Știri economice și bursiere
Știri financiare de actualitate
Donald Trump cere „o nouă conducere” în Iran - Mesaj direct către ayatollahul Ali Khamenei
Donald Trump a cerut „o nouă conducere” în Iran într-un mesaj adresat direct liderului suprem Ali Khamenei , potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, într-un interviu acordat Politico, după ce Trump a spus că i-au fost citite mai multe postări critice publicate de Khamenei pe platforma X. Trump l-a acuzat pe Khamenei că este responsabil pentru „distrugerea totală a propriei țări” și a susținut că este momentul să se încheie cei 37 de ani de conducere ai ayatollahului. În același context, președintele american a afirmat că protestele de amploare care cereau înlăturarea regimului „par să se fi diminuat”. În ultimele trei săptămâni, „mii de protestatari din întreaga țară ar fi fost uciși”, situație care, potrivit relatării, l-a determinat pe Trump să lanseze în repetate rânduri amenințări cu intervenția militară. Marți, el i-a îndemnat pe iranieni să continue manifestațiile și să „preia controlul asupra instituțiilor”, afirmând că „ajutorul este pe drum”. A doua zi, Trump și-a nuanțat poziția, spunând că a fost informat că execuțiile ar fi încetat . Întrebat sâmbătă despre amploarea unei posibile intervenții militare americane în Iran, el a declarat: „Cea mai bună decizie pe care a luat-o vreodată a fost să nu mai spânzure peste 800 de oameni acum două zile”. Mesajele lui Trump au venit după ce Khamenei a publicat pe X mai multe postări ostile la adresa liderului de la Washington, acuzându-l că ar fi responsabil pentru violențele și instabilitatea din Iran. „Îl considerăm vinovat pe președintele SUA pentru victimele, distrugerile și calomniile aduse națiunii iraniene”, a scris liderul suprem iranian, care l-a acuzat și că ar prezenta în mod eronat grupările violente drept reprezentanți ai poporului iranian. După ce a luat la cunoștință mesajele, Trump a susținut că actuala conducere de la Teheran se menține la putere prin represiune și violență. „A conduce înseamnă respect, nu frică și moarte”, a spus președintele american, argumentând că o conducere „autentică” ar trebui să se concentreze pe administrarea țării, nu pe uciderea a mii de oameni pentru menținerea controlului. Schimbul de declarații evidențiază o escaladare a retoricii dintre Washington și Teheran , într-un context regional tensionat, notează articolul. Trump a continuat atacurile la nivel personal, afirmând despre Khamenei: „Este un om bolnav care ar trebui să-și conducă țara cum se cuvine și să înceteze să mai omoare oameni”, adăugând că Iranul a devenit „unul dintre cele mai rele locuri de trăit din lume” din cauza „unei conduceri slabe”. [...]
Turcia intră în arhitectura de pace pentru Gaza - oportunități de capital și contracte pentru firmele turcești
Donald Trump i-a propus lui Recep Tayyip Erdogan un rol fondator în Consiliul de Pace pentru Gaza , potrivit Adevărul , care citează comunicarea oficială a Republicii Turce. Invitația ar fi fost transmisă printr-o scrisoare datată 16 ianuarie 2026, iar anunțul a fost făcut public sâmbătă, 17 ianuarie, de directorul de comunicare Burhanettin Duran, pe rețeaua X. Până acum, președintele Erdogan nu a comentat oficial invitația, notează Adevărul. În paralel, ministrul turc de externe Hakan Fidan a fost desemnat să participe în comitetul executiv care va supraveghea activitatea Consiliului de Pace pentru Gaza , desemnare confirmată de Ministerul de Externe de la Ankara. Din perspectiva economică, includerea Turciei într-o arhitectură internațională care are explicit în mandat „reconstrucția, atragerea de investiții, asigurarea finanțării la scară largă și mobilizarea de capital” poate deschide acces la fluxuri de finanțare și la contracte de reconstrucție pentru companii turcești. În măsura în care Ankara își asumă un portofoliu relevant în Consiliu, miza imediată devine capacitatea Turciei de a transforma influența politică în proiecte bancabile (adică proiecte suficient de clare și garantabile pentru a fi finanțate de bănci și investitori), cu efect direct asupra punctului de interes central: valoarea investițiilor atrase în proiecte legate de Gaza și volumul contractelor adjudecate de firme turcești. Pentru economia turcească, potențialul câștig se vede pe două canale: export de servicii și lucrări (construcții, infrastructură, utilități, logistică) și intermediere financiară/consulting prin companii și instituții care pot participa la structuri de finanțare. Totuși, materializarea acestor beneficii depinde de arhitectura efectivă a finanțării și de stabilitatea de securitate din teren: fără un cadru operațional pentru implementare și plăți, „valoarea investițiilor atrase” rămâne un indicator de intenție, nu de execuție, iar impactul asupra PIB-ului și ocupării în Turcia ar fi limitat. Comitetul executiv include și nume cu greutate în finanțe și dezvoltare – Marc Rowan (Apollo Global Management) și Ajay Banga (președintele World Bank Group), alături de Roberto Gabriel , consilier al președintelui Trump – ceea ce sugerează că mecanismele de mobilizare a capitalului vor fi un element central al inițiativei, conform Casei Albe citate de Adevărul. Pentru Turcia, participarea la acest format poate fi un multiplicator de credibilitate în fața investitorilor și finanțatorilor internaționali , dar și un test de maturitate. Dacă Ankara reușește să livreze proiecte concrete și să ofere garanții solide de implementare, atunci investițiile atrase și efectele economice interne ar putea deveni măsurabile în 2026–2027. Dacă nu, implicarea va rămâne în principal una politică. [...]
