Știri economice și bursiere
Știri financiare de actualitate
Dacia câștigă Raliul Dakar cu Nasser Al-Attiyah - pilotul bifează al șaselea titlu
Dacia a câștigat pentru prima dată Raliul Dakar , după ce Nasser Al-Attiyah s-a impus la finalul competiției din Arabia Saudită, potrivit Digi24 . Pentru pilotul qatarian, acesta este al șaselea titlu la Dakar. Publicația notează că Al-Attiyah a mai câștigat edițiile din 2011, 2015, 2019, 2022 și 2023, iar succesul din 2026 aduce constructorului Dacia primul triumf în celebra cursă de anduranță, la doar a doua participare. Totodată, pilotul a ajuns la 50 de victorii de etapă în Dakar, egalându-i pe Ari Vatanen și Stéphane Peterhansel. În ultima etapă, desfășurată sâmbătă, echipajul suedez Ekström/Bergkvist a fost cel mai rapid, cu 46 min 14 sec. Au urmat Sébastien Loeb/Edouard Boulanger (Dacia Sandriders), cu 46 min 22 sec, și Henk Lategan/Brett Cummings (Toyota), cu 46 min 27 sec, consemnează Digi24. Clasamentul general final l-a indicat pe Nasser Al-Attiyah drept câștigător, cu un timp total de 48 h 56 min 53 secunde. Pe locurile următoare au încheiat Nani Roma/Alex Haro (Ford), cu 49 h 06 min 35 sec, și Ekström/Bergkvist, cu 49 h 11 min 26 sec. Pentru Dacia , victoria are o miză de imagine și de poziționare în motorsport , într-o competiție în care rezultatele sunt asociate direct cu robustețea și fiabilitatea tehnică. Din informațiile publicate de Digi24 nu reies, însă, detalii suplimentare despre planurile echipei pentru edițiile viitoare sau despre implicațiile comerciale ale succesului. [...]
Bolojan pune PNRR în centrul agendei de investiții - presiune pe implementare și termenele UE
Guvernul vrea să absoarbă în 2026 zece miliarde de euro din PNRR , un obiectiv pe care premierul Ilie Bolojan îl numește prioritatea principală de investiții, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 17 ianuarie, la Botoșani, după o întâlnire cu primarii din județ. Miza este legată de termenele de implementare și de riscul de a pierde finanțarea nerambursabilă (granturi), dacă proiectele nu sunt finalizate la timp. Bolojan a indicat luna august ca reper pentru închiderea absorbției, subliniind și necesitatea ca proiectele finanțate prin împrumuturi să ajungă la „finalitate”, adică să fie duse până la capăt și să producă rezultate. „Pentru România, cel mai important capitol de investiţii anul acesta este să absorbim cele zece miliarde de euro din PNRR pentru care trebuie finalizată absorbţia până în august, în aşa fel încât să nu pierdem banii care sunt sub formă de grant, iar contractele care sunt sub formă de împrumut să aibă finalitate”, a precizat Bolojan. Din perspectivă economică, absorbția integrală a celor 10 miliarde de euro ar însemna un impuls semnificativ pentru investițiile publice și private, cu efect direct în activitatea firmelor din construcții, proiectare, echipamente și servicii conexe. Dezideratul este creșterea PIB-ului: intrarea efectivă a banilor în economie, prin plăți către contractori și furnizori, tinde să ridice cererea internă și să accelereze formarea brută de capital (investițiile), mai ales în proiecte de infrastructură și modernizare. Al doilea punct de interes este numărul de locuri de muncă create. În practică, o absorbție mare într-un interval scurt poate susține angajări temporare și permanente în șantiere, în lanțurile de aprovizionare și în administrația de proiect (management, achiziții, verificare, audit). Efectul se vede atât local – în județe unde se execută lucrări și se cumpără servicii – cât și național, prin comenzi distribuite către companii din mai multe regiuni. Totuși, în lipsa unor estimări oficiale în materialul citat, impactul asupra PIB și asupra ocupării poate fi descris doar calitativ, nu cuantificat. În același context, premierul a discutat cu primarii din Botoșani despre proiecte de infrastructură mare și conectivitatea regiunii de nord-est la rețeaua de autostrăzi. El a menționat aprobarea de către Comisia Europeană a Programului SAFE (Security Action for Europe) pentru România, care ar include 4,3 miliarde de euro „pentru cele două capete de autostradă”, menite să îmbunătățească legătura regiunii spre București, informație atribuită de Digi24 agenției Agerpres . Pe agenda discuțiilor au intrat și teme de administrație locală – reduceri de posturi în primării, taxe și impozite locale, precum și blocaje administrative care pot încetini investițiile. Bolojan a vorbit și despre un posibil proiect pentru viitoarea perioadă de finanțare, de tip investiții teritoriale integrate, pentru a atrage investiții suplimentare în nord-est, cu obiectivul declarat de a crea condiții de dezvoltare. În termeni de consecințe, mesajul premierului pune presiune pe implementare și pe respectarea termenelor asumate față de Uniunea Europeană : dacă absorbția nu se materializează în plăți și proiecte finalizate, România riscă să piardă granturi și să rămână cu proiecte începute, dar fără rezultate economice complete. Pentru economie, diferența dintre „contractat” și „executat” este esențială: doar execuția și decontarea se traduc în PIB și în locuri de muncă, în timp ce întârzierile pot reduce efectul de multiplicare și pot împinge investițiile în afara ferestrei de finanțare. [...]
