Știri economice și bursiere
Știri financiare de actualitate
Gardienii Revoluției desemnați organizație teroristă de UE - Iranul avertizează cu represalii în urma acestei măsuri
Iranul avertizează că Europa „va suporta consecințele” după includerea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice pe lista organizațiilor teroriste a Uniunii Europene , potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza politică a deciziei UE și deschide perspectiva unei deteriorări suplimentare a relațiilor dintre Teheran și capitalele europene. Avertismentul a fost formulat vineri, 30 ianuarie 2026, de șeful puterii judiciare din Iran, Gholamhossein Mohseni Ejei, care a calificat măsura drept „fără sens” și a susținut că nu va rămâne fără răspuns. În plan politic internațional, poziționarea publică a unui oficial de rang înalt indică intenția Teheranului de a trata decizia UE ca pe un act ostil, cu potențial de a afecta canalele de dialog și cooperare. „Ei vor suporta consecinţele acestei decizii fără sens”, a reiterat el. Contextul deciziei UE este legat de acuzațiile privind rolul Corpului Gardienilor Revoluției, descris ca „armata de elită a regimului de la Teheran”, în represiunea protestelor din ianuarie. Forțele armate iraniene au reacționat deja, calificând decizia celor 27 de state membre drept „iresponsabilă” și „răuvoitoare”, ceea ce sugerează o linie comună de mesaj la vârful instituțiilor iraniene și o escaladare a retoricii în raport cu Europa. Din perspectiva consecințelor politice internaționale, declarațiile iraniene conturează câteva direcții de tensiune pe axa UE–Iran, așa cum reies din relatările și formulările citate în material: contestarea explicită a legitimității deciziei UE, prezentată de Teheran ca „fără sens” și „ostilă”; amenințarea cu un răspuns, fără detalii despre natura măsurilor („nu va rămâne fără răspuns”); încercarea de a plasa decizia UE în registrul unei alinieri geopolitice, armata iraniană susținând că ar fi fost luată „prin supunere oarbă” față de politicile SUA și ale Israelului; amplificarea presiunii diplomatice prin asocierea deciziei UE cu evoluțiile interne din Iran, pe fondul acuzațiilor privind represiunea protestelor. În același timp, materialul notează dimensiunea violențelor din ianuarie, invocând bilanțuri ale organizațiilor neguvernamentale, inclusiv un nou bilanț al Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, care indică 6.373 de persoane ucise, 11.018 grav rănite și 42.486 arestate. În plan extern, aceste cifre rămân un element central al presiunii politice asupra Teheranului și un factor care poate menține UE pe o linie dură, chiar și în condițiile amenințărilor cu represalii. [...]
Noile sancțiuni UE asupra Iranului pot izola economic și politic Teheranul pe termen mediu
UE a adoptat noi sancțiuni împotriva Iranului potrivit AGERPRES , care citează diplomați europeni și Reuters. Decizia a fost luată joi, 29 ianuarie 2026, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Afaceri Externe. Ce vizează noile sancțiuni și de ce contează Măsurile adoptate vizează „entități și indivizi” implicați în reprimarea violentă a manifestațiilor antiguvernamentale din Iran, dar și în sprijinul acordat Rusiei de către Teheran, conform informațiilor transmise de diplomați europeni. Din perspectiva UE, pachetul de sancțiuni are o dublă miză: răspuns la acuzațiile privind încălcări ale drepturilor omului în Iran și semnal politic legat de rolul Iranului în contextul războiului din Ucraina, prin sprijinul acordat Moscovei. Garda Revoluționară, posibil pe lista UE a organizațiilor teroriste În paralel cu sancțiunile, miniștrii europeni de externe ar urma să ajungă la un acord politic pentru includerea Gărzii Revoluționare iraniene (IRGC) pe lista UE a organizațiilor teroriste. O astfel de decizie ar plasa IRGC în aceeași categorie cu Stat Islamic și Al-Qaeda, notează AGERPRES. Textul subliniază că măsura ar marca „o schimbare simbolică” în abordarea UE față de conducerea Iranului, după o perioadă în care unele state membre au fost reticente față de acest pas. Poziții în interiorul UE și reacția anticipată a Teheranului Printre statele menționate ca fiind mult timp rezervate se numără Franța, însă Parisul a anunțat miercuri că este pregătit să susțină o decizie privind includerea IRGC pe lista organizațiilor teroriste. Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a argumentat public această poziție. „Reprimarea revoltei pașnice a poporului iranian nu poate rămâne fără răspuns”, a scris ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot pe platforma X. Pe de altă parte, Teheranul a avertizat deja asupra unor „consecințe distructive” dacă UE ar decide includerea Gărzii Revoluționare pe lista organizațiilor teroriste, mai arată AGERPRES. Acuzațiile privind reprimarea protestelor și pașii următori Brațul ideologic al republicii islamice este acuzat de organizațiile pentru drepturile omului de reprimarea sângeroasă a manifestațiilor antiguvernamentale declanșate în Iran pe 28 decembrie, potrivit relatării. În acest context, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a indicat înaintea reuniunii CAE așteptarea unei decizii privind listarea IRGC. În forma prezentată de AGERPRES, următorul element-cheie este „acordul politic” la nivelul miniștrilor: dacă acesta se concretizează, includerea IRGC pe lista UE a organizațiilor teroriste ar deveni una dintre cele mai vizibile înăspriri ale poziției europene față de Iran din ultimii ani. Sancțiunile adoptate vizează entități și persoane legate de reprimarea protestelor și de sprijinul Iranului pentru Rusia. UE discută includerea IRGC pe lista organizațiilor teroriste, alături de Stat Islamic și Al-Qaeda. Franța, anterior reticentă, a semnalat că este pregătită să susțină decizia. Iranul avertizează asupra unor „consecințe distructive” în cazul listării IRGC. [...]
Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au discutat securitatea energetică - continuarea dialogului la nivel ministerial pentru proiecte comune
Președintele Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au discutat despre securitatea energetică , în contextul în care România își reafirmă sprijinul pentru Ucraina, potrivit AGERPRES . Convorbirea a avut loc vineri, 30 ianuarie, și a vizat proiecte comune în domeniul energiei, cu impact direct asupra rezilienței regionale. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, care a indicat că discuția a acoperit inițiative ce ar putea întări securitatea energetică a ambelor țări. În același mesaj, Zelenski a mulțumit explicit României pentru sprijin, plasând dialogul într-o linie mai largă de cooperare bilaterală în condițiile războiului și ale presiunilor asupra infrastructurii energetice din regiune. „Am vorbit cu Nicușor Dan despre proiectele comune legate de energie, care ar putea consolida semnificativ securitatea energetică atât a Ucrainei, cât și a României. Este crucial să realizăm toate aceste proiecte. Echipele noastre vor continua discuțiile la nivel ministerial. Mulțumesc președintelui și poporului român pentru susținere”, a scris Zelenski . Din perspectiva României, miza este dublă: pe de o parte, susținerea Ucrainei prin cooperare practică, inclusiv în zona energetică, iar pe de altă parte, protejarea propriilor interese de securitate energetică într-un context regional volatil. Continuarea discuțiilor „la nivel ministerial” sugerează trecerea de la dialog politic la coordonare tehnică și instituțională pentru proiecte concrete, fără ca în această etapă să fie anunțate detalii despre calendar sau finanțare. Administrația Prezidențială a confirmat pentru AGERPRES convorbirea dintre cei doi lideri. În perioada următoare, relevanța discuției va depinde de capacitatea celor două guverne de a transforma intențiile în proiecte operaționale, într-un domeniu în care interconectările și infrastructura pot avea efecte directe atât asupra stabilității Ucrainei, cât și asupra pieței energetice din România. [...]