Musk cere despăgubiri de până la 134 miliarde de dolari de la OpenAI și Microsoft - companiile contestă temeiul juridic și metodologia de calcul
Elon Musk cere până la 134 miliarde de dolari de la OpenAI și Microsoft , potrivit Reuters , invocând „câștiguri obținute pe nedrept” pe care companiile le-ar fi realizat datorită sprijinului său timpuriu la înființarea OpenAI. Solicitarea apare într-un document depus vineri la o instanță federală, înaintea procesului programat să înceapă în aprilie. În calculul său, Musk susține că OpenAI ar fi obținut între 65,5 miliarde și 109,4 miliarde de dolari ca urmare a contribuțiilor sale din perioada 2015–2018, iar Microsoft între 13,3 miliarde și 25,1 miliarde de dolari. Musk afirmă că a contribuit cu aproximativ 38 milioane de dolari, adică circa 60% din finanțarea inițială, și că a ajutat și prin recrutare, conectarea fondatorilor la contacte relevante și prin credibilitatea adusă proiectului. Argumentul central al lui Musk este că, asemenea unui investitor timpuriu într-un start-up, ar fi îndreptățit la câștiguri mult peste investiția inițială. În plus față de despăgubiri, el ar putea cere daune punitive și alte sancțiuni, inclusiv o posibilă ordonanță judecătorească (injunction), dacă juriul constată răspunderea uneia dintre companii, fără ca documentul să detalieze forma exactă a unei astfel de măsuri. OpenAI și Microsoft își construiesc apărarea pe două direcții: contestarea temeiului acuzațiilor și atacarea metodologiei de evaluare a prejudiciului. În cursul săptămânii, OpenAI a calificat acțiunea drept „nefondată” și parte a unei campanii de „hărțuire” din partea lui Musk, iar un avocat al Microsoft a spus că nu există dovezi că firma ar fi „ajutat și încurajat” (aided and abetted) OpenAI. Separat, cele două companii au depus vineri o cerere prin care solicită judecătorului să limiteze ce poate prezenta în fața juriului expertul lui Musk. În esență, companiile cer excluderea sau restrângerea analizei expertului financiar invocat de Musk, economistul C. Paul Wazzan, pe motiv că ar fi: „inventată”, „neverificabilă” și „fără precedent”; susceptibilă să inducă în eroare juriul printr-o abordare considerată nesigură; orientată spre un transfer „implauzibil” de miliarde de dolari de la o organizație non-profit către un fost donator devenit competitor. Dincolo de miza financiară, disputa are un impact direct asupra imaginii publice a ambelor tabere. Pentru OpenAI, acuzația că ar fi încălcat misiunea fondatoare printr-o restructurare către o entitate cu scop lucrativ alimentează o dezbatere sensibilă despre guvernanță și responsabilitate în inteligența artificială. Pentru Microsoft, riscul reputațional derivă din asocierea cu presupuse încălcări și din acuzația de complicitate, chiar dacă firma spune că nu există probe în acest sens. Procesul urmează să fie judecat cu juriu, după ce un judecător din Oakland, California, a decis luna aceasta că speța merge în această direcție, iar începerea este așteptată în aprilie. OpenAI și Microsoft nu au răspuns solicitărilor Reuters privind suma cerută, în afara orelor de program. [...]