Lula și von der Leyen au marcat la Rio acordul UE–Mercosur - mesaj pro-multilateralism pe fond de tensiuni comerciale
Lula și Ursula von der Leyen au marcat la Rio acordul comercial UE–Mercosur , pe care l-au prezentat drept un semnal în favoarea multilateralismului, potrivit AGERPRES , care citează EFE. Cei doi lideri au vorbit vineri, la Rio de Janeiro, în contextul în care acordul urmează să fie semnat sâmbătă la Asuncion, în Paraguay. Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a susținut că înțelegerea este benefică nu doar economic, ci și politic, într-un moment de presiuni asupra ordinii internaționale. „Acest acord este foarte bun, în special pentru lumea democratică și pentru multilateralism.” Președinta Comisiei Europene a insistat, la rândul ei, pe ideea de deschidere și pe efectele economice ale acordului. În același cadru, președintele Consiliului European, Antonio Costa, prezent la Rio, a spus că UE și Mercosur transmit „un mesaj foarte puternic” într-un context în care „dreptul internațional este amenințat”, invocând concurența neloială în comerțul internațional și majorarea tarifelor de către Statele Unite. Dincolo de componenta comercială, Lula și von der Leyen au prezentat parteneriatul ca o alianță de valori, menționând democrația, statul de drept și drepturile omului. Von der Leyen a lăudat conducerea lui Lula, descriind-o drept orientată spre o ordine internațională bazată pe reguli și respect, inclusiv față de alte state. Un alt subiect abordat a fost cel al „materiilor prime critice”, unde von der Leyen a afirmat că Europa și Brazilia se îndreaptă spre „un acord politic foarte important” pentru investiții comune în litiu, nichel și elemente de pământuri rare, considerate relevante pentru tranziția digitală și ecologică și pentru „independența strategică”. După semnarea de la Asuncion, acordul UE–Mercosur va trebui ratificat de Parlamentul European, iar votul ar putea fi strâns, deși o majoritate ar fi în favoarea lui, mai notează AGERPRES. [...]
Zelenski trimite o delegație de rang înalt la Miami - negocieri SUA-Ucraina înainte de Davos
O delegație ucraineană de rang înalt merge la Miami pentru discuții cu apropiați ai lui Trump , înaintea Forumului Economic Mondial de la Davos, potrivit HotNews.ro , care citează relatări ale corespondentului Kyiv Post la Washington și informații Reuters. Echipa de negociere îi include pe Rustem Umerov, Kiril Budanov și David Arakhamia, care ar urma să se întâlnească cu persoane din cercul lui Donald Trump, între care emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner. Miza este reducerea tensiunilor dintre președintele Volodimir Zelenski și Trump, într-un moment în care, potrivit diplomaților citați, aceasta ar fi „o ultimă încercare diplomatică” înainte ca presiunea să crească pe scena internațională. În centrul discuțiilor se află două documente pe care Kievul insistă să fie tratate împreună: garanții de securitate „obligatorii” menite să descurajeze viitoare agresiuni rusești și un cadru de reconstrucție și prosperitate estimat la 800 de miliarde de dolari, care ar combina împrumuturi, subvenții și investiții private. Zelenski a indicat că Ucraina consideră textele, în linii mari, finalizate și speră ca ele să poată fi semnate în marja reuniunii de la Davos de săptămâna viitoare. Tonul de la Washington este descris ca fiind mai rezervat, iar articolul notează că Trump ar fi transmis în privat semne de nerăbdare. În plus, Trump a declarat săptămâna aceasta că îl consideră pe Vladimir Putin „pregătit pentru pace” și a sugerat că Zelenski ar fi obstacolul, în pofida faptului că poziția militară a Rusiei ar fi rămas neschimbată. „Este vorba de pârghiile politicii. Trump vrea să creeze un elan înainte de Davos, iar asta înseamnă să forțeze Kievul să cedeze – chiar dacă rușii nu au făcut niciun pas înapoi”, a declarat un înalt oficial occidental pentru Kyiv Post, sub condiția anonimatului. Conform Reuters , Zelenski a spus vineri, la Kiev, că există cooperare cu partea americană, dar și divergențe, și a criticat ideea de ultimatumuri în relațiile dintre state. Totodată, el a acuzat Rusia că blochează eforturile de pace, invocând atacurile asupra sistemului energetic al Ucrainei ca argument privind intențiile Moscovei. Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olga Stefanishyna, a scris pe Facebook că scopul vizitei de la Miami este „perfecționarea” acordurilor cu partenerii americani, care „ar putea fi semnate” la Davos. [...]