Comediantul Maxi Schafroth amendat în Groenlanda după încercarea de a ridica drapelul american - incidentul a fost filmat și criticat de localnici
Autoritățile din Groenlanda l-au amendat pe comediantul Maxi Schafroth după ce acesta a încercat să ridice drapelul american în Nuuk, potrivit POLITICO , într-un moment în care insula se află sub presiune politică și mediatică pe fondul declarațiilor repetate ale președintelui SUA, Donald Trump, privind intenția de a „obține” Groenlanda. Incidentul a avut loc miercuri, când Schafroth filma în capitala Groenlandei pentru emisiunea satirică „Extra 3” a postului public german NDR. Comediantul a încercat să arboreze steagul SUA în fața unui centru cultural, însă a fost oprit de un angajat. Conform t-online , care citează compania de producție a emisiunii, autoritățile groenlandeze au aplicat o amendă pentru această acțiune. Într-un videoclip care circulă pe rețelele sociale și surprinde confruntarea cu localnici, unul dintre martori îi spune comediantului că ceea ce face este ilegal, iar Schafroth răspunde: > „Ai dreptate. Am vrut să fac o înțelegere, dar n-a mers. Îmi pare rău.” În relatările din presă, martori ar fi susținut și că acesta s-ar fi prezentat drept oficial american. Reacția autorităților locale a fost publică și tranșantă. Avaaraq Olsen, primarul municipalității Sermersooq (care include Nuuk), a scris într-o postare pe Facebook că Groenlanda se află „sub o atenție internațională intensă” într-o perioadă de „anxietate și incertitudine” pentru populație și că astfel de gesturi nu sunt lipsite de efecte. Ea a criticat explicit ridicarea drapelului unei „superputeri militare” care „de săptămâni sugerează folosirea forței militare împotriva țării noastre”, subliniind că „nu este amuzant” și că este „extrem de dăunător”. NDR a transmis vineri, printr-un purtător de cuvânt, că echipa editorială și-a cerut scuze mai multor persoane afectate și presei locale și a încercat să ia legătura cu primarul, iar Schafroth și-a cerut scuze personalului centrului cultural și mass-media locale. POLITICO notează că l-a contactat pe Schafroth pentru un punct de vedere, dar nu a primit un răspuns până la momentul publicării. Articolul a fost actualizat cu reacția NDR. [...]
Prețul carburanților în România ar putea crește cu până la 4,5 lei pe litru - estimări bazate pe tensiunile geopolitice din Europa de Est
Tensiunile geopolitice pot împinge în sus prețurile carburanților în România potrivit Euronews România , care preia o analiză semnată de Dumitru Chisăliță , președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Miza, în acest context, este transmiterea rapidă a șocurilor regionale în costurile de transport și, mai departe, în prețurile bunurilor și serviciilor. În evaluarea expertului, motorina rămâne mai vulnerabilă decât benzina, pe fondul dependenței mai mari de importuri și al rolului său în sectoare-cheie precum transporturile, agricultura și industria. În funcție de gravitatea unei eventuale crize regionale în Europa de Est și de evoluțiile din zona Mării Negre, scumpirile „la pompă” ar putea varia de la creșteri moderate la salturi de câțiva lei pe litru. „Pe fondul tensiunilor geopolitice din Europa de Est, dar și din lume, România ar putea vedea noi scumpiri la carburanți în lunile următoare. Analizele pieței arată că motorina rămâne mult mai expusă decât benzina, din cauza dependenței ridicate de importuri și a rolului său strategic în transport, agricultură și industrie. Potrivit estimărilor, prețurile pot crește cu 0,5 până la 4,5 lei pe litru, în funcție de gravitatea unei eventuale crize regionale, cu motorina în prima linie a scumpirilor”, a explicat Dumitru Chisăliță, potrivit Agerpres. Analiza descrie mai multe scenarii în care tensiunile geopolitice se traduc în scumpiri, prin mecanisme precum sancțiuni suplimentare, blocaje logistice, limitări la export sau perturbări în zona Mării Negre. Într-un scenariu considerat extrem (conflict extins, embargouri largi sau o criză energetică simultană în regiune), Chisăliță estimează că motorina ar putea depăși pragul de 10 lei/litru și, în situații extreme, ar putea ajunge la 12 lei/litru, în absența unor intervenții guvernamentale. Pe scurt, nivelurile de impact estimate în analiză sunt următoarele: scenariu cu tensiuni regionale și sancțiuni suplimentare: benzină +0,50 – +1,25 lei/litru; motorină +0,60 – +1,50 lei/litru; scenariu cu blocaje logistice, limitări la export sau perturbări în zona Mării Negre: benzină +1,25 – +2,25 lei/litru; motorină +1,75 – +3 lei/litru; scenariu extrem (conflict extins/embargouri/criză energetică regională): benzină +2 – +3,25 lei/litru; motorină +3 – +4,5 lei/litru. Un alt canal de transmitere a riscului geopolitic către piața locală, subliniază expertul, ține de regiune: prețurile din România sunt influențate și de rafinăriile din Bulgaria și Grecia, ambele expuse tensiunilor din proximitatea Mării Negre. În plus, Chisăliță notează că, în diverse studii, motorina este indicată ca fiind cu 40–80% mai sensibilă decât benzina la șocuri externe, iar raportat la prețurile menționate în analiză (7,74 lei/litru la benzină și 8,0 lei/litru la motorină), chiar și un scenariu fără escaladări dramatice ar însemna presiune suplimentară pentru șoferi și pentru costurile din economie. [...]
