Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
SpaceX își monetizează infrastructura de calcul AI printr-un acord care oferă Anthropic acces complet la centrul de date „Colossus 1”. Potrivit Mediafax, parteneriatul permite startup-ului american să folosească întreaga capacitate de procesare a facilității din Memphis, Tennessee, pentru a crește performanța asistenților Claude și pentru a depăși blocajele de capacitate generate de cererea în creștere.
Acordul este relevant economic și operațional: pe de o parte, Anthropic își asigură accesul la resurse de calcul la scară mare, esențiale pentru antrenarea și rularea modelelor avansate; pe de altă parte, SpaceX își consolidează poziția în infrastructura AI ca linie de business, într-un moment în care compania caută să atragă investitori înaintea unui posibil IPO al diviziei sale AI, conform materialului.
Anthropic va folosi capacitatea Colossus 1 pentru a îmbunătăți Claude Pro și Claude Max și pentru a reduce limitările apărute pe fondul cererii ridicate, în special pentru instrumentul de programare asistată de inteligență artificială Claude Code. În contextul competiției globale din AI, accesul la infrastructură devine un diferențiator practic, nu doar tehnologic.
Colossus 1 este descris ca unul dintre cele mai mari centre de date dedicate inteligenței artificiale la nivel mondial. Facilitatea găzduiește peste 220.000 de procesoare Nvidia, inclusiv H100, H200 și acceleratoare GB200, utilizate pentru antrenarea și operarea modelelor AI de ultimă generație.
Dincolo de utilizarea infrastructurii existente, Anthropic și-a exprimat interesul pentru dezvoltarea unor centre de date spațiale „de ordinul gigawaților”, un proiect considerat prioritar de Elon Musk. Ideea este ca astfel de facilități să fie amplasate în spațiu pentru energie solară continuă și costuri operaționale mai mici pe termen lung, însă proiectul este prezentat ca „extrem de costisitor” și unul dintre motivele pentru care SpaceX pregătește noi surse de finanțare și o posibilă listare publică.
Parteneriatul a fost anunțat la un eveniment Anthropic în San Francisco, unde compania a prezentat și o funcție nouă pentru Claude AI, numită „dreaming”, disponibilă experimental. Aceasta ar permite agenților AI să își analizeze activitatea între sesiuni, să identifice tipare și să actualizeze automat fișiere cu preferințele utilizatorilor și alte informații relevante.
În paralel, Anthropic încearcă să își întărească poziția pe segmentul corporate, într-o piață care pune presiune pe companiile tradiționale de software; startup-ul este susținut de Google și Amazon și a anunțat recent și agenți AI specializați pentru sectorul financiar, mai notează materialul.
Recomandate
Salesforce estimează că va cheltui 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) pe tokenuri Anthropic în 2026, iar miza nu este doar factura, ci optimizarea ei printr-un „strat” care să trimită cererile către modele mai ieftine atunci când nu e nevoie de un model de vârf , potrivit The Next Web . Marc Benioff spune că aproape toată această cheltuială ar merge către programare, în contextul în care compania folosește tot mai mult agenți de inteligență artificială pentru dezvoltare software. În termeni practici, „tokenurile” sunt unități de text procesate de modelele mari de limbaj, iar clienții plătesc în funcție de volum. O factură anuală de 300 de milioane de dolari din partea unui singur client ar poziționa Salesforce între cei mai mari clienți comerciali ai Anthropic, deși niciuna dintre companii nu a confirmat oficial cifra în raportări publice. De ce contează: tokenurile devin cost operațional, nu buget de experiment Benioff a susținut, într-o apariție la podcastul All-In, că agenții AI au adus câștiguri de eficiență la Salesforce în servicii, suport, distribuție și marketing. Ca exemplu, el a amintit că, în august anul trecut, productivitatea bazată pe agenți ar fi permis reducerea personalului de suport de la 9.000 la 5.000 de oameni. Acum, aceeași logică este împinsă către inginerie: iterații mai rapide de produs, costuri mai mici de dezvoltare și un ritm de livrare pe care compania îl descrie ca