Știri
Știri

Atacul Israelului asupra Beirutului ridică riscul de escaladare după armistițiul din 17 aprilie , prin reluarea loviturilor în suburbiile sudice ale capitalei libaneze, într-o zonă asociată Hezbollah, potrivit Digi24 . Ținta a fost un comandant al unității de elită Radwan, iar o sursă apropiată grupării șiite a declarat pentru AFP că acesta a fost ucis. Lovitura a vizat miercuri seara suburbiile sudice ale Beirutului, iar sursa citată l-a identificat pe comandant drept Malek Ballout , „comandantul operațiunilor forței Radwan”. Ce a spus conducerea Israelului despre țintă Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că atacul a urmărit „neutralizarea” comandantului Forței Radwan. Într-un mesaj publicat pe X, Netanyahu a susținut că unitatea Radwan este responsabilă pentru atacuri asupra localităților israeliene și pentru rănirea soldaților IDF (Forțele de Apărare ale Israelului). „Am ordonat, împreună cu ministrul apărării Israel Katz, lovirea imediată la Beirut a comandantului Forţei Radwan din organizaţia teroristă Hezbollah, pentru a-l neutraliza.” „Niciun terorist nu are imunitate, braţul lung al Israelului va ajunge la fiecare inamic şi criminal.” De ce contează: primul atac major asupra Beirutului de la armistițiu Agenția oficială de presă libaneză Ani a relatat că avioane israeliene au lovit cartierul Ghobeiri din suburbiile sudice ale Beirutului, pentru prima dată de la intrarea în vigoare a armistițiului din 17 aprilie dintre Israel și Hezbollah. Reluarea unui atac major asupra Beirutului, după armistițiu, indică o deteriorare a situației de securitate și crește riscul extinderii confruntării, în condițiile în care ținta declarată a fost un comandant de rang înalt al unei unități de elită a Hezbollah. [...]

Polonia își asumă o creștere accelerată a cheltuielilor militare până la 5% din PIB , un nivel care ar împinge în sus presiunea bugetară și ar repoziționa țara ca principal pol de investiții în apărare din NATO raportat la mărimea economiei, potrivit Știrile Pro TV . În paralel, Varșovia urmărește să ajungă la 500.000 de militari și cere o prezență americană mai mare pe teritoriul său, pe fondul retragerii anunțate de Pentagon din Germania. Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a spus că prezența unui număr mai mare de trupe americane în Polonia este „un obiectiv strategic” și că țara se pregătește de mult timp pentru a găzdui mai mulți militari SUA. El a legat explicit securitatea Europei de prezența americană în bazele de pe continent. Ținta de 5% din PIB și bugetul deja la nivel record Potrivit unor surse guvernamentale citate în material, Polonia a alocat deja 4,7% din PIB pentru apărare în 2025, cu un buget record de aproape 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei), cu 40% mai mult față de 2024. Ministrul a susținut că este „urgent” ca cheltuielile să ajungă la 5% din PIB până la sfârșitul deceniului. Extinderea efectivelor până în 2030 și schimbarea structurii armatei Obiectivul anunțat este construirea „celei mai puternice și mai numeroase armate din Europa” până în 2030, cu un efectiv total de 500.000 de soldați, împărțiți astfel: 300.000 de militari de carieră 200.000 de rezerviști cu „disponibilitate ridicată” Ministrul a comparat această țintă cu prevederile din Legea apărării naționale, care ar indica 250.000 de militari de carieră și 50.000 de paramilitari. Miza industrială: producția de lansatoare Patriot în Europa Kosiniak-Kamysz a mai anunțat că Polonia a solicitat „transferul producției de lansatoare Patriot din Statele Unite în Europa”, proiect pentru care Varșovia ar avea „un interes prioritar”. În articol nu sunt oferite detalii despre calendar, capacități sau locații posibile. Context: retragerea din Germania și dezbaterea „NATO 3.0” Pentagonul a anunțat recent retragerea a 5.000 de soldați din bazele din Germania (dintr-un total de aproximativ 36.000), proces care ar urma să se încheie în următoarele luni. În acest context, ministrul polonez a pledat și pentru conceptul „NATO 3.0”, un model propus de Washington care ar presupune redistribuirea sarcinilor între SUA și aliați. Conceptul a fost criticat de experți internaționali, inclusiv Sven Biscop (Institutul Egmont, Belgia), pe motiv că ar putea duce la o „Alianță Nord-Atlantică cu mai multe viteze” și la ierarhii în domenii precum informațiile, tehnologia nucleară și „capacitățile critice”, cu potențial de tensiuni politice între aliați. Ministrul polonez a respins această interpretare, argumentând că ar fi vorba despre recunoașterea aliaților care investesc deja masiv în apărare. „Trăim în vremuri de dinainte de război, construim o nouă arhitectură de securitate”, a afirmat el, adăugând că „singurul răspuns viabil este o creștere puternică a investițiilor militare”. [...]