Decupajul de pe iPhone 18 Pro s-ar reduce la un singur orificiu - „Dynamic Island” ar rămâne ca interfață software
Un clip cu randări sugerează că iPhone 18 Pro ar trece la un singur orificiu în ecran , care citează un material video publicat pe 17 ianuarie de Jon Prosser (Front Page Tech). Videoclipul prezintă presupuse schimbări de design și menționează trei posibile culori noi: vișiniu închis, maro și mov. Din punct de vedere al ecranului, randările susțin că Apple ar muta o parte dintre componentele Face ID sub display, ceea ce ar permite reducerea decupajului actual de tip „pastilă” la un singur orificiu. Camera frontală ar fi repoziționată în colțul stânga-sus. În același timp, interfața „Dynamic Island” (zona interactivă pentru notificări și activități) ar urma să rămână, însă ca element software, nu neapărat legat de forma decupajului. Pe spate, randările indică o schimbare importantă la camera principală: o diafragmă variabilă, adică un mecanism mecanic prin care obiectivul controlează fizic cantitatea de lumină și profunzimea de câmp. În teorie, asta ar putea produce un efect de estompare a fundalului mai natural decât „modul Portret” obținut preponderent prin algoritmi. Prosser avertizează însă că această funcție ar putea fi rezervată exclusiv modelului mai mare, iPhone 18 Pro Max. La capitolul hardware, iPhone 18 Pro ar urma să primească cipul A20 Pro și să treacă la modemul C2 proiectat intern de Apple (componenta responsabilă de conexiunile celulare), cu promisiunea unor îmbunătățiri de semnal și eficiență energetică. Materialul mai menționează și o ajustare a butonului lateral de control al camerei: Apple ar renunța la soluția capacitivă (bazată pe atingere) în favoarea unui mecanism de tip presiune, mai simplu constructiv, pentru o utilizare mai sigură și un feedback mai bun. [...]
Honor intră în „clubul” tele-extenderelor cu Magic8 RSR Porsche Design - se aliniază Oppo Find X9 Pro și vivo X300 Pro
Honor va lansa Magic8 RSR Porsche Design cu un tele-extender foto atașabil , potrivit GSMArena , intrând astfel în rândul producătorilor care promovează accesorii optice externe pentru zoom, alături de Oppo și vivo. Compania a anunțat pe Weibo că modelul va suporta o lentilă suplimentară de tip „telephoto extender” (un accesoriu care mărește zoom-ul optic al camerei), inclusă într-un kit dedicat pentru cameră. Imaginea publicată de Honor indică faptul că accesoriul extinde zoom-ul nativ cu 2,35x. Honor a publicat și fotografii realizate cu acest tele-extender, ca mostre de cameră, fără să ofere în acest stadiu detalii tehnice complete despre modulul foto sau despre compatibilitatea exactă a accesoriului cu setările camerei. Lansarea Honor Magic8 RSR Porsche Design este programată pentru 19 ianuarie 2026, în China, alături de Magic8 Pro Air,. În același material sunt menționate ca repere recente Oppo Find X9 Pro și vivo X300 Pro, două modele asociate deja cu ideea de „tele-extender” pentru smartphone. [...]