fiind anterior imposibil. „Stratul intermediar”: direcționarea cererilor între modele scumpe și modele ieftine Partea cu potențial impact financiar direct, dincolo de suma totală, este „caveatul” lui Benioff: nu fiecare cerere generată de angajați ar trebui să ajungă la un model de frontieră precum Claude. El a vorbit despre un „strat intermediar” care să direcționeze inteligent solicitările: sarcinile complexe de raționament către Claude; sarcinile simple către modele mai mici și mai ieftine. Publicația notează că ideea nu este nouă, însă devine relevantă prin faptul că este susținută de CEO-ul celui mai mare furnizor de aplicații enterprise. În același context, este menționat că Claude Opus 4.7 (lansat luna aceasta) are un preț de 5 dolari per milion de tokenuri de intrare și 25 de dolari per milion de tokenuri de ieșire, în timp ce modele mai mici (inclusiv din linia Haiku sau alternative „open-weight”, adică modele cu ponderi publice, precum Llama și DeepSeek) costă semnificativ mai puțin. La un nivel de cheltuială de 300 de milioane de dolari, chiar și optimizări moderate ar putea însemna economii de ordinul zecilor de milioane de dolari, mai scrie The Next Web . Slack, următoarea piesă: programare „în interiorul” platformei Benioff a mai spus că Salesforce lucrează la tehnologie care să facă programarea mai ușoară în Slack, platforma de comunicare la locul de muncă achiziționată de Salesforce pentru 27,7 miliarde de dolari în 2021. Declarația a fost prudentă, fără detalii de produs: „O să vedeți niște lucruri interesante cu Slack și cod, despre care nu sunt pregătit să vorbesc încă.” În martie, Salesforce a revizuit Slack și a prezentat peste 30 de capabilități noi de inteligență artificială pentru Slackbot, transformându-l din asistent conversațional într-un sistem „agentic” (capabil să execute sarcini), inclusiv transcriere de ședințe, monitorizarea activității pe desktop și rularea de acțiuni prin instrumente terțe via Model Context Protocol. Potrivit articolului, toate aceste capabilități rulează pe Claude (Anthropic). Context financiar: Slack și Agentforce, în creștere The Next Web mai notează câteva repere de business care explică de ce Salesforce împinge AI în zona operațională: veniturile Slack sunt așteptate să ajungă la 3 miliarde de dolari în acest an; Agentforce (linia de produse de agenți AI a Salesforce) a ajuns la 800 de milioane de dolari venituri recurente anuale (ARR), în creștere cu 169% de la an la an, cu 29.000 de tranzacții închise; din această vară, fiecare client nou Salesforce ar urma să primească Slack „provisionat” automat și cu AI activat din prima zi. Separat de consumul de tokenuri, Salesforce a investit și peste 300 de milioane de dolari în Anthropic începând cu runda Series C din 2023, obținând circa 1% din companie, evaluată în prezent la 380 de miliarde de dolari, conform articolului. Publicația mai menționează afirmația lui Benioff potrivit căreia Microsoft ar fi blocat o investiție Salesforce în OpenAI, ceea ce ar fi redirecționat compania către Anthropic. Pentru Salesforce, pariul pe 300 de milioane de dolari în tokenuri se mută astfel din zona „testelor” în zona de cost structural: întrebarea devine dacă productivitatea din inginerie va justifica, în timp, o cheltuială care începe să semene cu o nouă categorie de utilitate operațională. [...]
România a lansat o structură consultativă națională pentru reguli de utilizare a AI în justiție , după semnarea unui Memorandum Instituțional la finalul Just.AI Forum , potrivit Profit . Miza este trecerea de la discuții la un cadru de lucru care să stabilească principii și condiții de implementare într-un domeniu cu risc ridicat, unde transparența și respectarea statului de drept sunt esențiale. Evenimentul, găzduit la Palatul Cotroceni, a fost inițiat de președintele Nicușor Dan și organizat de Administrația Prezidențială în cadrul „Săptămânii Europene la Palatul Cotroceni”. Pentru prima dată, instituții ale sistemului judiciar s-au reunit cu ADR, ANCOM, DNSC, Universitatea Politehnica din București și alte instituții relevante (inclusiv organisme europene și centre de cercetare), alături de companii private