Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Microsoft accelerează trecerea la autentificarea fără parole, pe fondul creșterii eficienței atacurilor de tip phishing asistate de inteligență artificială, care pot ajunge la rate de accesare de până la 54%, potrivit WinFuture. Miza operațională este reducerea suprafeței de atac prin standardizarea „passkeys” (chei de acces) și eliminarea treptată a metodelor considerate vulnerabile, inclusiv întrebările de securitate.
Microsoft argumentează că parolele au rămas una dintre cele mai slabe verigi ale securității online, iar atacatorii folosesc tot mai des campanii de phishing generate sau optimizate cu ajutorul inteligenței artificiale. În acest context, compania își poziționează strategia „passwordless” (fără parolă) ca răspuns direct la un risc operațional în creștere: compromiterea conturilor prin pagini de autentificare false și tehnici de inginerie socială mai convingătoare.
Din perspectiva utilizatorilor și a organizațiilor, schimbările descrise de publicație se traduc în câteva măsuri concrete:
Passkeys sunt credențiale legate de dispozitiv și de o verificare locală (amprentă, recunoaștere facială sau PIN). Spre deosebire de parole, ele sunt concepute să fie rezistente la phishing, deoarece nu pot fi capturate printr-o pagină falsă de autentificare în același mod în care este „smulsă” o parolă introdusă de utilizator.
Trecerea nu este doar o inițiativă izolată, arată WinFuture. Membrii FIDO Alliance împing adopția la nivel de industrie, iar alianța estimează că există cinci miliarde de passkeys în uz la nivel global. Conform unei „studii recente” citate în material, 90% dintre oameni cunosc passkeys, iar 75% au activat cel puțin una.
La Microsoft, compania susține că „sute de milioane de utilizatori” folosesc zilnic passkeys pentru servicii precum OneDrive, Xbox și Copilot. Totodată, Microsoft afirmă că a eliminat intern metode mai slabe de autentificare și a implementat proceduri rezistente la phishing care acoperă 99,6% dintre utilizatorii și dispozitivele din mediul său.
O schimbare cu impact direct pentru administrarea identităților în companii este planul Microsoft de a elimina o „portiță” folosită frecvent în atacuri: începând din ianuarie 2027, întrebările de securitate nu vor mai putea fi folosite pentru resetarea parolelor în Microsoft Entra ID. Compania motivează decizia prin reducerea riscurilor asociate recuperării conturilor, zonă exploatată adesea ca rută alternativă de compromitere.
Recomandate
Un adolescent a obținut acces la o bază de date Microsoft cu 17 trilioane de rânduri și date despre 25.000 de angajați , după ce a găsit o problemă de validare a utilizatorilor într-o platformă de analiză internă, potrivit Tom's Hardware . Cazul contează mai ales prin riscul operațional: o verificare slabă a autentificării poate expune volume uriașe de date, chiar și în sisteme considerate „interne”. Incidentul vizează platforma de analiză Titan, descrisă ca fiind „presupus internă”. Autorul, care se prezintă sub numele Faav, susține că a identificat faptul că validarea utilizatorilor era „sub-optimală”, iar această lacună i-ar fi permis accesul la seturi masive de înregistrări, inclusiv 25.000 de înregistrări cu date despre angajați. Cum a fost găsită breșa Faav afirmă că a „petrecut anul” testând securitatea Microsoft „din când în când, între ore”, căutând vulnerabilități. În demersul său, a folosit un instrument propriu, Antares, descris ca un „bot orchestrator” bazat pe inteligență artificială, creat pentru scanare și automatizarea sarcinilor repetitive de securitate. În relatarea citată de publicație, Faav indică drept cauză tehnică o lipsă de validare a tokenurilor JWT (JSON Web Token – un mecanism folosit frecvent pentru autentificare și autorizare), ceea ce ar fi făcut posibilă ocolirea verificărilor de acces. Context: ținte multiple, aceeași metodă Potrivit aceleiași surse, Faav spune că a căutat vulnerabilități nu doar la Microsoft, ci și la Amazon, Google, Adobe și alți furnizori, folosind o suită proprie de instrumente pentru a accelera identificarea problemelor. Tom’s Hardware trimite și la o descriere mai amplă a pașilor, publicată de Faav pe blogul său: „How I could’ve accessed 17 trillion Microsoft records” . De ce contează pentru companii Dincolo de dimensiunea bazei de date, miza este una operațională: dacă un sistem „intern” ajunge accesibil printr-o validare deficitară a autentificării, impactul potențial include expunerea de date sensibile și costuri de remediere (investigații, audit, întărirea controalelor de acces), chiar și atunci când accesul este descoperit prin programe de tip „bug bounty” (recompense pentru raportarea vulnerabilităților). În material se menționează și o recompensă de 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei), însă articolul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul remedierii sau despre ce tip de date au fost efectiv exfiltrate, dincolo de existența înregistrărilor accesibile. [...]