Represiunea din Iran testează securitatea Starlink - miza geopolitică a lui Musk intră în prim-plan
Represiunea din Iran devine un test major de securitate pentru Starlink , potrivit Reuters , în condițiile în care autoritățile de la Teheran restricționează comunicațiile, iar protestatarii folosesc internetul prin satelit pentru a trimite imagini și înregistrări cu violențele. SpaceX a făcut serviciul gratuit pentru iranieni în această săptămână, mutând compania lui Elon Musk în centrul unui nou dosar geopolitic. Miza depășește Iranul: felul în care SpaceX rezistă încercărilor de bruiaj și „păcălire” a semnalului (spoofing, adică transmiterea unor semnale false pentru a induce în eroare dispozitivele) este urmărit de forțe militare și agenții de informații americane care folosesc Starlink și varianta sa pentru uz militar, Starshield, dar și de China, care dezvoltă constelații rivale, notează Reuters. De ce contează pentru drepturile omului: documentarea violențelor și accesul la informații În contextul întreruperilor de internet impuse de stat, Starlink a devenit un canal dificil de controlat comparativ cu rețelele terestre (cablu și turnuri de telefonie), ceea ce îl face relevant pentru accesul la informații și pentru documentarea abuzurilor. Reuters relatează că restricțiile de comunicații fac dificilă evaluarea completă a amplorii represiunii, inclusiv a numărului de victime. Raha Bahreini , cercetător pentru Iran la Amnesty International, a declarat că organizația a verificat „zeci de videoclipuri” din Iran, inclusiv imagini cu protestatari uciși sau răniți de forțele iraniene, și că „aproape toate” ar fi provenit de la persoane cu acces la Starlink. Totodată, ea a subliniat că restricțiile în curs îngreunează comunicarea organizațiilor pentru drepturile omului cu persoane din Iran, în încercarea de a evalua amploarea violenței. „Am verificat zeci de videoclipuri din Iran (...) și credem că aproape toate au venit de la oameni care aveau acces la Starlink.” Reuters nu oferă o cifră totală a materialelor distribuite, însă introduce un reper minim verificat: „zeci de videoclipuri” validate de Amnesty International, despre care organizația spune că provin în majoritate covârșitoare de la utilizatori cu acces la Starlink. În lipsa unor date agregate (de la platforme, ONG-uri sau SpaceX), aceasta rămâne singura cuantificare explicită din sursă. Cum încearcă Iranul să întrerupă Starlink: bruiaj și semnale GPS false Specialiști și organizația Holistic Resilience (un ONG american implicat în livrarea de terminale Starlink către iranieni) susțin că Iranul ar folosi echipamente de bruiaj pentru a perturba semnalul. În paralel, ar exista indicii de „spoofing” GPS, adică transmiterea unor coordonate false pentru a deruta și dezactiva terminalele. Nariman Gharib , activist al opoziției iraniene și investigator independent în domeniul spionajului cibernetic, a declarat că spoofing-ul GPS afectează conexiunea și reduce vitezele, pe baza analizei datelor de la un terminal din interiorul Iranului. El a descris efectul practic ca o degradare a serviciului până la un nivel la care comunicațiile complexe devin greu de folosit. „Poți, poate, să trimiți mesaje text, dar uită de apelurile video.” Reuters mai arată că Starlink, ca rețea de internet din spațiu cu aproximativ 10.000 de sateliți pe orbită joasă, este mai greu de localizat și perturbat decât sistemele tradiționale bazate pe un satelit mare, fix, deasupra unei regiuni. Tocmai această arhitectură ridică însă și miza confruntării: Iranul testează metode care, dacă se dovedesc eficiente, pot fi studiate și replicate. Interdicție, terminale introduse ilegal și presiune diplomatică Starlink este interzis în Iran , dar „zeci de mii” de terminale ar fi putut fi introduse prin contrabandă, deși nu este clar câte sunt efectiv în uz, potrivit Reuters, care citează Holistic Resilience. Terminalele pentru consumatori sunt antene dreptunghiulare în două dimensiuni, iar SpaceX nu a răspuns solicitărilor de comentarii, mai scrie agenția. Teheranul a încercat să contracareze serviciul și pe cale diplomatică, cerând anul trecut, la Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU) din cadrul ONU, ca Statele Unite și Norvegia (unde Starlink este înregistrat internațional) să blocheze serviciul. În plan intern, după războiul de 12 zile dintre Iran și Israel din iunie, parlamentul iranian a adoptat o lege care interzice utilizarea Starlink și introduce pedepse severe pentru folosirea sau distribuirea tehnologiei neautorizate, potrivit presei de stat iraniene citate de Reuters. În același timp, ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a justificat întreruperea internetului într-o declarație pentru Al Jazeera TV, afirmând că decizia a venit „după ce ne-am confruntat cu operațiuni teroriste și am realizat că ordinele veneau din afara țării”, conform Reuters. Pentru SpaceX, episodul devine și o vitrină cu miză comercială, în condițiile în care Starlink este principala linie de afaceri a companiei (Reuters menționează venituri de 15 miliarde de dolari în 2024) și SpaceX ia în calcul o listare publică în 2026. [...]