Bucureștiul modernizează transportul public - peste 300 de vehicule electrice și troleibuze achiziționate cu fonduri europene
Noile 22 de troleibuze autonome pentru București au ajuns în țară , potrivit Economica.net , care citează informații publicate de Primăria Municipiului București (PMB). Vehiculele, cumpărate cu fonduri nerambursabile, sunt în prezent garate la Ciolpani, la sediul furnizorului, urmând să fie mutate în depoul Bucureștii Noi după efectuarea ultimelor adaptări. „Urmează testele, pentru recepţia fiecărui troleu în parte, apoi, din primăvară, veţi putea călători cu ele, pe linia 86.” PMB precizează că troleibuzele sunt „cu autonomie”, adică pot circula fără alimentare de la rețeaua electrică pe o distanță de minimum 20 km. Fiecare vehicul are 12 metri lungime și o capacitate de 93 de pasageri (32 pe scaune), fiind dotat, între altele, cu aer condiționat, monitoare și rampă de acces pentru scaune cu rotile. Contractul are o valoare de 70,4 milioane de lei (fără TVA), finanțare nerambursabilă prin PNRR. Achiziția se înscrie într-un pachet mai larg de investiții în transport public finanțate din fonduri europene. PMB menționează că a cumpărat deja 100 de autobuze electrice și că până la finalul anului urmează să fie montate 100 de stații de încărcare, după care vehiculele vor intra în circulație; valoarea contractului este de 73,8 milioane de euro, din care 52 de milioane de euro sunt fonduri nerambursabile atrase din Programul Operațional Regional (POR). Totodată, Primăria mai arată că intenționează să achiziționeze încă 100 de troleibuze și 79 de tramvaie, tot cu fonduri nerambursabile, pentru care ar fi atras peste 553,3 milioane de lei, urmând „procedura de achiziție”, stabilirea prototipului și calendarul de furnizare. În iunie 2025, primarul interimar de la acel moment, Stelian Bujduveanu , anunța semnarea contractului pentru livrarea celor 22 de troleibuze noi, marca Yutong. Conform informațiilor citate, ofertantul câștigător a fost Anadolu Automobil Rom SRL, singurul participant la licitație, iar noile vehicule se adaugă altor achiziții de transport nepoluant realizate în ultimii ani (inclusiv 100 de troleibuze Solaris și 100 de tramvaie fabricate de Astra Arad). [...]
