimentând o criză internă de carburanți și perturbând transporturile, potrivit Kyiv Post, care citează o evaluare a Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Campania de lovituri „sistematice” ar fi atins, la începutul lui iulie 2026, un prag operațional fără precedent: în ultima lună ar fi fost atacate cu succes opt rafinării rusești, iar peste 60 de rezervoare de stocare ar fi fost distruse sau avariate critic. Din acestea, 58% ar fi conținut produse petroliere, iar 42% țiței. Pierderile financiare ale industriei ruse de rafinare sunt estimate la 13,5 miliarde dolari (aprox. 61 miliarde lei) din august 2025.
Reducerea capacității de rafinare ar fi declanșat crize locale de combustibil în peste 50 de regiuni ale Rusiei. Potrivit relatărilor din presa locală citate în material, unele benzinării ar fi introdus acces diferențiat, cu prioritate pentru oficiali, angajați ai statului și servicii de urgență. În Saratov, jurnaliști ar fi observat alimentarea cu prioritate a vehiculelor administrației locale și ale Poștei Ruse la o stație Rosneft.
În regiunea Irkuțk, guvernatorul Igor Kobzev a declarat stare de „alertă ridicată” din cauza livrărilor insuficiente de combustibil. În același context, poliția și unități ale Gărzii Naționale ar fi fost desfășurate la stațiile de alimentare pentru gestionarea cozilor și aplicarea unei interdicții privind umplerea canistrelor externe.
Impactul se vede și în transportul de marfă: cotidianul de business Kommersant, citat de Kyiv Post, relatează că firmele de logistică au dificultăți în a procura motorină, în special pe rutele către China. Distanțele zilnice parcurse ar fi scăzut de la 600–700 km la circa 500 km, din cauza întârzierilor la realimentare, ceea ce ar fi împins în sus tarifele de transport.
În același material, Reuters estimează că producția totală de combustibil a Rusiei a scăzut cu 25% de la an la an în iunie și rulează în prezent cu aproximativ 20% sub cererea internă. Dintre cele mai mari rafinării, doar cea din Omsk (capacitate anuală de 22 milioane tone metrice) ar fi evitat loviturile recente și ar funcționa la capacitate maximă.
Pe fondul deficitului, Rusia ar fi devenit mai dependentă de importuri de produse petroliere. Kyiv Post notează că Ucraina discută cu Comisia Europeană un mecanism de sancțiuni care să descurajeze țările terțe să exporte benzină și alți carburanți către Rusia, în pregătirea celui de-al 22-lea pachet de sancțiuni al UE.
Concret, Rusia ar fi început să importe benzină din India pe cale maritimă (cel puțin 60.000 de tone metrice livrate și încă două tancuri în drum), ar fi convenit importuri de 50.000 de tone din Kazahstan pentru iulie și august, iar vicepremierul Alexander Novak a declarat că Rusia importă 100.000–150.000 de tone metrice pe lună din Belarus.
Evaluarea capacității vine după o serie de atacuri coordonate cu drone pe 4 iulie asupra unor obiective energetice și industriale. La Sankt Petersburg au fost raportate incendii la St. Petersburg Oil Terminal (capacitate anuală de 12,5 milioane tone), iar resturi de drone ar fi lovit portul Vysotsk, unde există un terminal Lukoil. În Belgorod, atacuri asupra infrastructurii electrice – inclusiv centrala termică Luch și o substație la Michurinskaya (centrală pe turbină cu gaz) – ar fi provocat întreruperi extinse de electricitate și apă.
Kyiv Post mai menționează că atacurile din weekend au coincis cu interceptarea a 16 drone care se apropiau de Moscova și au urmat unei lovituri ucrainene confirmate asupra rafinăriei Lukoil-Nizhegorodnefteorgsintez din Kstovo, al doilea cel mai mare producător de benzină al Rusiei.