Xiaomi lansează global ochelarii audio Mijia și căștile Redmi Buds 8 Lite – autonomie extinsă și funcții smart
Xiaomi a lansat la nivel global două noi produse audio purtabile – ochelarii inteligenți Mijia Smart Audio Glasses și noile căști Redmi Buds 8 Lite , informează Android Headlines . Ochelarii audio smart integrează tehnologia de redare cu ureche deschisă, reducere a zgomotului provocat de vânt și un design disponibil în trei stiluri de ramă, în timp ce noile căști wireless se remarcă prin autonomie extinsă, conectivitate duală și anulare inteligentă a zgomotului. Mijia Smart Audio Glasses – ochelari care redau sunet fără a izola utilizatorul Ochelarii Mijia Smart Audio Glasses permit redarea audio fără a acoperi urechile, printr-un sistem de boxe integrate în brațele ramei, însoțit de patru microfoane. Astfel, utilizatorul poate asculta muzică sau participa la apeluri fără a pierde contactul cu mediul înconjurător – ideal pentru activități în aer liber sau medii urbane. Xiaomi menționează o protecție activă împotriva zgomotului de vânt de până la 4,5 m/s și un mod de confidențialitate ce reduce scurgerile de sunet în jur. Ochelarii vin în trei variante: Titanium – cei mai ușori (27,65 g), cu lentile de protecție anti-lumină albastră Browline – cu mecanism de schimbare rapidă a lentilelor Pilot-Style – cu lentile de soare UV400 care blochează 99,99% din razele ultraviolete Toate modelele pot fi dotate cu lentile de corecție, iar balamalele întărite cu sârmă tip „pian” rezistă la până la 15.000 de îndoiri. Produsul are certificare IP54 pentru rezistență la praf și stropire și oferă o autonomie de până la 13 ore cu o singură încărcare. Cu încărcare rapidă, se pot obține 4 ore de redare în doar 10 minute. Controlul se face prin gesturi, comandă vocală sau aplicația dedicată Xiaomi Glasses App , care include și funcție de localizare a dispozitivului. Redmi Buds 8 Lite – căști true wireless accesibile, cu funcții premium Căștile Redmi Buds 8 Lite se lansează la prețul de pornire de 22,9 euro și aduc specificații rare la acest nivel de preț: Driver din titan de 12,4 mm Bluetooth 5.4 cu suport pentru codecuri AAC și SBC Anulare activă a zgomotului de până la 42 dB Mod de transparență pentru a auzi sunetele ambientale Anulare AI a zgomotului în apeluri, cu două microfoane Conectivitate duală , ideală pentru utilizatorii care alternează între telefon și laptop Autonomie totală de până la 36 de ore , cu ajutorul carcasei Ambele produse sunt disponibile deja pe piețele internaționale, marcând un nou pas al Xiaomi în diversificarea ofertei sale de dispozitive purtabile audio. [...]
Khamenei admite mii de morți la proteste în Iran - HRANA vorbește de 3.090, pe fondul blackoutului
Ayatollah Ali Khamenei a admis pentru prima dată că „mii” au fost uciși în timpul protestelor recente din Iran, potrivit BBC . Liderul suprem a spus că o parte dintre victime au murit „într-un mod inuman, sălbatic”, pe fondul unei reacții violente a autorităților și al unui blackout aproape total al internetului, care îngreunează verificarea independentă a informațiilor. Conform relatării, agenția Iranian Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, estimează că represiunea a făcut 3.090 de morți, în timp ce alte grupuri de activiști avansează bilanțuri mai ridicate. În paralel, monitorul de securitate cibernetică NetBlocks a indicat că sâmbătă conectivitatea generală a rămas la aproximativ 2% din nivelurile obișnuite, ceea ce limitează fluxul de imagini și mărturii din teren. Într-un discurs susținut sâmbătă, Khamenei a pus responsabilitatea pentru decese pe seama Statelor Unite. Totodată, protestele declanșate pe 28 decembrie pe fond economic s-au transformat în apeluri pentru încheierea conducerii liderului suprem, în timp ce guvernul iranian a catalogat manifestațiile drept „revolte” susținute de „dușmanii” Iranului. „Forțele de securitate încă patrulează pe motociclete pentru a ține situația sub control, dar, în general, lucrurile au revenit la normal”, a declarat pentru BBC Persian o femeie din Shiraz, în sud-vestul Iranului. BBC notează că protestatarii au fost întâmpinați cu forță letală, iar înregistrări video cu forțe de securitate trăgând asupra demonstrațiilor au fost autentificate de BBC Persian și BBC Verify. În plan extern, președintele american Donald Trump a îndemnat recent demonstranții să „continue să protesteze” și a amenințat cu intervenție militară dacă forțele de securitate îi ucid, în timp ce Departamentul de Stat a spus că a „auzit rapoarte” privind opțiuni ale Iranului de a viza baze americane; Washingtonul a avertizat că un astfel de atac ar fi întâmpinat cu „o forță foarte, foarte puternică”. [...]