Creșterea interesului pentru smartphone-uri recondiționate în România - 57% dintre români au cumpărat second-hand în 2025
Creșterea pieței de smartphone-uri recondiționate în România a fost semnificativă în 2025, cu 57% dintre români achiziționând astfel de dispozitive , potrivit Profit.ro . Această tendință este susținută de prețurile mai accesibile și de considerentele de mediu, care au determinat 72% și, respectiv, 26% dintre consumatori să opteze pentru telefoane second-hand. Evoluția pieței și rolul României În 2025, Recommerce Group a raportat o cifră de afaceri globală de 210 milioane de euro, cu o creștere de 20% a volumelor de buyback. În Europa Centrală și de Est, compania a generat 20 de milioane de euro, România fiind un hub operațional important. Aici, 65.000 de dispozitive recondiționate au fost vândute, susținute de o echipă locală de 18 angajați. Comportamentul românilor și canalele care împing piața de smartphone-uri recondiționate Subiect Indicator Valoare Relevanță Cerere Români care au cumpărat telefon second-hand / recondiționat 57% Adopție mare, piață deja “mainstream”. Motivație Prețul ca motiv principal de cumpărare 72% Driver-ul #1 e costul. Motivație Motive de mediu la achiziție 26% Motiv secundar, dar real. Circularitate Români care au revândut un telefon 32% Alimentează fluxul pentru buyback/recondiționare. Dinamică Creștere revânzare vs anul anterior +6 pp Semnal că buyback-ul prinde tracțiune. Canal Preferă cumpărarea online pentru recondiționate 78% Online-ul domină clar achiziția. Piață (context) Pondere recondiționate în piața CEE 4–5% Încă mică → potențial mare de creștere. Benchmark Pondere recondiționate în Franța >20% Etalon de piață matură (mult peste CEE). Direcție Țintă creștere buyback în regiune ~40% Dacă se execută, crește oferta și presiunea pe preț. Studiul realizat de Kantar în ianuarie 2025 a relevat că 32% dintre români au revândut un telefon mobil, în creștere cu 6 puncte procentuale față de anul anterior. Aceasta reflectă un interes sporit pentru programele de buyback și economia circulară. Preferințele consumatorilor și inițiativele comerciale Majoritatea românilor (78%) preferă achiziția online pentru dispozitivele recondiționate. În acest context, Recommerce a lansat un magazin online dedicat, în parteneriat cu YOXO, în octombrie 2025. De asemenea, marii operatori telecom, precum Orange, Deutsche Telekom și Vodafone, au introdus oferte de telefoane recondiționate, impulsionând piața locală. „România are un potențial important de creștere pentru piața de smartphone-uri recondiționate, având în vedere că acestea reprezintă doar 4-5% din piața regională, comparativ cu peste 20% în Franța,” a declarat Recommerce. Perspective și planuri de dezvoltare Pentru 2026, Recommerce își propune să crească cu 40% activitatea de buyback în regiune și să extindă oferta către noi categorii de produse, precum MacBook-uri și iPad-uri. Această extindere ar putea stimula și mai mult piața locală, care prezintă un potențial semnificativ de creștere. Sinteză a pieței de smartphone-uri recondiționate Recommerce a intrat pe piața românească acum cinci ani, prin achiziția startup-ului local fenix.eco. Compania franceză a colaborat cu marii retaileri pentru a-și extinde prezența și a atinge obiectivele de vânzări stabilite pentru 2024. Această strategie a contribuit la consolidarea poziției României ca un actor important în regiunea Europei Centrale și de Est pentru piața de smartphone-uri recondiționate. [...]
Charles Michel îl acuză pe șeful NATO Mark Rutte că acționează ca un agent american - critică pentru politica conciliatoare față de Trump ce amenință coeziunea alianței
Charles Michel îl acuză pe Mark Rutte că se comportă ca „un agent american” , potrivit Euronews , într-o critică publică rară la adresa secretarului general al NATO, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre Europa și administrația președintelui american Donald Trump. Fostul președinte al Consiliului European a spus vineri, într-o intervenție la emisiunea „Europe Today”, că își pierde încrederea în Rutte și că abordarea acestuia față de Trump riscă să ducă alianța transatlantică spre „eșec total”. Mesajul central al lui Michel este că liderul NATO ar trebui să lucreze pentru coeziunea internă a alianței, nu să valideze reflexele de presiune ale Washingtonului asupra europenilor. „Vreau să fiu clar, Mark Rutte este dezamăgitor și îmi pierd încrederea. Nu mă aștept ca Mark Rutte să fie un agent american. Mă aștept ca Mark să lucreze pentru unitate în cadrul NATO.” Critica lui Michel vizează explicit ceea ce el numește „diplomație lingușitoare”, despre