Știri
Știri din categoria Externe
Alegerea lui Peter Magyar ca premier poate debloca relația Ungariei cu Bruxelles-ul, după ce președinta Comisiei Europene a transmis un mesaj public de susținere, într-un semnal politic urmărit îndeaproape la nivelul UE, potrivit Știrile Pro TV.
Ursula von der Leyen a salutat sâmbătă alegerea noului premier ungar, vorbind despre „speranța și promisiunea unui «nou elan»” în Ungaria, pe care le-a numit „un semnal puternic în aceste vremuri dificile”, conform relatării care citează AFP. Mesajul a fost publicat pe platforma X, în contextul Zilei Europei.
Peter Magyar a devenit oficial premier după ce a primit votul parlamentului rezultat din alegerile legislative din 12 aprilie, în care a obținut „o victorie zdrobitoare” împotriva lui Viktor Orban. Conservatorul pro-european a fost ales cu 140 de voturi pentru, 54 împotrivă și o abținere, într-un legislativ în care partidul său, Tisza, are 141 din cele 199 de locuri.
Procedura de vot a avut loc în absența lui Viktor Orban, care a renunțat la mandatul de deputat. Orban a fost la putere la Budapesta în ultimii 16 ani.
Mesajul șefei Comisiei Europene indică așteptarea unei schimbări de ton între Budapesta și instituțiile europene, după o perioadă lungă în care Ungaria a fost asociată cu tensiuni politice la nivelul UE. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre pași concreți sau un calendar al viitoarelor discuții dintre noul guvern ungar și Bruxelles.
Recomandate
Premierul ungar Peter Magyar a cerut revizuirea acordului nuclear cu Rusia , invocând întârzieri majore și costuri deja făcute, într-un proiect care ar trebui să crească producția de energie a Ungariei, potrivit Mediafax . Magyar pune sub semnul întrebării înțelegerea semnată în 2014 la Moscova, în timpul mandatului lui Viktor Orban, prin care compania nucleară de stat rusă Rosatom urma să construiască două noi reactoare la centrala de la Paks (proiectul Paks II ). Directorul general al Rosatom, Alexei Likhachev, susține că firma respectă în continuare calendarul pentru cele două reactoare, în pofida schimbării guvernului după alegerile din aprilie. Întârzieri, costuri și o țintă ratată: 2024 Ca reacție la poziția Rosatom, premierul ungar a afirmat că, dacă acordul ar fi fost respectat, Paks II ar fi trebuit să fie operațională încă din 2024. În schimb, el a descris situația din teren ca fiind departe de o centrală funcțională, iar costurile totale de până acum ar ajunge la 2,8 miliarde de euro (aprox. 14 miliarde lei), potrivit telex.hu, citat de Mediafax. Ce verifică acum guvernul de la Budapesta Executivul ungar derulează o „revizuire completă” a proiectului, care include: finanțarea; sistemele de răcire. Magyar a criticat și soluția tehnică, afirmând că planurile au fost acceptate deși, la nivel global, nu se mai construiesc centrale care nu folosesc un sistem de răcire în circuit închis și care sunt astfel expuse mediului. De ce contează: presiune pe securitatea energetică În paralel, valurile de caniculă din această vară au coborât nivelul Dunării la minime istorice, ceea ce a redus producția centralei nucleare Paks — care furnizează în mod normal aproximativ o treime din energia electrică a Ungariei — la puțin peste 10%, conform informațiilor din articol. În acest context, incertitudinile legate de Paks II pot amplifica riscurile operaționale pentru sistemul energetic al Ungariei, în special în perioade de stres climatic și hidrologic. [...]