naționale și internaționale. Ce se schimbă: de la inițiativă la mecanism de guvernanță Forumul a fost structurat în patru paneluri tematice și s-a încheiat cu două rezultate operaționale: semnarea Memorandumului Instituțional și lansarea unei structuri consultative naționale dedicate utilizării inteligenței artificiale în justiție. Conform organizatorilor, obiectivul este ca utilizarea AI în actul de justiție să fie făcută „responsabil, transparent și în respectul deplin al statului de drept”. Structura consultativă urmează să continue munca începută la forum, analizând cum poate fi folosit AI în justiție „în acord cu nevoile, drepturile și obligațiile cetățenilor și instituțiilor”, conform informațiilor din articol. Rolul mediului privat și condițiile tehnice invocate În panelul dedicat mediului privat, Ovidiu Ghiman, CEO al Metaminds , a susținut că AI poate sprijini instanțele și parchetele prin eficientizarea fluxurilor de lucru, automatizarea proceselor administrative și sprijin în analiza unor volume mari de informații, inclusiv cu efect asupra încrederii publice în actul de justiție. „Inteligența artificială poate deveni un instrument real de sprijin pentru sistemul judiciar doar dacă este construită pe fundații solide: infrastructuri sigure, date interoperabile, mecanisme clare de guvernanță și respect deplin pentru drepturile fundamentale.” Metaminds este prezentată ca având experiență în proiecte de transformare digitală a statului, cu accent pe guvernanță, interoperabilitate și securitate, și este menționată contribuția companiei la implementarea „Cloudului Intern Privat Guvernamental al României”, descris drept cea mai amplă infrastructură digitală critică dezvoltată până acum la nivel național. De ce contează Semnarea memorandumului și crearea structurii consultative indică o încercare de standardizare și coordonare înainte de extinderea utilizării AI într-un sector sensibil. În logica prezentată la forum, „inovația reală” în justiție nu ține doar de adopția tehnologiei, ci de rigoare, standarde tehnice și capacitatea instituțiilor de a construi sisteme care funcționează împreună. [...]
Huiduielile la discursul lui Eric Schmidt scot în față anxietatea privind joburile în era AI , într-un moment în care companiile mari accelerează dezvoltarea inteligenței artificiale, iar dezbaterea despre efectele în economie se mută tot mai des în spațiul public, potrivit Mediafax . Incidentul a avut loc duminică, la ceremonia de absolvire a University of Arizona , în fața promoției 2026. Eric Schmidt, fost director executiv al Google, a fost huiduit de mai multe ori în timpul intervenției, relatează NBC News, citată de Mediafax. De ce contează: frica de înlocuire a locurilor de muncă intră în prim-plan Momentul tensionat este prezentat ca un semn al neliniștilor unei generații care vede ascensiunea AI drept o amenințare pentru locurile de muncă și pentru viitorul economic. Reacțiile au escaladat când Schmidt a comparat impactul inteligenței artificiale cu transformarea produsă de computerul personal. În discurs, Schmidt a recunoscut explicit temerile legate de piața muncii și de direcția societății: „Există o frică în generația voastră că viitorul a fost deja scris, că mașinile vin, că locurile de muncă dispar, că clima se degradează și că moșteniți o lume pe care nu voi ați creat-o.” El a susținut, totodată, că „viitorul nu este decis” și că generația actuală poate influența felul în care AI va fi dezvoltată și folosită. Context: universitatea îl apără, iar episoadele similare se repetă în SUA Universitatea a transmis ulterior că l-a invitat pe Schmidt pentru contribuțiile sale în tehnologie și cercetare, menționând rolul său în transformarea Google într-una dintre cele mai influente companii tehnologice și implicarea în inițiative științifice și educaționale. Potrivit materialului, reacțiile ostile la discursuri despre AI nu sunt izolate: în ultimele luni, mai multe ceremonii universitare din SUA au avut momente similare. La începutul lunii mai, o vorbitoare invitată la University of Central Florida a fost huiduită după ce a descris AI drept „următoarea revoluție industrială”. [...]