care susține că nu funcționează în fața „intimidării” și „amenințărilor” venite dinspre SUA. În această logică, concesiile și tonul împăciuitor nu ar tempera presiunile, ci ar încuraja repetarea lor, cu efect direct asupra solidarității dintre aliați. Contextul imediat este apariția lui Rutte în Parlamentul European, unde a susținut că Europa nu se poate apăra fără sprijin militar american. Declarațiile au provocat reacții rapide la Paris, iar ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a replicat că europenii „pot și trebuie să își asume propria securitate”, notează Defense News . Michel leagă această dispută de episoade recente în care Trump a folosit pârghii economice pentru a obține sprijin politic în Europa, indicând „criza Groenlandei”, când președintele american ar fi amenințat cu tarife împotriva a opt state europene până la susținerea ambițiilor sale privind teritoriul autonom danez. În acest cadru, Michel sugerează că rolul șefului NATO este să reducă faliile dintre aliați, nu să normalizeze o relație asimetrică în care Europa răspunde sub presiune. În paralel, el invocă și alte semnale de deteriorare a relației transatlantice, inclusiv sancțiunile americane împotriva fostului comisar european Thierry Breton, legate de reglementările digitale ale UE, potrivit Le Monde . Pentru Michel, aceste episoade întăresc ideea că Europa rămâne un partener „foarte loial”, dar nu ar trebui să accepte o dinamică în care unitatea NATO este subminată de calcule politice interne din SUA. Miza, dincolo de schimbul de replici, este credibilitatea conducerii NATO într-un moment în care europenii discută tot mai apăsat despre autonomia lor de securitate și despre capacitatea de a menține o poziție comună în fața presiunilor externe. Atacul frontal al lui Michel la adresa lui Rutte indică o fractură de încredere la nivel politic, cu potențial de a alimenta dezbaterea despre cât de „europeană” poate deveni, în practică, agenda alianței. [...]
Elon Musk ia în calcul lansarea unui telefon Starlink axat pe inteligență artificială - Dispozitiv optimizat pentru performanță maximă pe rețeaua satelitară Starlink
Elon Musk spune că un telefon Starlink „nu este exclus” , relansând discuția despre o intrare pe piața smartphone-urilor cu un dispozitiv „foarte diferit” de modelele actuale și orientat în primul rând spre inteligență artificială. Comentariile au apărut pe X pe 29 ianuarie , în contextul unei conversații despre ideea ca Meta și SpaceX să producă telefoane. Musk a sugerat că un eventual dispozitiv Starlink ar fi „optimizat pur pentru a rula rețele neuronale la performanță maximă pe watt”, adică pentru eficiență energetică în procesarea locală a sarcinilor de inteligență artificială, nu pentru setul clasic de funcții care diferențiază astăzi smartphone-urile (camere, aplicații sociale, divertisment). În aceeași logică, textul indică faptul că un astfel de telefon ar putea folosi rețeaua de sateliți Starlink pentru conectivitate independentă de infrastructura celulară tradițională. „Nu este exclus la un moment dat”, a scris Musk, adăugând că ar fi „un dispozitiv foarte diferit de telefoanele actuale. Optimizat pur pentru a rula rețele neuronale la performanță maximă pe watt”. Pentru piața smartphone-urilor tradiționale, semnalul contează mai ales prin direcția tehnologică sugerată: mutarea accentului de la „telefon ca platformă de aplicații” la „dispozitiv ca nod de inteligență” (hardware simplificat, cu procesare AI locală și conectare la servicii puternice din cloud). În text este menționată și o afirmație mai veche a lui Musk, din octombrie 2025, potrivit căreia smartphone-urile ar putea deveni depășite în cinci-șase ani, fiind înlocuite de dispozitive AI care ar elimina aplicațiile și sistemele de operare în forma cunoscută. Dacă o astfel de viziune ar prinde tracțiune, presiunea s-ar muta de la competiția pe camere și ecrane la competiția pe eficiența procesoarelor dedicate AI (NPU, unități de procesare neuronală) și pe integrarea cu rețele alternative de conectivitate. În același timp, materialul subliniază că Musk a fost, istoric, reticent față de fabricarea unui telefon, pe care a numit-o o sarcină uriașă, sugerând că ar face acest pas doar în anumite condiții legate de controlul magazinelor de aplicații. În paralel, textul plasează declarațiile în contextul discuțiilor despre consolidări corporative în jurul companiilor lui Musk, inclusiv negocieri SpaceX – xAI înaintea unei posibile listări, ceea ce ar putea influența capacitatea de a finanța și integra un proiect hardware cu ambiții de a schimba regulile jocului pe piața telefoanelor. [...]
