Agricultură10 mai 2026
Criza îngrășămintelor din Europa riscă să împingă în sus prețurile alimentelor - efectele sunt așteptate din 2027, pe fondul scumpirii gazelor și al reducerii producției
Europa riscă un nou val de scumpiri la alimente în 2027 , pe fondul creșterii prețurilor la gaze naturale, îngrășăminte și combustibil, un lanț de costuri care se transmite lent din energie în agricultură și apoi în prețurile de la raft, potrivit Digi24 . La peste două luni de la începutul războiului din Iran, unele dintre cele mai mari supermarketuri europene spun că, deocamdată, conflictul nu a afectat prețurile produselor. Presiunea ar urma însă să se vadă odată ce scumpirea îngrășămintelor și a combustibilului intră în costurile producției agricole pentru anul viitor, iar efectul final ajunge în prețurile plătite de consumatori. Mecanismul descris este unul în trei pași, fiecare cu întârzieri de săptămâni: gazele naturale sunt folosite la producerea îngrășămintelor, îngrășămintele intră în agricultură, iar agricultura livrează alimentele. David Laborde, șeful Diviziei de Economie Agroalimentară din cadrul FAO, explică faptul că o mare parte din produsele aflate acum pe rafturi au fost realizate cu resurse cumpărate sau contractate înainte ca „criza” să se declanșeze complet. De ce se transmite șocul: gaz, îngrășăminte, apoi producție agricolă Europa își produce îngrășămintele cu azot, dar depinde de importurile de gaze naturale. În contextul crizelor din Golful Persic, scumpirea gazelor se reflectă în costul îngrășămintelor, iar mai departe în costurile fermierilor. După închiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile la gazele naturale au crescut cu 59%, iar cele ale îngrășămintelor cu până la 50%, potrivit Politico , citat de Digi24. Europenii ar urma să resimtă mai întâi scumpirea combustibilului, spre finalul verii, în timp ce impactul îngrășămintelor este așteptat mai târziu. Efectul în ferme: mai puțin azot, culturi schimbate, randamente mai mici În această primăvară, mulți fermieri europeni au avut rezerve de îngrășăminte cumpărate înainte de război, iar oficiali ai Comisiei Europene au spus că resursele pentru sezonul curent sunt „asigurate, în mare parte”. Problema, potrivit materialului, este că acest tampon se epuizează, în timp ce îngrășămintele s-au scumpit, iar grâul se vinde la același preț ca înainte de război. În consecință, o parte dintre agricultori reduc cantitatea de azot folosită, iar alții se orientează către plante care necesită mai puține îngrășăminte. Indiferent de soluție, scenariul indicat este același: recolte mai mici în 2027 și, implicit, prețuri mai mari pentru cumpărători. Digi24 dă și exemple de vulnerabilitate ridicată în unele state: Irlanda are o industrie a îngrășămintelor aproape inexistentă, iar 90% din terenurile agricole au nevoie de azot pe durata sezonului; fermierii cumpără, de regulă, îngrășăminte între februarie și septembrie, fără să fi făcut rezerve din timp. Suedia : federația națională a fermelor estimează că războiul din Iran i-a costat deja pe membri 160 de milioane de euro (aprox. 800 milioane lei) , echivalentul a 12% din profituri . Răspunsul UE: plan pe patru direcții, dar fără efect rapid Pentru a răspunde crizei, Comisia Europeană a implementat un pachet de măsuri de urgență în energie pentru reducerea costurilor și a relaxat normele privind ajutoarele de stat, pentru sprijinirea fermierilor. Pe zona îngrășămintelor, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen , urmează să prezinte pe 19 mai un plan de acțiune construit pe patru piloni: reducerea dependenței de importuri, stimularea producției interne, promovarea alternativelor cu emisii reduse de carbon, sprijin pentru fermieri, astfel încât să folosească mai puține îngrășăminte. Materialul notează însă că efectele pozitive nu se vor vedea în 2027: construirea unei fabrici de îngrășăminte durează între trei și patru ani, iar producția europeană este deja cu 19% sub nivelul din 2019. Presiuni globale care pot amplifica scumpirile Digi24 arată că fermierii americani resimt deja probleme similare, pentru că achiziționează îngrășăminte mai aproape de momentul semănatului și au mai puțin timp pentru provizii: aproximativ 70% spun că nu își permit întreaga cantitate necesară, iar Departamentul Agriculturii din SUA estimează cele mai mici recolte de grâu din 1919 până în prezent. În același timp, China a înăsprit situația prin suspendarea sau restricționarea exporturilor pentru mai multe tipuri de îngrășăminte (fosfatice până în august, amestecuri azot–potasiu din martie și oprirea exporturilor de acid sulfuric din mai). Pe fondul acestor evoluții, Programul Alimentar Mondial al ONU avertizează că încă 45 de milioane de oameni s-ar putea confrunta cu insecuritate alimentară gravă dacă războiul din Iran continuă și în a doua jumătate a anului. [...]