Piața criptomonedelor se stabilizează după turbulențele recente – atac cibernetic major și incertitudini legislative afectează sentimentul investitorilor
L a data de 17 ianuarie 2026, ora 11:06, piața criptomonedelor prezintă o evoluție mixtă, cu fluctuații moderate pentru principalele monede. Bitcoin (BTC) este cotat la 95.212 USD, în scădere ușoară cu 0,4% în ultimele 24 de ore , dar rămâne în teritoriu pozitiv pe intervalul de o lună, cu o apreciere de 11,39%. Ethereum (ETH) și Ripple (XRP) au înregistrat și ele corecții minore, în timp ce Solana (SOL) se remarcă drept moneda cu cea mai puternică apreciere lunară, +20,62%. Tensiunea din piață este accentuată de un atac cibernetic de amploare asupra unei platforme de portofele hardware, soldat cu pierderi de peste 280 milioane USD. Incidentul a declanșat o migrație vizibilă a utilizatorilor către soluții mai private, cum ar fi portofelele hardware Monero , și a sporit prudența investitorilor. În paralel, lipsa unui calendar clar pentru reglementarea criptomonedelor la nivel internațional, precum și posibila întârziere a legislației din SUA și UE, amplifică incertitudinile din jurul platformelor centralizate precum Coinbase . Mai jos, prezentăm evoluțiile principalelor criptomonede pe termen scurt (ultimele 24h) și pe termen mediu (ultimele 30 de zile): Monedă Preț (USD) Evoluție 24h Evoluție 1 lună BTC 95.212 -0,40% +11,39% ETH 3.295 -0,35% +16,57% XRP 2,0636 -0,15% +14,22% SOL 144,19 +0,81% +20,62% ADA 0,3965 +1,22% +12,90% BNB 937,97 +0,32% +13,03% DOGE 0,1375 -1,34% +12,70% Scenariile pentru următoarele zile indică o posibilă creștere a volatilității , în special dacă Bitcoin coboară sub pragul psihologic de 95.000 USD . XRP rămâne în vizorul analiștilor ca monedă cu potențial de recuperare, vizând un posibil prag de 2,10 USD în contextul unor știri favorabile. În schimb, Cardano, deși stabil în prezent, ar putea suferi o corecție tehnică, având în vedere lipsa unui impuls de susținere. În acest context, investitorii sunt sfătuiți să adopte o strategie prudentă, să urmărească cu atenție indicatorii tehnici și să țină cont de riscurile crescute ale pieței. Factorii geopolitici, riscurile de securitate cibernetică și incertitudinile legislative continuă să joace un rol important în determinarea direcției pieței crypto în 2026. [...]