Declarații pro-unire la vârful Moldovei - Tema reapare pe fondul parcursului european și al tensiunilor
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, spune că ar vota pentru unire , dar subliniază că, în calitate de șef al Guvernului, urmează obiectivul majorității, respectiv integrarea europeană, potrivit Știrile PRO TV . Declarațiile vin pe fondul reapariției temei unirii în spațiul public, în paralel cu parcursul european al Chișinăului. Munteanu a făcut distincția între opțiunea sa personală și mandatul politic primit, afirmând că prioritatea instituțională rămâne aderarea la Uniunea Europeană. Declarația a fost acordată publicației observatorul.md, conform relatării preluate de Știrile PRO TV. „Eu, ca o decizie personală, ca Alexandru Munteanu , aş vota «pentru». Ca prim-ministru al Republicii Moldova, care e un manager şi trebuie să îndeplinească voinţa majorităţii populaţiei moldoveneşti, care a decis că obiectivul nostru este integrarea europeană, eu am să fac tot ce este în posibilităţile mele [...] ca să obţinem acest obiectiv.” În același context, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu cu doi jurnaliști britanici că ar vota „DA” la un eventual referendum privind reunirea cu România, fiind, potrivit materialului, prima dată când șefa statului face un astfel de comentariu „din această calitate”. Întrebată direct dacă ar susține unirea, Sandu a răspuns: „Dacă am avea un referendum, aş vota pentru reunirea cu România”. Sandu și-a motivat poziția prin presiunile de securitate din regiune și vulnerabilitățile unei țări mici, făcând referire explicită la Rusia: „Devine din ce în ce mai dificil pentru o ţară mică precum Republica Moldova să supravieţuiască [...] şi, desigur, să ţină piept Rusiei”. Reacțiile politice nu au întârziat să apară. Socialiștii (PSRM) ai fostului președinte Igor Dodon au cerut instituțiilor statului să o pună sub acuzare pe Maia Sandu pentru trădare, calificând declarațiile privind unirea drept „un act deschis de trădare politică” îndreptat împotriva statalității, Constituției, suveranității și neutralității Republicii Moldova, se arată în material. [...]
Legea privind folosirea bodycam-urilor de către polițiștii locali a fost promulgată – filmarea cetățenilor, reglementată
Legea care permite folosirea camerelor portabile de către polițiștii locali a fost promulgată. Președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă, 17 ianuarie 2026, adoptarea oficială a noii reglementări care stabilește condițiile în care polițiștii locali pot utiliza camere foto, video și audio în timpul serviciului, inclusiv fără acordul persoanelor vizate. „Am promulgat legea care permite poliţiştilor locali să utilizeze camere foto-video-audio portabile în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Noua reglementare stabileşte clar situaţiile în care aceste sisteme pot fi folosite în spaţiul public, fără consimţământul persoanelor vizate, precum legitimarea, constatarea contravenţiilor, utilizarea mijloacelor de imobilizare sau intervenţiile pentru protejarea vieţii şi a ordinii publice”, — Nicușor Dan , președintele României Noile reglementări permit folosirea bodycam-urilor în mod legal și fără consimțământul persoanelor în situații precum: legitimarea cetățenilor constatarea de contravenții folosirea forței sau a mijloacelor de imobilizare intervențiile pentru protejarea ordinii publice sau a vieții Înregistrările trebuie să respecte reguli stricte privind stocarea și utilizarea datelor. Legea prevede că toate datele colectate vor fi păstrate cel mult șase luni, urmând să fie șterse automat, cu excepția situațiilor în care sunt folosite ca probe într-un proces penal sau civil. „În măsura în care circumstanţele permit, cetăţenii vor fi informaţi că sunt înregistraţi, iar autorităţile locale au obligaţia de a comunica public dotarea poliţiştilor locali cu astfel de echipamente”, — Nicușor Dan , președintele României Implementarea acestei măsuri presupune și un efort logistic și financiar din partea administrațiilor publice locale. Pentru a sprijini acest proces, legea oferă posibilitatea accesării de fonduri europene dedicate dotării cu echipamente de înregistrare. „Această lege contribuie la creşterea transparenţei activităţii poliţiei locale şi la consolidarea siguranţei publice, oferind în acelaşi timp un nivel mai ridicat de protecţie atât cetăţenilor, cât şi agenţilor”, — Nicușor Dan , președintele României Adoptarea legii marchează o schimbare semnificativă în activitatea poliției locale, aliniind practicile din România la standarde deja aplicate în alte state europene. Măsura este privită drept un pas în direcția creșterii încrederii publice în forțele de ordine și responsabilizării agenților în teren , în contextul în care transparența intervențiilor a devenit o cerință esențială a societății civile. [...]