Loviturile aeriene israeliene din sudul Libanului, soldate cu nouă morți, ridică riscul unei noi escaladări la graniță , într-un moment în care Beirutul poartă negocieri cu Israelul pe care Hezbollah le contestă deschis, potrivit Economica . Armata israeliană susține că atacurile au fost o ripostă la „o încălcare gravă a acordului” de către Hezbollah, care ar fi atacat forțele israeliene „în interiorul zonei de securitate convenite”. Declarația a fost transmisă pe X de locotenent-colonelul Ella Waweya, purtător de cuvânt în limba arabă al armatei, relatează Agerpres. Bilanțul din teren și țintele anunțate Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, atacurile de sâmbătă au ucis nouă persoane în sudul țării, inclusiv femei și copii. Instituția a precizat că bilanțul este provizoriu: în Ansar: șapte morți, între care trei copii și două femei; în Deir Zahrani (la aproximativ 20 km distanță): doi morți și nouă răniți. Armata israeliană a afirmat că a vizat, printre altele, infrastructura Hezbollah. Reacția Hezbollah și presiunea asupra guvernului libanez Hezbollah a amenințat cu o „ripostă pe măsură” și a cerut guvernului de la Beirut să oprească negocierile pe care le descrie drept „umilitoare” cu Israelul, purtate din aprilie. În același timp, premierul libanez Nawaf Salam a condamnat decesele în rândul civililor, pe care le-a numit o escaladare. Atacurile de sâmbătă reprezintă, potrivit sursei citate, cel mai grav bilanț de la acordurile de pace din iunie, care au dus la reducerea ostilităților dintre Israel și Hezbollah, ceea ce amplifică incertitudinea privind menținerea acestui cadru și riscul de extindere a confruntărilor. [...]
Acordul SUA–Turcia pentru livrări de armament către Ucraina, în valoare de 283 milioane de dolari (aprox. 1,3 miliarde lei), intră într-o fereastră de 30 de zile în care Congresul american poate formula obiecții , în timp ce Rusia îl contestă public, potrivit Agerpres . Reacția Moscovei a fost transmisă de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , care a susținut că înțelegerea „va amâna încheierea regimului de la Kiev” și că SUA și Turcia „au deschis astfel încă o cutie a Pandorei”, conform declarațiilor citate de TASS și preluate de dpa. Ce include acordul și care este valoarea În urmă cu o săptămână, o notificare a Departamentului de Stat al SUA către Congres a menționat o achiziție majoră de arme din Turcia de către Ucraina. Potrivit notificării, Kievul cumpără un pachet de arme de artilerie fabricate în SUA, care include: 70 de rachete ATACMS; 12 lansatoare de rachete M270; peste 2.500 de rachete de artilerie calibru 227 mm, cu muniții cu fragmentație; 47.000 de obuze de artilerie calibru 203 mm, cu muniții cu fragmentație. Acordul se referă exclusiv la modele mai vechi de arme, iar guvernul american îl sprijină, valoarea totală fiind de 283 de milioane de dolari (aprox. 1,3 miliarde lei). Ce urmează: termenul de 30 de zile pentru obiecții în Congres Notificarea declanșează o perioadă de 30 de zile în care Senatul și Camera Reprezentanților pot prezenta obiecții. Materialul nu precizează dacă există deja opoziție formală sau care ar fi calendarul exact al livrărilor după expirarea termenului. Context: acuzații privind rachete balistice nord-coreene folosite de Rusia În același context, Agerpres notează că, potrivit unor informații furnizate recent de Kiev, forțele armate ruse și-ar fi sporit capabilitățile cu rachete balistice din Coreea de Nord , iar cel puțin două dintre acestea ar fi fost deja utilizate împotriva Ucrainei. [...]
Atacul combinat cu rachete balistice și drone a lovit obiective industriale și zone urbane din Ucraina , cu victime raportate la Krivoi Rog și incendii în Kiev, potrivit news.ro . Dincolo de bilanțul uman, informația relevantă operațional este că au fost vizate explicit „obiective industriale”, ceea ce menține presiunea asupra funcționării economiei locale și a infrastructurii din mai multe regiuni. În Krivoi Rog, o persoană a murit și șase au fost rănite după un atac nocturn cu rachete balistice și drone, relatează Ukrainska Pravda , citându-l pe șeful administrației regionale din Dnipropetrovsk, Oleksandr Ganza. Oficialul a precizat că au fost atacate obiective industriale și că a izbucnit un incendiu, echipele de salvare intervenind la fața locului. Ținte multiple: Kiev, Krivoi Rog, Kamensk și Kremenciuk În aceeași noapte, Rusia a lansat un atac masiv asupra mai multor regiuni din Ucraina, iar orașele menționate ca ținte principale au fost Kiev, Krivoi Rog, Kamensk și Kremenciuk, conform informațiilor centralizate în material. Incendii în Kiev și un rănit raportat în primele ore La Kiev, au izbucnit incendii în cartierele Obolonski și Holosiivski, după ce au căzut fragmente, potrivit primarului Vitali Kliciko . „În Obolonski, ca urmare a atacului inamicului, au căzut fragmente şi au izbucnit incendii în clădiri nerezidenţiale la două adrese. Lângă una dintre clădiri ard câteva maşini. În Holosiivski, a izbucnit un incendiu pe teritoriul unei zone cu clădiri nerezidenţiale.” Administrația Municipală a Kievului a informat că, la ora locală 03:35, era cunoscut un singur rănit în urma atacului. Totodată, începând cu ora locală 02:47, în Kiev s-au auzit mai multe explozii. [...]
