Știri
Știri din categoria Bursă
Hidroelectrica a urcat la un nou maxim de evaluare, iar piața citește mișcarea ca pe o validare a strategiei de investiții și a capacității companiei de a livra rezultate operaționale solide, potrivit Newsweek. Vineri, emitentul a atins o capitalizare bursieră de 76,5 miliarde de lei la un preț maxim de 170 lei/acțiune, iar ședința s-a închis la 169,8 lei/acțiune, echivalentul unei capitalizări de 76,3 miliarde de lei.
Compania arată că acesta este un nou maxim istoric și își reconfirmă poziția între cele mai valoroase companii listate din Europa Centrală și de Est. La momentul listării, capitalizarea era de 46,7 miliarde lei, la un preț de 104 lei/acțiune, iar evoluția de acum este pusă pe seama încrederii investitorilor în direcția de dezvoltare, bazată pe accelerarea investițiilor.
În comunicatul citat, Hidroelectrica leagă performanța bursieră de câteva direcții strategice și de execuție:
De la începutul anului, acțiunile au avut „una dintre cele mai bune evoluții” din indicele BET, cu un randament care a depășit semnificativ media pieței, mai notează compania.
Publicația mai consemnează, citând Agerpres, că performanța este susținută de perspectivele privind investițiile, eficientizarea activității de trading și extinderea pe segmentul de furnizare. Directorul general Bogdan Badea a declarat:
„Atingerea pragului de 76,5 de miliarde de lei confirmă faptul că strategia Hidroelectrica este validată de piață și că investitorii au încredere în capacitatea companiei de a continua să livreze performanță și stabilitate, pe termen lung. Suntem într-un amplu proces de transformare și modernizare, cu investiții semnificative în retehnologizare, digitalizare, dezvoltarea unor noi capacități de producție și stocare. Obiectivul nostru rămâne acela de a consolida poziția Hidroelectrica drept principal pilon al securității energetice din România și un campion regional al energiei verzi.”
În 2025, compania a realizat investiții de aproximativ 781 milioane lei, cel mai ridicat nivel investițional din istoria recentă, iar pentru anul în curs își propune continuarea unui program „ambițios”, cu accent pe stocare, modernizarea activelor și noi capacități regenerabile.
Hidroelectrica își menține poziția de cel mai mare producător de energie electrică din România, cu producție 100% energie verde și o cotă de aproximativ 27% din producția națională în ultimii cinci ani. Pe furnizare, compania a devenit cel mai mare furnizor pe piața concurențială, cu un portofoliu de peste 1,3 milioane de locuri de consum.
Compania operează 188 de hidrocentrale, cu o putere instalată de peste 6,3 GW, și deține parcul eolian Crucea Wind Farm, cu o capacitate instalată de 108 MW.
Recomandate
Bursa de Valori București a pierdut 8,9 miliarde de lei din capitalizare în săptămâna 14–18 septembrie 2026, până la 680,98 miliarde de lei, de la 689,87 miliarde de lei în intervalul 7–11 septembrie, potrivit Economica . Scăderea vine într-o săptămână în care lichiditatea a crescut puternic: rulajul cu acțiuni a urcat la 734,05 milioane de lei, față de 380,02 milioane de lei în săptămâna anterioară. Indicele principal BET a închis săptămâna la 32.757,81 puncte. Cea mai bună zi de tranzacționare a fost vineri, 18 septembrie, cu schimburi de 321,40 milioane de lei, iar cea mai slabă a fost luni, 14 septembrie, cu 66,84 milioane de lei. Lichiditate mai mare, dar capitalizare în scădere Cele mai tranzacționate acțiuni pe segmentul principal al BVB au fost: Banca Transilvania : 166,20 milioane de lei, cotație în creștere cu 3,44% OMV Petrom : 92,05 milioane de lei, cotație în scădere cu 3,11% Hidroelectrica : 84,02 milioane de lei, cotație în creștere cu 4,17% Cele mai mari mișcări de preț din săptămână La capitolul creșteri, cele mai importante avansuri au fost consemnate de: Sinteza : +31,82% Rompetrol Rafinare : +16,35% Green Tech International : +13,56% Cele mai mari scăderi au fost înregistrate de: Sphera Franchise Group : -12,63% One United Properties : -10,03% Farmaceutica Remedia : -9,88% [...]