România și piața crypto în 2026: Bitcoin sub 90.000 de dolari în 2026 – testul maturității pieței digitale, nu colapsul crypto
Prăbușirea prețului Bitcoin în ianuarie 2026 este privită de specialiști nu ca un dezastru, ci ca un semn al maturizării pieței crypto într-un context în care capitalul instituțional, reglementările europene și noile standarde de transparență transformă fundamentele ecosistemului digital. Spre deosebire de crizele din 2017 sau 2021, actuala corecție se produce într-un mediu mult mai reglementat, cu implicarea activă a fondurilor, companiilor și autorităților, iar volatilitatea nu mai este asociată pur și simplu cu haosul speculativ. Potrivit Economica.net , actualul „crash” este, de fapt, un audit natural al pieței care separă inițiativele solide de promisiunile fără substanță. Investițiile instituționale rescriu regulile jocului Intrarea masivă a ETF-urilor pe Bitcoin și a capitalului instituțional a fracturat modelul clasic al ciclului de patru ani. Așa cum explică Marius Stanciu, partener Buju Stanciu & Asociații (BSA), nu mai vorbim doar despre un moment de „înțelepciune a pieței”, ci despre o verificare sistemică a întregii arhitecturi de proiecte. Corecțiile actuale funcționează ca un filtru pentru validarea sustenabilității proiectelor. În plus, legislația europeană MiCA introduce obligații clare pentru produsele financiare legate de criptomonede: transparență, documente standardizate (KID), reguli de vânzare și raportare. Potrivit unei analize publicate de StartupCafe.ro , ETF-urile nu doar că aduc capital, dar și obligă la conformitate, ceea ce reduce abuzurile și marketingul agresiv. În acest nou cadru, o scădere a Bitcoin nu mai este un simplu colaps de preț, ci un test de guvernanță. MiCA și separarea riscului de răspundere Pentru avocații specializați în active digitale, cheia maturizării pieței stă în distincția dintre riscul de piață – care poate duce la pierderi asumate – și riscul juridic – care ține de comportamente incorecte. În viziunea lui Victor Buju, volatilitatea din 2026 este un test de arhitectură, nu un simplu șoc de piață. Reglementările MiCA , în vigoare în toată Uniunea Europeană, permit acum sancționarea clară a celor care induc în eroare investitorii sau vând produse fără acoperire reală. Iar pe fondul acestui cadru legal întărit, cazuri precum cel al lui Sam Bankman-Fried sunt tratate în 2026 ca infracțiuni financiare clasice, nu ca „eșecuri ale inovației”. Conform Mediafax , diferențele față de 2021 sunt clare: piața nu mai tolerează hype-ul fără fundament și se orientează tot mai mult către sustenabilitate, legalitate și due diligence. România: între oportunitate și întârziere În România, dezbaterea publică rămâne fragmentată, oscilând între entuziasm necritic și suspiciune generalizată. Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția că țara noastră ar putea deveni un hub regional pentru inovație în domeniul blockchain și tokenizare, dacă va reuși să combine spiritul antreprenorial local cu un cadru juridic previzibil și coerent. Potrivit BSA, succesul României depinde de trei factori esențiali: alfabetizare juridică în rândul fondatorilor de proiecte, transparență pentru investitori și aplicarea consecventă a reglementărilor. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, România riscă să rămână doar o piață de desfacere pentru soluții create în alte țări. Ecosistemul local – format din companii tech, aplicații industriale pe blockchain și inițiative de digitalizare – este promițător, dar are nevoie de sprijin instituțional clar și ferm. Elemente-cheie care definesc maturizarea pieței crypto în 2026: Capitalul instituțional a înlocuit dominația investitorilor individuali ETF-urile pe Bitcoin impun reguli de transparență și conformitate MiCA separă clar riscul de piață de responsabilitatea juridică Piața nu mai tolerează marketingul înșelător sau lipsa guvernanței România poate profita de oportunitate doar prin aplicare riguroasă a reglementărilor [...]
BNR: doar 70% dintre români au cont bancar - decalaj mare față de media UE de 94%
BNR arată că România are cel mai scăzut grad de incluziune financiară din UE, la 71% , potrivit Ziarul Financiar , care citează date din Raportul asupra stabilității financiare. Media Uniunii Europene este de 94%, iar în Bulgaria, Ungaria și Polonia peste 80% dintre adulți au conturi bancare. Datele BNR indică faptul că aproximativ 70% dintre românii de peste 15 ani au un cont bancar sau la o instituție financiară similară. Diferența față de media UE sugerează o parte importantă a populației rămasă în afara circuitului financiar formal, cu efecte directe asupra economisirii, accesului la credit și utilizării plăților electronice. Un indicator strâns legat de incluziunea financiară este intermedierea financiară, adică ponderea creditelor și a activelor bancare în economie. România este și aici pe ultimul loc în UE, cu credite de circa 25-27% din PIB și active bancare de aproximativ 50% din PIB, conform BNR. Cauzele țin în primul rând de factori socio-economici. Veniturile mai mici și munca în zona informală reduc utilitatea percepută a unui cont bancar și capacitatea de a menține relații stabile cu o bancă (încasări recurente, economii, eligibilitate pentru credit). În plus, o parte a populației rămâne orientată către numerar, inclusiv din motive de control al cheltuielilor sau de evitare a costurilor asociate serviciilor bancare. Un alt determinant este diferența urban–rural și accesul inegal la infrastructură și servicii. În zonele cu densitate redusă, prezența fizică a băncilor și a rețelelor de acceptare a plăților poate fi mai slabă, ceea ce face mai puțin atractivă deschiderea și utilizarea unui cont. În practică, când utilizarea contului nu aduce beneficii imediate (plăți, încasări, servicii), contul