Trump leagă tarifele vamale de disputa privind Groenlanda - Opt state vizate după trimiterea de trupe în regiune
Statele Unite vor impune tarife vamale de 10% pentru opt țări europene, începând cu 1 februarie 2026, ca răspuns la opoziția acestora față de preluarea Groenlandei. Președintele Donald Trump a confirmat decizia vineri seara, într-o postare pe rețeaua Truth Social , susținând că respectivele țări „au trimis trupe în Groenlanda” și că această acțiune ar pune în pericol „siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei”. Țările vizate de noile taxe sunt: Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda și Finlanda . Inițial, tariful se va aplica cu un procent de 10%, urmând să fie majorat la 25% de la 1 iunie 2026. Taxele vor fi aplicate pentru toate bunurile exportate din aceste țări în SUA. Într-un mesaj amplu și retoric, Trump a justificat măsura printr-o combinație de motive de securitate națională și istorice: A susținut că „SUA au subvenționat aceste țări timp de decenii fără a le taxa” A afirmat că doar SUA pot asigura protecția Groenlandei în fața intereselor Rusiei și Chinei A insistat că Groenlanda este „crucială” pentru funcționarea sistemului american de apărare „The Golden Dome”, un program despre care nu există însă detalii clare sau confirmări oficiale Mai mult, Trump a indicat că tarifele vor rămâne în vigoare până la încheierea unui acord privind achiziția completă a Groenlandei , proiect pe care Statele Unite îl urmăresc, potrivit lui, de peste 150 de ani. Această poziție readuce în prim-plan o intenție controversată pe care Trump a exprimat-o încă din primul său mandat, când a fost ridiculizată pe plan internațional. Reacții internaționale Deocamdată, guvernele țărilor vizate nu au emis poziții oficiale, dar anunțul este de natură să tensioneze relațiile transatlantice, în special în contextul în care mai multe dintre aceste state sunt membre NATO și partenere strategice ale Washingtonului. Trump a încheiat mesajul cu o ofertă deschisă de a negocia cu oricare dintre aceste țări, sugerând că SUA ar fi dispuse să renunțe la taxe în schimbul cooperării pe tema Groenlandei. „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională” , a scris el, reluând un motiv invocat frecvent în discursurile sale din ultimele luni. Ce urmează? Dacă măsurile anunțate vor fi puse în aplicare, este de așteptat ca Uniunea Europeană să reacționeze fie cu contramăsuri comerciale, fie prin deschiderea unor negocieri. Măsura riscă să afecteze comerțul bilateral de miliarde de dolari anual și să provoace o escaladare a tensiunilor economice între SUA și Europa în anul electoral 2026. [...]
Putin a vorbit cu Pezeshkian și Netanyahu în aceeași zi - Rusia își joacă rolul în dosarul Orientului Mijlociu
Vladimir Putin a discutat vineri la telefon cu liderii Iranului și Israelului , potrivit Adevărul , care citează un anunț al Kremlinului. Conform comunicării oficiale, președintele rus a avut o convorbire telefonică cu președintele iranian Masoud Pezeshkian. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin „va continua eforturile de detensionare a situației din regiune”, fără a oferi detalii despre pașii concreți sau despre subiectele punctuale discutate. Tot vineri, Putin a vorbit la telefon și cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre Iran și Orientul Mijlociu, notează The Times of Israel , citat în materialul Adevărul, pe baza informațiilor transmise de Kremlin. În același context, publicația Foreign Policy este citată cu o analiză potrivit căreia Rusia ar oferi sprijin „semnificativ” autorităților iraniene pentru a gestiona protestele interne, fără a se implica deschis. Potrivit acestei evaluări, Moscova ar evita o intervenție militară directă, dar ar contribui la consolidarea capacităților de represiune ale regimului de la Teheran prin livrări de armament, sprijin tehnologic pentru controlul informației și protecție diplomatică, inclusiv prin influența sa în Consiliul de Securitate al ONU. [...]