Peste 8.200 de joburi în privatul medical, dar cu 15% mai puține decât în 2025 – semn că piața începe să se tempereze, în timp ce presiunea pe personal rămâne ridicată din cauza ofertelor din străinătate, potrivit Ziarul Financiar , pe baza datelor eJobs . Angajatorii din sectorul privat de sănătate au scos în piață peste 8.200 de locuri de muncă de la începutul anului, pentru medici, asistenți și personal auxiliar administrativ, însă volumul este cu 15% mai mic decât în perioada similară din 2025. În clasamentul domeniilor cu cei mai activi angajatori, medicalul este pe locul 12, dar urcă pe poziția a cincea la ofertele venite din străinătate, ceea ce indică o competiție tot mai vizibilă pentru resursa umană. „Sigur că în cifre absolute numărul de poziţii disponibile pentru România sunt mult mai mari decât cele pentru străinătate, însă este interesantă această tendinţă a recrutărilor din afară şi a categoriilor de candidaţi care pot cu lejeritate să plece la muncă în altă ţară.” Diferența de salarii rămâne un factor de presiune Conform datelor Salario (comparatorul salarial al eJobs), salariul mediu net la nivel național pentru un asistent medical din sistemul privat este de 6.000 de lei, iar pentru un medic ajunge la 12.000 de lei. În străinătate, ofertele pentru un asistent medical pornesc de la circa 2.500 de euro pe lună (aprox. 12.500 lei), iar pentru un medic specialist de la aproximativ 5.000 de euro lunar (aprox. 25.000 lei), putând depăși 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei), în funcție de specializare, numărul de ore și regimul de colaborare. În listă sunt menționate specializări precum chirurgia, ATI și cardiologia. Ce posturi se caută în România și în afara țării În prezent, cele mai multe poziții disponibile pe eJobs pentru candidații cu pregătire medicală sunt pentru: asistenți medicali generaliști; asistenți pentru fizioterapie; medici dermatologi, cardiologi, diabetologi; medici de familie și specialiști în medicină internă; medici stomatologi și tehnicieni dentari. Clinicile private recrutează și pentru roluri auxiliare, precum recepționeri, reprezentanți de vânzări sau contabili. În străinătate, cele mai multe oferte vin din Germania , Irlanda, Franța, Belgia și Italia, iar categoriile menționate ca fiind căutate includ asistenții medicali și mai multe specializări medicale (diabet și nutriție, cardiologie, medicină de familie, medicină internă). Cerere mare de joburi, dar interes moderat din partea candidaților Deși numărul de poziții este ridicat, domeniul medical rămâne de nișă din perspectiva aplicărilor: din peste 8,3 milioane de aplicări înregistrate pe eJobs de la începutul anului, circa 500.000 au vizat joburi din zona medicală (aprox. 6% din total). Pentru joburile publicate de angajatori din afara țării, interesul este mult mai redus, cu circa 1.200 de aplicări de la începutul anului. Concurența cu statul: 6.800 de posturi deblocate, dar cu calendar mai lent Privatul concurează direct cu sistemul public, unde Guvernul a aprobat deblocarea a peste 6.800 de posturi pentru medici și asistenți, însă procesul de angajare este mai complicat și primele angajări ar urma să se vadă abia peste o lună, potrivit CEO-ului eJobs, Bogdan Badea. Separat, datele Jobradar24.ro (agregator de joburi parte din eJobs) arată că instituțiile medicale publice au scos în piață circa 1.600 de posturi noi de la începutul anului, pentru medici, asistenți medicali, infirmieri și personal auxiliar. La nivelul platformelor operate de eJobs, în prezent sunt disponibile circa 15.000 de locuri de muncă pe eJobs și alte 8.000 pe iajob.ro, dintre care puțin peste 1.000 sunt în medicină și sănătate. [...]