Un proces și o investigație penală redeschid discuția despre răspunderea legală a companiilor de AI atunci când chatboții nu se mai comportă ca simple motoare de căutare, ci ca interlocutori care pot influența utilizatorii, potrivit HotNews . În centrul cazului este un atac armat produs în aprilie 2025 la Florida State University , soldat cu doi morți și șase răniți. Autoritățile susțin că atacatorul, Phoenix Ikner, ar fi discutat „de mii de ori” cu ChatGPT înainte de a deschide focul în campus. Familia uneia dintre victime a intentat un proces împotriva OpenAI , acuzând că chatbotul ar fi ajutat la planificarea unor aspecte logistice ale atacului, de la identificarea armelor și muniției până la alegerea momentului din zi în care campusul era cel mai aglomerat. Miza, spun reclamanții, nu este doar faptul că informațiile ar fi putut fi găsite și în alte locuri online, ci felul în care sistemul ar fi interacționat cu atacatorul. „OpenAI a construit un chatbot care a continuat conversația, a perpetuat-o, a acceptat modul în care Ikner interpreta realitatea, a dezvoltat ideile acestuia și a pus întrebări suplimentare pentru a-l menține implicat. Designul ChatGPT a creat un risc evident și previzibil de a provoca rău publicului larg, risc care nu a fost controlat în mod adecvat”, spun avocații familiei. În paralel, procurorul general din Florida a deschis o investigație penală pentru a analiza dacă OpenAI poate avea vreo responsabilitate legală în acest caz. De ce cazul poate schimba discuția despre reglementare Articolul argumentează că diferența esențială față de un motor de căutare este natura conversațională a produsului: ChatGPT este construit să răspundă fluent, să se adapteze utilizatorului și să mențină interacțiunea, creând impresia unui interlocutor real. În cazul unor persoane vulnerabile psihic sau deja radicalizate, această dinamică ar putea amplifica obsesii, valida „deliruri” sau accelera radicalizarea, deși „nu știm încă exact” cât de mult poate influența un AI conversațional comportamentul uman. Textul mai notează că oamenii tind să antropomorfizeze chatboții (să le atribuie emoții și intenții), iar companiile încurajează această percepție când își promovează produsele ca „asistenți personali” sau „copiloți digitali”. În același timp, când apar tragedii, industria ar susține că instrumentele sunt neutre și fără influență reală, o poziție pe care autorul o consideră în tensiune cu miza economică a domeniului. Ce spune OpenAI și ce precedent se conturează OpenAI afirmă că ChatGPT nu a încurajat violența, ci ar fi oferit răspunsuri factuale, similare cu informații disponibile online. Totuși, cazul din Florida nu este singular: materialul menționează un proces intentat „luna trecută” de familiile victimelor unui atac din Canada împotriva companiei și a CEO-ului Sam Altman, precum și existența mai multor procese în care familii acuză că persoane vulnerabile au ajuns să își facă rău lor sau altora după interacțiuni intense cu ChatGPT. Concluzia practică, în logica articolului, este că dacă un sistem conversațional proiectat să maximizeze implicarea utilizatorului poate amplifica comportamente periculoase, atunci discuția despre reglementare și responsabilitate legală devine dificil de evitat, indiferent de faptul că accesul la arme rămâne o problemă majoră în SUA. [...]
China accelerează construirea unei „rețele naționale de putere de calcul”, tratând infrastructura pentru inteligență artificială ca utilitate publică, pe fondul exploziei cererii de „tokenuri” și al presiunii pe costuri pentru dezvoltatori și companii , potrivit South China Morning Post . Miza economică și operațională este dublă: Beijing încearcă să standardizeze și să „industrializeze” accesul la resursele de calcul (în loc să rămână fragmentate între furnizori de cloud și centre de date), iar operatorii telecom caută noi motoare de creștere dincolo de veniturile tradiționale din date mobile și abonamente. De ce contează: tokenurile devin „marfa” măsurabilă a erei AI Televiziunea publică CCTV și agenția de stat Xinhua au descris rețeaua ca o „versiune de calcul a rețelei electrice naționale”, într-un cadru care sugerează că puterea de calcul ar trebui tratată ca infrastructură de bază. În același registru, „tokenurile” – unități de text, cod și alte informații procesate de modelele AI – sunt prezentate ca echivalentul datelor mobile: o unitate măsurabilă și tarifabilă. Potrivit datelor citate din Biroul Național de Statistică, apelurile zilnice de tokenuri în China au depășit 140 de trilioane în martie, de peste 1.000 de ori nivelul de la începutul lui 2024. Publicația notează că scumpirea rulării modelelor AI începe să apese asupra dezvoltatorilor și companiilor, într-o paralelă cu începuturile internetului mobil, când vitezele mici și tarifele ridicate au fost urmate de ieftinirea accesului după extinderea 4G și 5G. Planificare centrală și investiții: „șase rețele” ca prioritate națională În acest context, autoritățile poziționează tot mai explicit puterea de calcul ca infrastructură națională, alături de rețelele de apă, energie, comunicații de nouă generație, infrastructură urbană subterană și logistică – priorități grupate sub conceptul „șase rețele”. La începutul lunii, Consiliul de Stat a cerut întărirea planificării și construcției acestor rețele. Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă a indicat că investițiile în „șase rețele” și domeniile conexe ar urma să depășească 7 trilioane de yuani (aprox. 4,4 trilioane lei) anul acesta, echivalentul a 1 trilion de dolari (aprox. 4,6 trilioane lei), conform aceleiași surse. Documente oficiale pentru perioada celui de-al 15-lea plan cincinal cer, de asemenea, un „sistem multistrat de infrastructură de calcul” și o „rețea națională integrată de putere de calcul”, indicând ambiția de a conecta între regiuni centre de date, facilități de supercomputing și clustere de calcul „inteligent”. Telecomurile monetizează accesul la AI: pachete pe bază de tokenuri Operatorii telecom din China se aliniază rapid acestei direcții, pe fondul presiunilor asupra veniturilor tradiționale. Pariul lor: cloud, putere de calcul și servicii AI, cu tokenurile ambalate ca produs de masă. Exemplele menționate includ: Shanghai Telecom a lansat pachete de calcul AI pe bază de tokenuri, inclusiv un plan „pay-as-you-go” în care 1 yuan cumpără 250.000 de puncte de cotă , aproximativ echivalentul a 250.000 de tokenuri de intrare pe Kimi-K2.5, potrivit relatărilor locale citate. Compania spune că utilizatorii pot accesa peste 30 de modele mari prin interfețe standard (API – interfețe de programare) și pot plăti prin factura de telefon. Shanghai Unicom a introdus servicii cu tokenuri pentru firme cu o singură persoană, cu cote de test gratuite și reduceri pentru produse precum Token Plan și Coding Plan. Filiale provinciale ale China Mobile și China Unicom au lansat pachete similare, uneori la pachet cu internet fix, desktopuri în cloud și instrumente pentru dezvoltatori. În ansamblu, direcția conturată de autorități și de operatori sugerează o încercare de a transforma accesul la putere de calcul pentru AI într-un serviciu standardizat, cu tarifare ușor de înțeles și distribuție la scară mare – ceea ce ar putea reduce barierele de cost pentru utilizatori, dar și ar consolida controlul central asupra infrastructurii critice. [...]
Lanțurile de fast-food împing automatizarea din drive-thru spre scară largă , mizând pe chatboți care pot prelua comenzi și pot reduce presiunea pe personal, potrivit The Verge . Dincolo de efectul de „noutate”, miza este una operațională: viteză, acuratețe și capacitatea de a muta angajații către sarcini unde interacțiunea umană rămâne esențială. McDonald’s a fost printre primele branduri mari care au testat comenzi vocale asistate de inteligență artificială în drive-thru, încă din 2021, printr-un pilot în 10 locații din Chicago. Compania a dezvoltat tehnologia după achiziția startup-ului Apprente (specializat în conversații vocale) în 2019 și a lucrat ulterior cu IBM pentru a extinde automatizarea comenzilor. Extinderea: de la pilot la implementări în rețea După McDonald’s, și alte lanțuri au trecut la implementări mai ambițioase. Checkers și Rally’s au colaborat cu compania de inteligență artificială Presto pentru a instala un chatbot în toate drive-thru-urile deținute direct de companie în SUA, în 2022. Obiectivele declarate au fost creșterea vânzărilor de mâncare și băuturi și îmbunătățirea acurateții comenzilor, iar tehnologia ar urma să „elibereze personalul” pentru zone ale operațiunilor care depind mai mult de oameni. Wendy’s a lansat în 2023 chatbotul „FreshAI” într-un drive-thru din Columbus, Ohio, dezvoltat împreună cu Google și antrenat pe jargonul specific brandului (de exemplu, să înțeleagă echivalențe precum „milkshake” și „Frosty”). Compania a început să extindă tehnologia la câteva luni după lansare și a susținut că sistemul a preluat corect comenzile fără intervenția angajaților în 86% din cazuri. Ce urmează: sute de locații, presiune pe procese Taco Bell a testat în aceeași perioadă o soluție de tip „Voice AI” în drive-thru și a anunțat ulterior planuri de extindere către sute de locații din SUA până la finalul lui 2024. Din informațiile disponibile în material, direcția comună este trecerea de la experimente punctuale la implementări în rețea, cu efect direct asupra modului în care sunt organizate fluxurile din restaurante: cine preia comanda, cum se gestionează erorile și unde este repoziționat personalul atunci când o parte din interacțiunea cu clientul este automatizată. Materialul nu oferă date financiare despre costuri sau economii, dar indică faptul că „acuratețea” și „eliberarea personalului” sunt argumentele centrale folosite de companii pentru a justifica adoptarea. [...]