rămâne fie nefolosit, fie nici nu este deschis. Educația financiară și încrederea în instituții sunt, de asemenea, factori relevanți. În lipsa unor cunoștințe minime despre produse (cont curent, card, comisioane, siguranța depozitelor), decizia de a intra în sistemul bancar este amânată, iar episoadele de instabilitate economică din trecut pot alimenta preferința pentru numerar și reticența față de contracte financiare. Componenta politică și de politici publice contează prin modul în care statul își plătește obligațiile și colectează veniturile. Când plățile sociale, salariile și taxele nu sunt împinse consecvent spre canale bancare, stimulentul de a avea cont scade. La fel, dacă digitalizarea serviciilor publice avansează lent, populația are mai puține motive să folosească instrumente financiare moderne în relația cu administrația. Efectele unei incluziuni financiare scăzute se văd în costuri mai mari pentru populație și economie: plăți mai lente și mai scumpe, acces mai dificil la creditare și o capacitate redusă de a amortiza șocuri (prin economisire sau asigurare). Pentru companii, o bază mai mică de clienți bancarizați limitează extinderea plăților electronice și poate frâna formalizarea unor activități. La nivel macroeconomic, legătura dintre incluziune și intermediere este importantă: o populație mai puțin bancarizată înseamnă depozite mai puține și o cerere mai mică pentru produse de creditare, ceea ce poate contribui la menținerea ponderilor reduse ale creditului și activelor bancare în PIB. BNR notează explicit că situația incluziunii „se reflectă și în cel mai redus nivel al intermedierii financiare dintre statele Uniunii”. În termeni de indicatori-cheie, pentru determinanții incluziunii financiare, datele citate de BNR conturează două repere majore: ponderea populației cu cont (71% în România față de 94% media UE) și nivelul intermedierii financiare (credite 25-27% din PIB, active bancare circa 50% din PIB). Diferențele față de UE și față de țările din regiune sugerează că, dincolo de evoluția economică, contează și politicile care cresc utilitatea contului în viața de zi cu zi și reduc barierele de acces, în special pentru grupurile cu venituri mici și pentru zonele slab deservite. [...]
Deputat la Chișinău anunță referendum pentru unirea cu România în 2026 - test pentru majoritatea parlamentară
Deputatul Vasile Costiuc spune că va cere în 2026 un referendum pentru unirea cu România , potrivit Euronews . Inițiativa, anunțată în contextul disputelor politice de la Chișinău, este prezentată ca un test al votului majorității parlamentare și reaprinde o temă sensibilă, cu implicații directe pentru stabilitatea regională și securitatea economică. Costiuc , lider al partidului „Democrația Acasă”, a declarat la TV8 , în emisiunea „Cutia Neagră”, că va pune propunerea pe agenda primei ședințe a Parlamentului din acest an. Miza, în lectura sa, este să se vadă public cum se poziționează majoritatea, inclusiv în rândul opoziției, pe fondul tensiunilor interne și al presiunilor geopolitice din regiune. „La prima ședință de Parlament o să propun un referendum si o să vedeți cum o să voteze majoritatea parlamentară.” În același discurs, Costiuc a susținut că declarațiile președintei Maia Sandu despre un eventual vot „pentru” reunire ar face parte dintr-un „joc politic” și ar urmări să grăbească parcursul european al Republicii Moldova, promis în campania pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025. El a mers mai departe, afirmând că mesajul ar fi fost un semnal de presiune către autoritățile europene privind ritmul integrării. Pe acest fond, Ion Chicu, președinte al Blocului Alternativa și deputat, a criticat intervenția pe subiect, sugerând că tema ar fi folosită pentru a devia atenția de la problemele de guvernare. În replică, Radu Marian, reprezentant al PAS, a respins acuzațiile și a subliniat că Maia Sandu a vorbit și despre lipsa unei majorități sociale pentru reunire, indicând drept obiectiv realist aderarea la Uniunea Europeană. Maia Sandu a declarat într-un interviu acordat unor jurnaliști englezi că ar vota pentru reunire dacă ar exista un referendum, dar a precizat că nu există o majoritate în societate pentru acest pas și că direcția de acțiune rămâne integrarea europeană. În aceeași linie, premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a spus că, personal, ar vota „pentru”, însă ca șef al guvernului își asumă mandatul majorității, care susține obiectivul UE. Din perspectiva României, președintele Nicușor Dan a legat explicit sprijinul pentru Republica Moldova de efectele agresiunii ruse și de nevoia de a contracara ingerințele externe, subliniind rolul integrării europene ca instrument de dezvoltare economică și consolidare instituțională. Mesajul indică o abordare în care Bucureștiul tratează Chișinăul ca prioritate de politică externă, iar stabilitatea Republicii Moldova ca element de securitate națională și economică pentru România, într-o regiune în care influența rusă rămâne un factor de risc. În acest context, România și Republica Moldova joacă un rol geopolitic complementar: România, ca stat membru UE și NATO , funcționează ca ancoră de securitate și ca principal susținător politic al parcursului european al Chișinăului, iar Republica Moldova rămâne un spațiu de competiție între proiectul european și presiunile rusești. Pentru mediul economic, miza nu este doar simbolică: accelerarea integrării europene ar însemna reguli mai previzibile, instituții mai robuste și un cadru mai stabil pentru investiții, în timp ce escaladarea disputelor interne pe tema unirii poate amplifica polarizarea și incertitudinea, într-un moment în care securitatea energetică, infrastructura și reziliența financiară sunt direct legate de stabilitatea politică. [...]