Recomandate
Scumpirea motorinei peste 10 lei/litru este alimentată de blocaje de aprovizionare și logistică, nu doar de cotațiile internaționale , iar efectul imediat se vede în prețurile de la pompă și în riscul de tensiuni regionale de livrare, potrivit Economica , care citează explicațiile premierului interimar Ilie Bolojan . În ultima săptămână, prețul motorinei a continuat să urce, iar la 1 august a fost consemnat un vârf de 10,83 lei/litru la stațiile Lukoil, conform unui articol anterior al publicației, disponibil aici . Ce spune Guvernul: cerere mare, ofertă temporar limitată Bolojan a susținut că, spre deosebire de criza precedentă, problema dominantă este „capacitatea de aprovizionare cu combustibil”. În condițiile unei cereri ridicate pe care aprovizionarea nu o poate acoperi „100% de pe o zi pe alta”, creșterea de preț devine „inevitabilă”. Un factor major invocat este funcționarea la jumătate din capacitate a rafinăriei Petromidia, pe fondul întârzierii livrărilor de țiței necesar procesării. Premierul interimar a afirmat că situația ar fi fost rezolvată și că aprovizionarea cu țiței „va reintra în normal”, ceea ce ar trebui să reducă presiunea pe cantitățile livrate în piață. Blocajele de transport din Constanța spre țară Un al doilea element care a pus presiune pe piață a fost transportul combustibililor din terminalul de la Constanța către depozitele din țară și stațiile de alimentare. Bolojan a indicat două cauze: creșterea frecvenței trenurilor către mare, specifică sezonului; lucrări la linia de cale ferată, care ar permite circulația „pe un singur fir” și care trebuie finalizate prin PNRR . Potrivit premierului, aceste constrângeri au afectat în special livrările către vestul țării și „probabil” au adăugat presiune suplimentară asupra prețurilor. Context extern: risc în Marea Neagră și costuri mai mari de asigurare Pe lângă factorii interni, Bolojan a menționat continuarea conflictului din Golf și lipsa de predictibilitate, dar și efectele războiului Rusiei în Ucraina asupra Mării Negre. În acest context, costurile de asigurare pentru petrolierele care transportă țiței în Marea Neagră ar fi mai mari decât în primăvară, iar aceste costuri se reflectă în prețurile de la pompă. Premierul a mai spus că prețurile internaționale au revenit la niveluri similare celor din primăvară (martie), iar scumpirile se văd „în toată Europa, nu doar în România”, cu o presiune suplimentară locală din cauza situației mai tensionate din Marea Neagră. [...]
OPEC+ crește din nou oferta pentru septembrie, dar riscul geopolitic poate anula efectul în piață , după ce Arabia Saudită, Rusia și alți cinci membri ai alianței au decis o majorare a cotelor de producție, potrivit HotNews . Decizia vine într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu afectează rutele și fluxurile de export, ceea ce poate limita impactul efectiv al creșterii anunțate asupra prețurilor. Cele șapte țări participante au convenit o „ajustare a producției” de 188.000 de barili pe zi pentru luna septembrie, un volum similar cu cel din lunile anterioare. OPEC nu a indicat o pauză în acest ciclu de creștere, deși analiștii se așteptau la o astfel de decizie, conform relatării Agerpres care citează Reuters și France Presse. Blocajele din Ormuz și riscurile din Marea Roșie pot reduce producția efectivă Războiul din Orientul Mijlociu a afectat producția țărilor din Golf, care au fost nevoite să reducă extracția din cauza blocajului din strâmtoarea Ormuz . Traficul maritim a avut o revenire după semnarea unui memorandum de înțelegere între Iran și SUA, în iunie, ceea ce – potrivit datelor OPEC – a dus la o creștere a producției față de luna mai. Reluarea ostilităților în iulie a adus însă un nou declin al transportului maritim prin Ormuz și a amplificat riscurile în Marea Roșie, evoluții care, „cel mai probabil”, vor duce la o scădere a numărului de barili produși, notează publicația. Rusia, sub țintă și sub obiectivul de producție Separat de tensiunile din Orientul Mijlociu, Rusia se confruntă cu dificultăți în menținerea producției aproape de 9 milioane de barili pe zi , față de obiectivul actual de 9,8 milioane de barili pe zi , în condițiile în care infrastructura petrolieră este frecvent vizată de atacuri cu drone ucrainene . Analistul Jorge Leon (Rystad Energy) a avertizat că, deocamdată, factorii geopolitici „maschează” amploarea creșterii ofertei OPEC+, dar efectul ar putea deveni mai vizibil dacă fluxurile de export se normalizează. „Pentru moment, factorii geopolitici maschează amploarea creșterii ofertei (asigurate de OPEC+). Acest lucru va deveni mult mai evident odată ce fluxurile de export se vor normaliza.” [...]