Microsoft spune că a întrerupt infrastructura EvilTokens, o platformă care a compromis peste 12.000 de căsuțe de e-mail și a folosit analiză cu inteligență artificială pentru a pregăti fraude de plată , potrivit WinFuture . Miza pentru companii este operațională: atacul nu se rezumă la „texte mai bune” de phishing, ci automatizează identificarea relațiilor comerciale și a momentelor potrivite pentru deturnarea plăților. Microsoft afirmă că Digital Crimes Unit a acționat împreună cu parteneri împotriva infrastructurii, confiscând 50 de site-uri folosite în operare și determinând închiderea a peste 150 de domenii. În Marea Britanie, Metropolitan Police a arestat doi bărbați în legătură cu presupusa operare a EvilTokens, iar investigațiile sunt în desfășurare. Conform companiei, EvilTokens ar fi fost activ din februarie 2026 și ar fi compromis, în câteva luni, peste 12.000 de inboxuri din mai mult de 10.000 de organizații la nivel global. Nu a fost comunicată valoarea pagubelor financiare. De ce contează: „phishing” care selectează ținte și scenarii de fraudă EvilTokens ar fi funcționat ca furnizor de servicii pentru alți infractori, oferind instrumente pentru atacuri de tip phishing. Elementul distinctiv, potrivit Microsoft, a fost folosirea inteligenței artificiale pe întreg lanțul atacului: de la obținerea accesului la un cont de e-mail până la pregătirea fraudelor de plată. În centrul platformei ar fi fost un instrument de tip chatbot, capabil să analizeze conținutul căsuțelor compromise și să caute: relații de afaceri de încredere și contacte recurente; aprobări de plăți și roluri sensibile; procese în derulare care pot fi exploatate. Pe baza acestor indicii, sistemul ar fi putut sugera ținte „potrivite” pentru impersonare și strategii concrete de fraudă, inclusiv e-mailuri redactate în numele unor contacte cunoscute și recomandări despre ce solicitări de plată sau modificări de cont bancar ar avea șanse mai mari de succes. Metoda tehnică: abuz de „ Device Code Flow ” pentru preluarea conturilor Pentru acces la conturi Microsoft, EvilTokens ar fi folosit „Device Code Flow”, un mecanism gândit pentru dispozitive unde introducerea credențialelor este dificilă (de exemplu smart TV-uri, imprimante sau echipamente de conferință). Victimele ar fi fost convinse să introducă un cod generat de atacatori pe o pagină reală de autentificare Microsoft, confirmând fără să își dea seama o sesiune a infractorilor. În loc să obțină parola, atacatorii ar fi primit un „token” de acces valid (un fel de cheie temporară care permite accesul la cont), ceea ce face compromiterea mai greu de blocat prin măsuri clasice bazate pe parole. Ce urmează și care rămâne riscul Microsoft descrie acțiunea drept o „perturbare” a infrastructurii și avertizează că riscul unor atacuri similare nu dispare. Cazul EvilTokens arată, în evaluarea companiei, cât de rapid pot fi combinate accesul la e-mail cu analiza asistată de inteligență artificială a fluxurilor interne dintr-o organizație, pentru a genera fraudă financiară țintită. Microsoft a publicat și o informare separată despre operațiune pe blogul său: https://blogs.microsoft.com/on-the-issues/2026/09/22/disrupting-eviltokens-the-ai-chatbot-built-for-cybercrime/ (link menționat în materialul sursă). [...]