Cris-Tim își ridică ținta de profit pentru 2026 printr-o recalibrare a costurilor, deși taie ușor veniturile bugetate , potrivit Ziarul Financiar . Producătorul de mezeluri Cris-Tim Family Holding (CFH), listat la Bursa de Valori București , estimează acum pentru 2026 o EBITDA de 238 mil. lei (+14%) și un profit brut de 173,9 mil. lei (+19%) față de bugetul inițial. Revizuirea în sus a profitabilității este legată de ipoteze actualizate privind costurile de achiziție ale materiilor prime, care „ar urma să conducă la marje brute mai ridicate”, conform raportului publicat la BVB. Costuri mai mici la materii prime, marje mai mari În bugetul actualizat, compania estimează costul materiilor prime și al materialelor consumabile la 551,3 mil. lei, față de 617,8 mil. lei în bugetul inițial, adică o diferență de peste 66 mil. lei. Pe acest fond, indicatorii de marjă sunt revizuiți în creștere: marja brută: de la 609,2 mil. lei la 651,2 mil. lei; marja EBITDA: 19,8%, față de 17,1% anterior; profit operațional: de la 157,2 mil. lei la 184,5 mil. lei; marja operațională: 15,3%, comparativ cu 12,8% în bugetul inițial. Venituri ușor mai mici și presiuni pe cheltuieli operaționale În același timp, Cris-Tim și-a redus ușor estimarea veniturilor totale pentru 2026, de la 1,22 mld. lei la 1,20 mld. lei, pe fondul actualizării ipotezelor privind structura vânzărilor. Compania anticipează însă cheltuieli operaționale mai ridicate decât în planul inițial: 466,7 mil. lei, față de 452 mil. lei. Explicația indicată este persistența presiunilor inflaționiste, în special prin scumpiri la carburanți, gaze naturale și energie electrică, costuri care ar urma să rămână peste nivelurile bugetate inițial în a doua jumătate a lui 2026, în context geopolitic și al evoluțiilor de pe piața internă a energiei. Context bursier: investițiile rămân neschimbate, capitalizare de 3,94 mld. lei Oficialii companiei menționează că planul de investiții pentru 2026 rămâne neschimbat față de versiunea comunicată anterior, în luna mai. Cris-Tim Family Holding este listată pe Piața Principală a BVB, sub simbolul CFH, și are o capitalizare de 3,94 mld. lei. [...]
Bursa de Valori București a închis pe roșu, în ciuda unui rulaj de peste 135 milioane lei , semn că vânzările au venit pe fondul unei activități ridicate, potrivit Economica . Indicele BET, care urmărește cele mai lichide 20 de companii, a scăzut cu 0,56%, până la 35.499,79 puncte. Mișcarea a fost în linie cu restul indicilor principali: BET-Plus a coborât cu 0,54%, BET-XT cu 0,48%, iar BET-BK cu 0,40%. Lichiditatea s-a concentrat pe câteva simboluri mari Pe Piața Reglementată, cele mai tranzacționate au fost: Hidroelectrica : 13,02 milioane lei Fondul Deschis de Investiții ETF BET Patria Tradeville: 12,55 milioane lei Banca Transilvania: 10,9 milioane lei Diferențe între sectoare: SIF-urile au urcat, energia a tras în jos Indicele BET-FI (societăți de investiții financiare) a avansat cu 0,83%, în timp ce BET-NG (energie și utilități) a închis în scădere cu 0,74%. Pe piața AeRO, indicele BETAeRO a pierdut 0,08%. Cele mai mari variații la închidere Cele mai bune evoluții au fost consemnate de: Bittnet Systems: +14,68% Aeta: +13,59% Electroaparataj: +9,33% Cele mai mari scăderi au fost: Rompetrol Well Services: -3,74% Societatea Energetică Electrica: -3,63% Hidroelectrica: -2,91% [...]