Planul lui Trump pentru „Consiliul pentru pace” în Ucraina - Posibilă nouă arhitectură de negociere a conflictului
Administrația Trump ia în calcul un „Consiliu pentru pace” și pentru Ucraina , după modelul inițiativei anunțate pentru Fâșia Gaza, potrivit Financial Times , via Kyiv Independent . Detaliile despre cum ar funcționa un astfel de organism pentru Ucraina nu au fost clarificate imediat. Ce este „Consiliul pentru pace” și de unde vine modelul Inițiativa este descrisă ca fiind inspirată din planul președintelui american Donald Trump pentru reconstrucția postbelică a Gazei. Trump a anunțat inițial „Consiliul pentru Pace” din Gaza pe 15 ianuarie, într-o postare pe Truth Social, ca început al unei „a doua faze” a planului condus de SUA pentru o pace pe termen lung între Israel și Palestina. Consiliul, prezidat de Trump, ar urma să preia temporar administrarea și eforturile de reconstrucție din Gaza. În structura anunțată sunt menționați, între alții, Ajay Banga (președintele Băncii Mondiale) și premierul canadian Mark Carney , iar lista completă ar urma să fie prezentată la Davos, în cadrul Forumului Economic Mondial de săptămâna viitoare. Extinderea către Ucraina: rol, componență și miza diplomatică Oficiali americani ar fi propus extinderea acestui „Consiliu pentru pace” pentru a include și alte țări afectate de războaie și conflicte, inclusiv Ucraina și Venezuela, conform relatărilor citate. În lista de nume asociate consiliului apar și oficiali implicați în negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia: trimișii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner, precum și secretarul de stat Marco Rubio. O persoană informată despre propunere a declarat pentru Financial Times că administrația Trump vede conceptul drept „un potențial substitut al ONU... un fel de organism paralel neoficial care să se ocupe de alte conflicte din afara Fâșiei Gaza”. Kyiv Independent a contactat Departamentul de Stat al SUA pentru comentarii, fără ca în material să fie indicat un răspuns. Legătura cu Davos și cu planurile economice ale Ucrainei Rapoartele despre un consiliu axat pe Ucraina apar în contextul în care președintele Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu Donald Trump în marja Forumului de la Davos. Tot acolo, Zelenski ar urma să supravegheze semnarea unui plan de 800 de miliarde de dolari, pe zece ani, destinat relansării economiei Ucrainei după încetarea ostilităților. Un înalt oficial ucrainean a salutat în Financial Times perspectiva unui „Consiliu de Pace” pentru Ucraina, văzut ca parte importantă a implementării unei păci durabile. Potrivit acestuia, consiliul, prezidat de Trump, ar putea include reprezentanți ucraineni, europeni, ruși și NATO. Negocierile de armistițiu și pozițiile publice ale lui Trump În paralel, mai multe țări occidentale au luat în calcul trimiterea de trupe într-o desfășurare postbelică, ca forță multinațională pentru menținerea unui eventual acord de pace. La începutul lunii, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție pentru a participa la desfășurare, ca „copreședinți ai Coaliției Bunăvoinței”, iar liderii europeni care se întâlnesc cu Zelenski și Trump pe 21 ianuarie ar urma să discute și despre aprobarea SUA pentru această arhitectură. Trump a condus de luni de zile eforturi de negociere a unui armistițiu între Rusia și Ucraina, „fără niciun rezultat”, în timp ce Moscova ar fi respins în mod repetat un armistițiu, potrivit materialului. Pe 15 ianuarie, Trump a sugerat că Ucraina nu ar fi pregătită să pună capăt războiului. „Cred că (președintele rus Vladimir Putin) este gata să încheie un acord. Cred că Ucraina este mai puțin pregătită să încheie un acord”, a afirmat Trump, adăugând că „trebuie să-l convingem pe președintele Zelenski să fie de acord”.” [...]