Atacul cibernetic a perturbat sisteme esențiale și a încetinit lucrările la tunelul Fehmarn Belt, unul dintre marile proiecte de infrastructură care ar urma să lege Danemarca de Germania, potrivit Antena 3 . Incidentul ridică un semnal de risc operațional pentru șantierele de infrastructură critică, unde dependența de sisteme digitale poate transforma un atac informatic într-o problemă de continuitate a lucrărilor. Firma vizată este Femern Link Contractors (FLC) , implicată în construcția tunelului Fehmarn Belt din Rødbyhavn, Danemarca. Conform informațiilor citate de The Copenhagen Post, ziarul danez Lolland-Falsters Folketidende susține că atacul a scos din funcțiune mai multe sisteme esențiale și a afectat „semnificativ” desfășurarea lucrărilor. Ce se știe oficial și ce rămâne neclar FLC a informat Sund & Bælt, compania de stat daneză care supraveghează marile proiecte de infrastructură de transport, în legătură cu incidentul. Directorul de comunicare al Sund & Bælt, Jens Villemoes, a transmis că instituția este în dialog cu FLC, dar că, la acest moment, nu are informații suplimentare. „Suntem în dialog cu FLC în legătură cu această situație și, în acest moment, nu avem informații suplimentare.” Sund & Bælt nu a oferit detalii despre ce sisteme au fost afectate, amploarea exactă a perturbărilor sau cine ar putea fi în spatele atacului. Context: proiect transfrontalier cu miză de conectivitate Construcția tunelului Fehmarn Belt a început pe partea daneză în 2020 și pe partea germană în 2021. Tunelul va conecta Rødbyhavn (Danemarca) de Puttgarden (Germania), iar după finalizare călătoria ar urma să dureze șapte minute cu trenul și 10 minute cu mașina. Proiectul este prezentat ca parte a unei rețele mai ample de tuneluri feroviare în Europa, menite să crească viteza și capacitatea de transport, inclusiv pentru marfă, pe coridoare feroviare vechi care traversează Alpii. În paralel, Danemarca are în derulare mai multe proiecte de legături rutiere-feroviare (tuneluri, insule artificiale și poduri) către Europa continentală și Suedia, cu un alt proiect sub Marea Baltică spre Germania vizat pentru începutul anilor 2030. [...]
Creșterea atacurilor care exploatează vulnerabilități nereparate schimbă prioritățile de securitate ale organizațiilor , într-un context în care România rămâne expusă suplimentar prin poziționarea pe flancul estic al NATO, potrivit Mediafax , care citează date din buletinul trimestrial al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). La nivel global, presiunea atacurilor continuă să urce: în trimestrul al doilea din 2026, o organizație a fost ținta, în medie, a 2.175 de atacuri pe săptămână, cu 9,6% peste aceeași perioadă din 2025. În iunie, media a ajuns la 2.270 de atacuri pe organizație și pe săptămână, cu 17% peste iunie 2025. Vulnerabilitățile au devenit principala „ușă” de intrare Raportul DNSC indică o schimbare relevantă pentru companii și instituții: exploatarea vulnerabilităților nereparate a ajuns la 31% dintre vectorii inițiali ai breșelor de securitate, depășind folosirea abuzivă a credențialelor (13%). Concluzia operațională este că viteza de aplicare a actualizărilor și corecțiilor (patch-uri) devine critică, în condițiile în care atacurile pornesc tot mai des de la probleme cunoscute, dar neadresate la timp. Explozie pe „ device-code phishing ” și rolul inteligenței artificiale DNSC semnalează o creștere de 1.380% a atacurilor de tip „device-code phishing”, o formă de phishing (tentativă de fraudă prin mesaje-capcană) concepută inclusiv pentru ocolirea autentificării multifactor. Atacatorii folosesc kituri comerciale care pot genera automat mesaje personalizate, ceea ce permite extinderea campaniilor la scară mai mare. România: fără incident major confirmat, dar cu alerte și campanii de fraudă Pentru România, DNSC precizează că sursele publice consultate nu indică, în trimestrul al doilea, un incident major confirmat care să fi afectat o instituție publică, un spital sau un operator de infrastructură critică. În schimb, au existat amenințări concrete: 12 alerte DNSC privind vulnerabilități critice, dintre care patru erau exploatate activ; avertizări privind campanii de fraudă online, inclusiv mesaje SMS false trimise în numele Ghișeul.ro , care invocau presupuse amenzi restante. Raportul notează și un element de pregătire: 1.126 de entități și-au autoevaluat nivelul de maturitate cibernetică printr-un proiect finanțat prin PNRR. De ce contează pentru organizații DNSC atrage atenția că poziționarea României pe flancul estic al NATO aduce riscuri suplimentare, de la operațiuni hacktiviste pro-ruse până la potențiale activități de spionaj cibernetic. În acest context, raportul pune accent pe gestionarea rapidă a vulnerabilităților și pe actualizarea sistemelor, pe fondul creșterii atacurilor care folosesc tocmai aceste puncte slabe ca punct de intrare. [...]