Ministerul Energiei își întărește controlul asupra direcției de investiții a Hidroelectrica pentru 2027–2030 , după ce acționarii companiei au aprobat în AGA un document care fixează ținte și priorități ce urmează să fie integrate în viitoarea „Scrisoare de așteptări”, potrivit Ziarul Financiar . Adunarea generală ordinară a avut loc pe 30 iulie, iar documentul aprobat este intitulat „Perspectiva Ministerului Energiei asupra elementelor principale ce ar trebui incluse în strategia de investiţii a Hidroelectrica S.A., ale cărei elemente se impun a fi integrate în viitoarea Scrisoare de aşteptări”, conform informațiilor publicate de BVB. Ce cere statul, ca acționar majoritar Demersul vine în contextul în care Ministerul Energiei deține 80% din acțiunile Hidroelectrica și solicitase anterior un „angajament ferm” privind extinderea investițiilor. Direcțiile strategice vizate pentru perioada 2027–2030 includ: dezvoltarea de capacități de stocare în baterii; proiecte în surse regenerabile, precum eolian și solar; retehnologizări; revizuirea indicatorilor de performanță ai conducerii. Context bursier și financiar Hidroelectrica (simbol H2O) este cel mai mare producător de energie din România și este evaluată la circa 90 de miliarde de lei, după o creștere de aproape 60% a acțiunilor în ultimul an, conform aceleiași surse. În T1/2026, compania și-a majorat profitul net cu 122%, la 1,3 mld. lei, pe fondul unui debit al Dunării mai mare și al extinderii portofoliului de clienți. Veniturile au ajuns la 3,1 mld. lei, în creștere cu 67%. De ce contează pentru investitori Aprobarea documentului în AGA formalizează așteptările acționarului majoritar privind alocarea capitalului și criteriile de performanță ale managementului, într-o companie cu pondere mare în piața de capital locală. În practică, țintele privind stocarea, regenerabilele și retehnologizările pot influența ritmul investițiilor și prioritățile operaționale în intervalul 2027–2030, urmând să fie reflectate în „Scrisoarea de așteptări” menționată în document. [...]
Kremlinul ridică riscul de escaladare, după ce a transmis că Ucraina „va trebui să plătească” pentru atacurile cu drone desfășurate în ultimele luni în profunzimea Rusiei, inclusiv în timpul alegerilor legislative, potrivit Wall Street . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre o posibilă reluare a negocierilor de pace, pe care Moscova sugerează că le-ar putea amâna sau condiționa. Potrivit materialului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat la conferința de presă zilnică faptul că „Ucraina va trebui să plătească un preț pentru acțiunile care au avut loc în ultimele luni”, adăugând că forțele ruse „continuă operațiunea militară specială”. Atacurile cu drone și țintele vizate În context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe 25 iunie o campanie de atacuri cu drone „în adâncimea teritoriului rus”, care ar viza în special: centre logistice; rafinării. În același timp, Vladimir Putin a recunoscut luna trecută că loviturile provoacă pagube, dar a susținut că nu sunt grave și că nu au consecințe majore asupra economiei ruse, conform informațiilor citate în articol. Efectul asupra negocierilor: Moscova sugerează o reevaluare Declarațiile lui Peskov sunt plasate după o poziție exprimată vineri de Putin, care a spus că Rusia este pregătită pentru negocieri de pace, dar că atacurile ucrainene cu drone din timpul alegerilor legislative au redus și mai mult șansele reluării discuțiilor. Putin a afirmat că în noaptea de 19 spre 20 septembrie, „în ziua principală a alegerilor”, s-ar fi încercat un atac aerian masiv asupra Moscovei, susținând că „peste 1.600 de drone” au intrat practic în zona Moscovei. Liderul rus a acuzat, de asemenea, Ucraina de atacuri asupra unor secții de votare. În acest context, Putin a indicat că Rusia „va reflecta bine” dacă mai este dispusă să revină la masa negocierilor și că eventualele decizii vor fi luate „pe baza propriilor interese”. Context separat: controlul armamentelor SUA–Rusia Separat de dosarul ucrainean, Kremlinul a apreciat că discuțiile dintre SUA și Rusia privind controlul armamentelor ar fi trebuit reluate „de mult timp” și că, odată repornite, vor necesita negocieri „îndelungate și minuțioase” la nivel de experți. Întrebat despre îndemnul președintelui american Donald Trump pentru negocieri trilaterale SUA–Rusia–China pe controlul armamentelor, Peskov a spus că Beijingul și-a reiterat decizia de a nu participa, iar din informațiile Moscovei poziția Chinei nu s-a schimbat, invocând și argumentul Chinei că arsenalul său nuclear este mult mai mic decât cel al Rusiei și SUA. [...]