Mesajul de susținere transmis de Kim Jong Un către Vladimir Putin întărește semnalul unei cooperări militare în creștere între Phenian și Moscova , într-un moment în care Ucraina acuză Coreea de Nord că ar pregăti o nouă desfășurare de soldați pentru a sprijini Rusia, potrivit Mediafax . Coreea de Nord s-a implicat deja direct de partea Rusiei în războiul împotriva Ucrainei, trimițând trupe și armament la Moscova, notează publicația. În scrisoarea către Putin, liderul nord-coreean spune că este „mândru” de relația cu Rusia și vorbește despre continuarea consolidării legăturilor bilaterale. Declarația este redată de agenția de stat KCNA , citată de Le Figaro. „Sunt mereu mândru că pot privi către un viitor și mai bun al relațiilor bilaterale, conducând împreună cu dumneavoastră legăturile dintre RPDC și Rusia, care au perpetuat istoria luptei noastre comune.” Kim Jong Un își reafirmă și sprijinul pentru Moscova în războiul împotriva Ucrainei, afirmând că este convins că aliatul său va ieși victorios sub „conducerea înțeleaptă” a lui Vladimir Putin. Context: schimb de mesaje la nivel înalt și apropiere accelerată după 2022 Putin îi trimisese vineri o scrisoare lui Kim Jong Un cu ocazia celei de-a 81-a aniversări a eliberării Coreei de sub ocupația japoneză. În mesaj, liderul rus s-a declarat mulțumit că relația bilaterală a ajuns la un „nivel înalt, fără precedent, de parteneriat strategic cuprinzător”. Phenianul și Moscova s-au apropiat considerabil după declanșarea ofensivei ruse împotriva Ucrainei, în februarie 2022. Acuzațiile Kievului: posibile trupe suplimentare și rachete balistice nord-coreene Volodimir Zelenski l-a acuzat recent pe Kim Jong Un că se pregătește să trimită între 30.000 și 50.000 de soldați suplimentari pentru a sprijini forțele ruse, fără să precizeze sursa acestor cifre sau un calendar al desfășurării. Tot Zelenski a afirmat marți că Rusia a efectuat atacuri mortale cu rachete balistice nord-coreene. În acest context, liderul ucrainean a cerut Coreei de Sud să coopereze cu Kievul, inclusiv pe zona sistemelor de apărare antiaeriană, iar Seulul nu a oferit deocamdată un răspuns. [...]
Israelul mizează pe escaladare militară pentru a forța negocieri mai ferme cu Libanul , pe fondul celor mai grave pierderi umane raportate în sudul Libanului de la acordurile din iunie, potrivit Economica . Mesajul vine după lovituri aeriene israeliene care, conform relatării, au ucis 11 persoane, inclusiv femei și copii. Doron Spielman, prezentat ca reprezentant al premierului Benjamin Netanyahu , a susținut că atacurile împotriva Hezbollah „ar trebui să relanseze negocierile și să le facă mai serioase, nu să producă efectul contrar”, conform aceleiași surse, care citează Agerpres. În același context, Spielman a afirmat că Hezbollah, descrisă drept organizație proiraniană, ar fi „un inamic comun” pentru Israel și Liban. Ce s-a întâmplat pe teren și ce spune armata israeliană Potrivit informațiilor preluate de Economica, atacurile aeriene israeliene de sâmbătă au provocat 11 morți în sudul Libanului, acesta fiind „cel mai grav bilanț” de la acordurile de pace din iunie, care ar fi redus ostilitățile dintre Israel și Hezbollah. Armata israeliană a anunțat că a vizat, între altele: un comandant al Hezbollah; infrastructura organizației. De ce contează Din perspectiva riscului regional, poziționarea Israelului sugerează o strategie în care presiunea militară este folosită pentru a influența formatul și intensitatea negocierilor cu Libanul. În același timp, creșterea numărului de victime raportate după acordurile din iunie ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea reducerii ostilităților și probabilitatea unei noi runde de escaladare. [...]