Modelele AI din China sunt doar cu câteva luni în urmă, afirmă CEO-ul DeepMind - Contextul vine după valul DeepSeek și lansări Alibaba
China ar fi la doar „câteva luni” în urma Occidentului la modelele AI , potrivit CNBC , care citează declarațiile lui Demis Hassabis , CEO Google DeepMind, făcute într-un interviu pentru noul podcast al publicației, „The Tech Download”. Hassabis, care conduce unul dintre cele mai influente laboratoare de inteligență artificială și este asociat direct cu dezvoltarea asistentului Gemini al Google, spune că evaluarea sa contrazice percepția potrivit căreia China ar fi rămas mult în urmă. În podcast, el a afirmat că modelele chinezești sunt mai aproape de capabilitățile din SUA și din Vest „decât poate credeam acum unul sau doi ani”. „Poate că sunt doar cu câteva luni în urmă în acest moment.” De ce s-a schimbat percepția: DeepSeek, Alibaba și noile modele CNBC amintește că, în urmă cu aproximativ un an, laboratorul chinez DeepSeek a lansat un model care a produs reacții puternice în piețe, prin performanțe obținute cu cipuri mai puțin avansate și la costuri mai mici decât alternativele americane. De atunci, DeepSeek a mai lansat modele, iar „factorul de șoc” s-a estompat, însă dinamica lansărilor a continuat. În același timp, giganți precum Alibaba, dar și companii mai mici precum Moonshot AI și Zhipu, au prezentat modele considerate „foarte capabile”, potrivit relatării CNBC. Mesajul de fond: ecosistemul chinez a redus rapid diferența la nivel de produse și performanță percepută. „Pot recupera, dar pot inova dincolo de frontieră?” Hassabis a nuanțat însă ideea de „apropiere” de Occident, spunând că firmele chineze nu au demonstrat încă abilitatea de a produce descoperiri care să împingă înainte „frontiera” tehnologică, nu doar să o ajungă din urmă. El a dat ca exemplu „transformerul”, arhitectura publicată de cercetători Google în 2017, care stă la baza modelelor lingvistice mari folosite astăzi în produse precum ChatGPT (OpenAI) și Gemini (Google). În opinia sa, întrebarea esențială este dacă actorii din China pot veni cu o inovație fundamentală „dincolo de frontieră”, nu doar cu optimizări și replicări ale direcțiilor deja validate. Hassabis a sugerat că, până acum, această dovadă nu a apărut. Restricțiile la cipuri și miza infrastructurii de calcul Un obstacol major rămâne accesul la tehnologie critică, în special la semiconductori de ultimă generație necesari pentru antrenarea modelelor avansate, în contextul restricțiilor de export impuse de SUA pentru cipurile Nvidia . CNBC notează că Casa Albă ar fi indicat că ar aproba vânzări către China pentru cipul Nvidia H200, dar acesta nu este vârful de gamă al companiei. Producători locali, precum Huawei, încearcă să acopere deficitul, însă performanța ar fi în continuare sub oferta Nvidia, conform articolului. Pe termen mai lung, unii analiști consideră că lipsa accesului la cele mai performante cipuri ar putea duce la lărgirea diferenței dintre modelele americane și cele chineze. Evaluări din industrie și semnale din China CNBC îl citează și pe Jensen Huang , CEO Nvidia, care a spus anul trecut că SUA „nu sunt cu mult în față” în cursa AI, indicând că China stă bine la infrastructură și modele, în timp ce SUA ar avea avantajul clar la cipuri. În paralel, un manager de portofoliu de la Janus Henderson, Richard Clode, a declarat pentru CNBC că se așteaptă la o „divergență” în anii următori, pe măsură ce infrastructura superioară din SUA va permite iterații mai rapide și modele mai capabile. Articolul menționează și o recunoaștere a dificultăților din partea Alibaba: Lin Junyang , lider tehnic al echipei Qwen, ar fi spus la o conferință de la Beijing că există sub 20% șanse ca o companie chineză să depășească giganții americani în următorii trei-cinci ani, potrivit South China Morning Post, citat de CNBC, invocând și diferențe mari de infrastructură de calcul. DeepMind, „un Bell Labs modern”, și contextul Google Hassabis a pus lipsa unor „descoperiri de frontieră” mai degrabă pe seama „mentalității” decât a restricțiilor tehnologice, comparând DeepMind cu „un Bell Labs modern”, orientat spre „inovație exploratorie”, nu doar spre extinderea a ceea ce este deja cunoscut. În același timp, el a recunoscut că pentru acest tip de progres este necesară inginerie de clasă mondială, iar „China are cu siguranță asta”, potrivit CNBC. În context, CNBC reamintește că DeepMind, fondată de Hassabis și cumpărată de Google în 2014, este un motor important pentru produsele AI ale Alphabet, inclusiv Gemini. În noiembrie, Google a introdus Gemini 3, cel mai recent model al companiei, într-un moment în care grupul încearcă să reducă percepția că ar rămâne în urma rivalilor, precum OpenAI. [...]