O Europă cu două viteze revine în discuție - Incertitudinea instituțională ar putea afecta investițiile și stabilitatea economică
Comisia Europeană discută un nou model de aderare la UE , care ar crea o categorie de membru cu drepturi reduse, iar ideea a stârnit neliniște în mai multe capitale, potrivit Digi24 . Planul, aflat în lucru la Bruxelles, ar înlocui mecanismul folosit din perioada Războiului Rece și ar urmări, între altele, o integrare mai rapidă a Ucrainei după un eventual acord de pace cu Rusia, dar cu o putere decizională inițial mai mică decât a statelor membre actuale. Conform articolului, varianta preliminară ar limita, cel puțin la început, drepturile de vot ale Ucrainei în reuniunile liderilor și miniștrilor UE și ar oferi acces treptat la părți din piața unică, la subvenții agricole și la fonduri de dezvoltare, condiționat de atingerea unor obiective „post-aderare”. În paralel, în planul de pace în 20 de puncte propus de SUA ar exista o referire la aderarea Ucrainei în 2027, deși oficiali europeni ar estima că ar fi necesar aproximativ un deceniu de reforme pentru îndeplinirea criteriilor actuale. „Este o capcană pusă de Putin și Trump și noi intrăm în ea”, a spus un al doilea diplomat UE, referindu-se la riscul ca unitatea Europei să fie afectată. Din perspectivă economică, schimbarea ar putea modifica două repere urmărite atent de piețe: stabilitatea economică și investițiile străine directe (ISD). Pentru statele membre, un sistem cu „două viteze” poate reduce previzibilitatea regulilor, dacă drepturile și obligațiile nu sunt clar definite și stabile în timp. O astfel de incertitudine instituțională tinde să se traducă în prime de risc mai mari, mai ales în economiile percepute ca expuse la tensiuni politice interne sau la dispute privind bugetul UE, ceea ce poate influența costurile de finanțare și apetitul investitorilor pentru proiecte pe termen lung. Pentru țările candidate, oportunitatea ar fi accelerarea integrării economice înainte de aderarea „deplină”: acces gradual la piața unică și la unele fonduri poate îmbunătăți perspectivele de creștere și poate funcționa ca semnal pentru investitori, în special dacă etapele și condiționalitățile sunt transparente. În același timp, riscul major pentru ISD este ca „calitatea” statutului nou creat să fie percepută ca intermediară și reversibilă: dacă drepturile sunt limitate (de exemplu, fără vot inițial) și dacă criteriile post-aderare rămân negociabile politic, investitorii pot amâna decizii până când cadrul devine comparabil cu cel al unui stat membru cu drepturi depline. În cazul Ucrainei, miza economică este legată direct de reconstrucție și de ancorarea postbelică. Digi24 notează că oficialii Comisiei Europene ar considera că președintele Volodimir Zelenski ar putea accepta concesii într-un acord de pace doar dacă poate prezenta aderarea la UE drept un rezultat pozitiv, iar Ursula von der Leyen a descris aderarea ca fiind „un motor esențial pentru creștere și prosperitate pe viitor”. Pentru UE, dilema rămâne între accelerarea politică a extinderii și menținerea unui cadru de reguli care să protejeze stabilitatea economică a blocului și să nu erodeze încrederea investitorilor în coerența proiectului european. [...]