Atacul cibernetic care a supraîncălzit frigiderele din sute de supermarketuri din Franța riscă să se traducă în pierderi de milioane de euro și aruncă în prim-plan vulnerabilitatea operațională a retailului alimentar , potrivit Mediafax . Hackerii au obținut controlul asupra software-ului care reglează temperaturile unităților de refrigerare și au forțat unele frigidere și congelatoare să ajungă la 50°C peste noapte. Consecința imediată a fost compromiterea stocurilor: alimente estimate la milioane de euro ar fi fost afectate. Ce s-a întâmplat în magazine și cât de extins a fost incidentul Un director executiv al unui lanț de supermarketuri a descris incidentul drept „extrem de grav și fără precedent”, conform BBC, citată de Mediafax. Ca amploare, peste 100 de supermarketuri ale aceluiași lanț ar fi fost vizate, iar cel puțin 300 de alte magazine ar fi fost afectate, potrivit agenției AFP. Un retailer a precizat că frigiderele s-au încălzit până la 50°C timp de șase ore peste noapte, până luni, și că a aruncat toate alimentele afectate pentru a evita riscurile pentru sănătate. În teren, unii angajați au spus că au fost întâmpinați de valuri de aer cald luni dimineață, la deschiderea congelatoarelor. Un post de televiziune francez a publicat și o imagine cu un congelator dintr-un raion de înghețată indicând 26,5°C. Impact financiar: de la pierderi locale la un ordin de mărime național Două supermarketuri din regiunea Alsacia au raportat împreună pierderi de 270.000 de euro (aprox. 1,35 milioane lei), potrivit aceluiași post TV. Pe acest fond, daunele la nivel național ar putea ajunge la milioane de euro, însă amploarea reală rămâne, deocamdată, neclară. Reacția autorităților și semnalul de risc pentru „securitatea alimentară” Parchetul din Paris a anunțat, pentru AFP, deschiderea unei anchete, descriind incidentul drept „un atac cibernetic de amploare” care a afectat frigiderele mai multor lanțuri importante de retail alimentar din Franța. Comisarul european pentru alimente, Christophe Hansen , a condamnat atacul într-o postare pe X, legând direct incidentul de riscurile asupra lanțului alimentar: „Securitatea alimentară necesită mai multă atenție la toate nivelurile. Deoarece transformarea alimentelor în arme a devenit o realitate.” În acest stadiu, informațiile disponibile indică un atac cu efect operațional imediat (controlul temperaturii) și cu potențial de pierderi semnificative, însă dimensiunea exactă a pagubelor și numărul total al magazinelor afectate nu sunt încă stabilite. [...]