Mii de protestatari la Copenhaga împotriva planului lui Trump privind Groenlanda - Manifestații anunțate și în alte orașe daneze
Mii de oameni au protestat la Copenhaga față de ambițiile lui Trump în Groenlanda , potrivit AFP . Manifestanții s-au adunat sâmbătă, 17 ianuarie, în Piața Primăriei din capitala Danemarcei, afișând steaguri groenlandeze și daneze și mesaje împotriva ideii ca Statele Unite să preia controlul asupra teritoriului autonom. Proteste în Danemarca și apeluri pentru autodeterminarea Groenlandei Participanții au scandat „Kalaallit Nunaat!” (numele Groenlandei în groenlandeză) și au purtat pancarte cu mesaje precum „Make America Go Away” și „SUA au deja prea multă gheață” („USA already has too much ice”). În același timp, organizatorii au anunțat manifestații și în alte orașe daneze: Aarhus, Aalborg și Odense, la inițiativa mai multor organizații groenlandeze. Conform News.ro , o participantă, Kirsten Hjoernholm, angajată a ONG-ului Action Aid Danemark, a explicat pentru AFP miza protestului în termeni de drept internațional și autodeterminare: „Este important pentru mine să particip, pentru că este vorba în mod fundamental de dreptul poporului groenlandez la autodeterminare. Nu putem fi intimidați de un stat, de un aliat. Este o problemă de drept internațional.” Vizita delegației Congresului SUA și mesajele contradictorii de la Washington Organizatorii Uagut, o mișcare civică descrisă ca „Nu atingeți Groenlanda” în inuită, au încercat să valorifice prezența la Copenhaga a unei delegații americane formate din 11 membri ai Congresului SUA, aflați în ultima zi a unei vizite în care s-au întâlnit cu premierul danez Mette Frederiksen , cu șeful guvernului groenlandez Jens-Frederik Nielsen, precum și cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai Parlamentului danez. În paralel, la Washington, apropiați ai președintelui Donald Trump au reiterat argumentul că Danemarca nu ar putea apăra Groenlanda . Stephen Miller a declarat la Fox News, conform relatării AFP: „Groenlanda este mare cât un sfert din America. Danemarca, cu tot respectul, este o țară mică, cu o economie mică și o armată mică. Ea nu poate apăra Groenlanda.” Ce spune Chris Coons și de ce contează pentru securitatea arctică Senatorul democrat Chris Coons, care conduce delegația, a salutat în fața presei „225 de ani” de alianță cu regatul Danemarcei și a susținut că „nu există o amenințare imediată la adresa Groenlandei”. Totodată, el a indicat că există îngrijorări legate de securitatea arctică pe termen mai lung, în contextul schimbărilor climatice, al topirii banchizei și al evoluției rutelor maritime, pledând pentru investiții mai bune în securitatea din regiune. Protestele au avut loc la trei zile după o reuniune la Washington în care, potrivit AFP, autoritățile daneze au constatat că nu pot ajunge rapid la o înțelegere cu liderii americani privind viitorul teritoriului autonom. În acest context, News.ro mai notează că Trump a amenințat vineri cu taxe vamale țările care nu îi susțin planul de anexare a Groenlandei. Presiuni interne în Groenlanda și exerciții militare în regiune Președinta mișcării Uagut, Julie Rademacher , a transmis într-o declarație pentru AFP că „evenimente recente” au pus Groenlanda și groenlandezii sub „presiuni” și a avertizat că escaladarea tensiunilor poate produce „mai multe probleme decât soluții”. A fost lansat și un apel la manifestație la Nuuk; pe pagina de Facebook a evenimentului, 800 de persoane și-au anunțat intenția de a participa, într-un teritoriu cu 57.000 de locuitori. Potrivit unui sondaj publicat în ianuarie, citat de AFP, 85% dintre groenlandezi se opun anexării de către Statele Unite, iar 6% sunt în favoare. În plan militar, Franța, Suedia, Germania și Norvegia, alături de Olanda, Finlanda, Slovenia și Regatul Unit, au anunțat că trimit personal militar într-o misiune de recunoaștere în cadrul exercițiului danez „Arctic Endurance”, organizat împreună cu aliați din NATO ; Statele Unite au fost invitate să participe, iar comandantul Comandamentului arctic danez, generalul Søren Andersen, a declarat vineri seara pentru AFP că manevrele se desfășoară împotriva Rusiei. [...]