Motorina a trecut de 10,50 lei/l la două dintre cele mai mari rețele , după o scumpire de 15 bani pe litru aplicată la început de august, potrivit Economedia . Mișcarea împinge costurile de alimentare în sus într-un moment în care autoritățile discută intervenții pe piață, inclusiv reducerea temporară a accizelor și plafonarea adaosului comercial. Creșterea cea mai vizibilă a fost la motorină: la Petrom , prețul a urcat de la 10,42 lei/l (31 iulie) la 10,57 lei/l (1 august), iar la OMV de la 10,48 lei/l la 10,63 lei/l. Astfel, ambele rețele au depășit pragul de 10,50 lei/l, în timp ce Lukoil rămâne la cel mai ridicat nivel menționat, 10,68 lei/l. Cum au evoluat prețurile între 31 iulie și 1 august Benzină standard Petrom: 9,36 → 9,41 lei/l (+5 bani) OMV: 9,42 → 9,47 lei/l (+5 bani) MOL: 9,42 → 9,42 lei/l (fără schimbare) Rompetrol: 9,42 → 9,42 lei/l (fără schimbare) Lukoil: 9,44 → 9,44 lei/l (fără schimbare) Socar: 9,36 → 9,36–9,39 lei/l Motorină standard Petrom: 10,42 → 10,57 lei/l (+15 bani) OMV: 10,48 → 10,63 lei/l (+15 bani) MOL: 10,47 → 10,47 lei/l (fără schimbare) Rompetrol: 10,48 → 10,48 lei/l (fără schimbare) Lukoil: 10,68 → 10,68 lei/l (fără schimbare; cel mai ridicat nivel din piață, conform publicației) Socar: 10,47 → 10,42–10,44 lei/l Context: discuții despre intervenții pe piața carburanților Economedia notează că valul de scumpiri vine pe fondul tensiunilor din piață, după ce Parlamentul a adoptat recent proiectul de lege privind declararea situației de criză pe piața petrolieră. În acest cadru sunt pregătite măsuri precum reducerea temporară a accizelor și plafonarea adaosului comercial, care ar putea influența direct prețurile la pompă în perioada următoare. [...]
Prețurile la carburanți au accelerat din nou, iar motorina a ajuns în seara de 29 iulie la peste 10 lei/litru în benzinăriile mari din vestul Capitalei, în aceeași zi în care a fost reintrodusă „starea de criză” pe piața țițeiului și a produselor petroliere, potrivit Economica . Mișcarea pune presiune directă pe costurile de transport și logistică, într-o economie în care motorina este carburantul dominant. OMV Petrom , liderul pieței de distribuție, a majorat din nou prețurile în stațiile OMV și Petrom, după o scumpire anterioară făcută cu o zi înainte. Creșterea de dimineață a fost de 10 bani/litru la motorină și de 5 bani/litru la benzină, conform publicației (detalii în materialul Economica ). Unde au ajuns prețurile: motorina trece de 10 lei/litru Economica notează că, „așa cum era de așteptat”, și concurenții au urmat scumpirile, cu majorări mai pronunțate la motorină, pe fondul faptului că rafinăriile din România nu produc volume suficiente pentru a acoperi cererea internă. Motorină (seara de 29 iulie, benzinării de lanț din vestul Bucureștiului): Petrom: 10,17 lei OMV: 10,23 lei Rompetrol: 10,28 lei MOL: 10,22 lei Lukoil: 10,28 lei SOCAR: 10,19 lei La motorină, în aceeași zi, scumpirile suplimentare menționate de Economica au fost de 18 bani/litru la Rompetrol față de nivelurile de dimineață și de 10 bani/litru la Lukoil, MOL și SOCAR. Benzina: creșteri mai mici, dar generalizate Benzină (dimineața de 29 iulie, vestul Bucureștiului): Petrom: 9,21 lei OMV: 9,27 lei Rompetrol: 9,27 lei MOL: 9,27 lei Lukoil: 9,29 lei SOCAR: 9,124 lei Pentru benzină, Economica indică majorări de 5 bani/litru la Rompetrol, MOL, Lukoil și SOCAR față de nivelurile de dimineață. „Starea de criză” revine: ce măsuri intră în joc până la final de octombrie În paralel cu scumpirile, deputații au adoptat proiectul de lege privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, care ar urma să fie în vigoare până la finalul lui octombrie, potrivit Economica (cu trimitere la e-nergia.ro ). Principalele prevederi enumerate: Plafonarea adaosului comercial la comercianții de benzină și motorină la nivelul mediu practicat în 2025; limita maximă poate fi majorată cu inflația din 2025, o singură dată. Acciză dinamică : poate scădea cu 5%–25% la motorină, în funcție de cotații; recalculare la fiecare două săptămâni. Ministrul Finanțelor a declarat că prima reducere ar fi de 10%, echivalentul unei scăderi de 34 bani/litru , imediat ce măsura va fi introdusă. Prețurile nu pot crește decât o dată pe zi , până la ora 12:00. Restricții la exporturile de motorină , permise doar cu aprobarea Guvernului. Reintroducerea contribuției de solidaritate pentru OMV Petrom, singura companie care extrage petrol și îl rafinează. Pentru companii, combinația dintre scumpiri rapide și intervenții de reglementare (limitarea adaosului, reguli de actualizare a prețului, restricții la export) crește incertitudinea operațională pe lanțul de aprovizionare, în timp ce pentru consumatori și transportatori miza imediată rămâne nivelul motorinei, care a trecut deja de pragul de 10 lei/litru în București. [...]