Loviturile cu drone asupra centrelor de date Yandex au scos la iveală o vulnerabilitate operațională majoră a economiei digitale rusești , după ce infrastructura critică a fost concentrată în câteva noduri mari, potrivit Ars Technica . Publicația relatează că, după ce Rusia a atacat centre de date și telecomunicații din Ucraina, Ucraina a ripostat, iar întreruperile rezultate au afectat pe scară largă servicii digitale folosite zilnic în Rusia. În câteva zile, trei dintre cele mai mari centre de date ale Yandex au fost lovite sau scoase din funcțiune, ceea ce a dus la pene și degradări de servicii. Bloggerii pro-Kremlin citați în articol avertizează că modelul „hipercentralizat” al serviciilor digitale din Rusia poate deveni un punct slab într-un conflict în care infrastructura IT este țintită direct. Ce s-a întâmplat: trei lovituri, trei centre de date Yandex Conform articolului, Rusia a început la final de septembrie o campanie de atacuri cu drone asupra centrelor de date și rețelelor mobile din Ucraina, cu întreruperi temporare ale internetului și telefoniei mobile pentru până la 100.000 de gospodării din Kiev. Ulterior, Ucraina a început să lovească infrastructura Yandex, pe care președintele Volodîmîr Zelenski a descris-o drept un răspuns „simetric”. Loviturile menționate de Ars Technica: 8 octombrie (Sasovo, sud-est de Moscova): un atac a avariat un centru de date care găzduiește două dintre cele trei supercomputere folosite de Yandex pentru antrenarea modelului de inteligență artificială YandexGPT . Nu era clar imediat cât de mari au fost pagubele la supercomputere. 9 octombrie (Kaluga, sud-vest de Moscova): un al doilea atac a scos din funcțiune un alt centru de date Yandex, descris ca unul dintre cele mai mari din Rusia, cu capacitate maximă de 63 MW . 11 octombrie (Vladimir, est de Moscova): un al treilea atac a forțat Yandex să suspende operațiunile într-un centru de date, potrivit BBC News, citată de publicație. De ce contează: efect în lanț asupra plăților, băncilor și comerțului online Impactul relevant nu este doar asupra capacităților de calcul pentru AI, ci asupra serviciilor de masă și a companiilor care depind de ele. Ars Technica notează că avariile au fost asociate cu întreruperi sau indisponibilități pentru: aplicații populare de plăți și servicii de banking digital; e-mail; platforme de comerț online; servicii de streaming video; aplicații de ride-hailing și livrare de mâncare; navigație și hărți. În plus, motorul de căutare Yandex ar avea aproximativ 70% din piața din Rusia, ceea ce amplifică efectul oricărei degradări de infrastructură. Publicația mai arată că problemele se propagă și prin Yandex Cloud (serviciul de cloud computing – adică închirierea de resurse IT la distanță), care are drept clienți unele dintre cele mai mari companii din Rusia, potrivit The Moscow Times (menționată ca sursă în articol). Vulnerabilitatea structurală: centralizare și constrângeri legale Bloggeri militari ruși citați în material susțin că avantajul istoric al ecosistemului Yandex s-a transformat într-o slăbiciune de război, tocmai din cauza concentrării infrastructurii în câteva centre mari. Unul dintre ei descrie Yandex drept un „monopolist” la nivel de piață și critică faptul că „toată puterea” infrastructurii a fost concentrată în câteva noduri. În paralel, articolul indică și o limitare de reglementare: potrivit unui alt blogger citat, „ Legea internetului suveran ” (adoptată în 2019) ar fi contribuit la blocarea opțiunilor companiilor ruse de a-și construi redundanțe (copii de rezervă operaționale) în afara Rusiei, inclusiv în țări „prietene”, în timp ce accesul la infrastructură din țări „neprietenoase” este restricționat de sancțiuni. Contrastul cu Ucraina și ce urmează Ars Technica susține că Ucraina ar putea fi mai rezilientă datorită unui ecosistem mai descentralizat, cu centre de date mai mici, și prin măsuri de backup, inclusiv mutarea unor echipamente și rețele în subteran sau în afara țării. În plus, Microsoft și Amazon ar fi oferit servicii cloud gratuite pentru migrarea unor servicii guvernamentale ucrainene în Europa; Amazon Web Services ar găzdui peste 15 petabytes de date de la peste 60 de organizații guvernamentale ucrainene, plus date ale companiei energetice private DTEK. Pe partea rusă, un expert IT citat de ziarul Kommersant (menționat în articol) estimează că ar putea dura până la șase luni pentru înlocuirea echipamentelor avariate din centrele de date Yandex, ceea ce sugerează un risc de perturbări prelungite dacă atacurile continuă sau dacă reparațiile sunt întârziate de lanțurile de aprovizionare și constrângerile de import. [...]