Motorina a trecut de 10 lei/l în stațiile Lukoil, un prag care apasă direct pe costurile de transport și, în lanț, pe prețurile din economie , potrivit Profit . În urma ultimelor scumpiri, motorina a ajuns la 10,18 lei/l, peste precedentul maxim istoric din stațiile Lukoil, de 10,14 lei/l (atins pe 3 aprilie), conform datelor analizate de publicație. Benzina a urcat la 9,24 lei/l în benzinăriile Lukoil, nivel similar cu cel din 30 iunie. Unde sunt prețurile în București și cât de aproape sunt concurenții de pragul de 10 lei Datele prezentate pentru stațiile din Capitală arată că, la 27 iulie, motorina era la: Petrom: 9,92 lei/l Lukoil: 10,18 lei/l Socar: 9,92–9,94 lei/l OMV: 9,98 lei/l Rompetrol: 9,97 lei/l Mol: 9,98 lei/l Pentru benzină, la aceeași dată, nivelurile indicate sunt: Petrom: 9,06 lei/l Lukoil: 9,24 lei/l Socar: 9,06–9,09 lei/l OMV: 9,12 lei/l Rompetrol: 9,08 lei/l Mol: 9,12 lei/l În stațiile concurente, benzina a trecut de 9 lei/l, iar motorina este „deocamdată” cu 2–3 bani sub pragul de 10 lei/l, notează analiza. Context: tensiuni pe ruta CPC și dependența rafinăriilor din România de țițeiul kazah Scumpirea este plasată de Profit în contextul evoluțiilor de pe ruta Caspian Pipeline Consortium (CPC) , terminalul din portul rus Novorosisk, pe unde este exportată o mare parte din țițeiul kazah. Publicația arată că decizia Lukoil survine anunțului privind reluarea exportului de țiței kazah prin CPC. În același context, Ministerul Energiei din Kazahstan a anunțat anterior suspendarea temporară a încărcării petrolului la terminalul CPC și reducerea aferentă a producției, menționând că 80% din țițeiul kazah este exportat pe această rută. Ulterior, CPC a reluat acceptarea petrolului de la companiile producătoare și operațiunile de încărcare prin terminalul maritim. Pentru România, miza este ridicată: KazMunayGaz este principalul acționar al rafinăriei Petromidia (capacitate de 5,9 milioane de tone pe an, 46,3% din capacitatea totală de procesare a României), care se alimentează preponderent cu petrol exportat prin CPC, iar rafinăria Petrobrazi (OMV Petrom) folosește predominant țiței de import kazah și azer, potrivit informațiilor incluse în material. Ce urmează Autoritățile din Kazahstan au indicat că activitatea terminalului CPC se desfășoară în funcție de situația din teren și cu respectarea cerințelor de siguranță, iar ministerul de resort spune că monitorizează situația și coordonează acțiuni pentru asigurarea transportului petrolului. Pentru piața locală a carburanților, datele din București arată că motorina a ajuns deja la sau foarte aproape de pragul de 10 lei/l în mai multe rețele, ceea ce menține presiunea pe costurile de operare ale transportatorilor și ale companiilor cu consum mare de combustibil. [...]
Bogdan Ivan cere controale la pompă după reducerea accizei , susținând că ieftinirea a fost „înghițită” de scumpiri operate de companiile petroliere, potrivit G4Media . Fostul ministru PSD al Energiei afirmă că, deși prețurile ar fi trebuit să scadă cu 70 de bani/litru, multe benzinării afișează în continuare tarife de peste 10 lei/litru, în intervalul 10,20–10,40 lei/l. Ivan le solicită „premierului demis” și ministrului interimar al Energiei să intervină „de urgență”, invocând o posibilă „speculă” și cerând verificări în piață. „Reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă prețurile la pompă au sărit din nou peste 10,20 – 10,40 lei. Mai bine de jumătate din ajutorul oferit de stat, prin legea inițiată de mine și de PSD, a fost înghițit instant de majorările companiilor petroliere, deși barilul de petrol a scăzut la 80 de dolari.” Ce instituții vrea trimise „pe teren” În postarea citată de publicație, Bogdan Ivan cere ca statul să trimită la controale: Consiliul Concurenței (pentru posibile probleme de concurență pe piață); ANPC (pentru verificări privind protecția consumatorilor); ANAF (pentru controale fiscale). Miza economică: cât din reducerea de acciză ajunge la consumator Mesajul lui Ivan pune presiune pe autorități să demonstreze dacă reducerea de acciză (taxă inclusă în prețul carburantului) s-a transmis efectiv în prețul final sau a fost parțial absorbită de creșteri de preț la nivelul companiilor. El susține că, fără această reducere, „românii ar fi plătit astăzi peste 11 lei pe litru”. În materialul citat nu sunt prezentate date oficiale sau concluzii ale instituțiilor de control privind formarea prețurilor; acuzațiile rămân, la acest moment, la nivel de declarație politică și solicitare de verificări. [...]