Xiaomi 17 Ultra Leica Edition așteaptă lansarea globală- telefon cu focus major pe camera foto în 2026, conform Marques Brownlee
Xiaomi 17 Ultra Leica Edition e prezentat de Marques Brownlee ca un telefon care ridică standardul în zona foto, prin funcții și performanță de cameră clar peste medie. Într-o piață în care smartphone-ul e și computer, și cameră, modelul ăsta își asumă fără ocolișuri rolul de „cameră cu funcții de telefon”, punând experiența de fotografiere în centrul utilizării, nu aplicațiile sau partea clasică de telefonie. Caracteristici inovatoare ale camerei Xiaomi 17 Ultra Leica Edition este echipat cu o cameră principală impresionantă, având un senzor de un inch și 50 de megapixeli, cu o deschidere a diafragmei de f/1.67. De asemenea, include o cameră ultra-wide cu un obiectiv de 14mm și o cameră telefoto cu un senzor de 200 de megapixeli. Un aspect remarcabil este zoom-ul cu focalizare variabilă, care permite o tranziție lină între 75mm și 100mm, oferind o experiență de fotografiere unică. „Nu pot spune că este cea mai bună cameră de smartphone de pe piață, dar este cu siguranță cea mai distractivă experiență de cameră pe care am avut-o vreodată!” a declarat Marques Brownlee în recenzia sa video. Integrarea cu Leica Colaborarea cu Leica aduce un plus de rafinament acestui model, oferind utilizatorilor opțiuni de procesare a imaginii precum „Leica Vibrant” și „Leica Authentic”. Aceste moduri permit utilizatorilor să aleagă între imagini vibrante sau cu un aspect mai autentic, adăugând personalitate fiecărei fotografii. Lista de caracteristici notabile include: Senzor principal de 50 MP cu diafragmă f/1.67 Cameră ultra-wide de 14mm, 50 MP, f/2.2 Cameră telefoto de 200 MP cu zoom variabil Moduri de procesare a imaginii „Leica Vibrant” și „Leica Authentic” Performanțe și funcționalități suplimentare Pe lângă performanțele camerei, Xiaomi 17 Ultra Leica Edition se remarcă printr-un ecran de 6.9 inch cu rată de reîmprospătare de 120Hz și o baterie de 6800mAh care suportă încărcare rapidă de 90W. Telefonul este dotat cu procesorul Snapdragon 8 Elite Gen 5, asigurând performanțe de top. Cu toate acestea, există și câteva aspecte mai puțin perfecte. De exemplu, inelul metalic din jurul camerei, deși oferă o funcționalitate interesantă, poate fi uneori incomod de utilizat. De asemenea, setările camerei nu sunt întotdeauna reținute după închiderea aplicației, ceea ce poate fi frustrant pentru utilizatori. Marques concluzionează că Xiaomi 17 Ultra Leica Edition reprezintă o inovație semnificativă în domeniul telefoanelor inteligente, punând un accent deosebit pe experiența fotografică, ceea ce îl face un dispozitiv atractiv pentru pasionații de fotografie. [...]
Bitcoin scade sub 82.000 de dolari - piețele reacționează la nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Fed
Bitcoin a coborât sub 82.000 de dolari după nominalizarea lui Kevin Warsh la Fed , pe fondul unei reacții negative a piețelor la perspectiva unei politici monetare mai dure, potrivit Economic Times . Vineri, 30 ianuarie, prețul a atins temporar 81.000 de dolari, un minim al ultimelor două luni, iar mișcarea s-a propagat rapid în piața cripto prin lichidări de peste 1,68 miliarde de dolari, conform datelor CoinGlass citate de publicație. Declanșatorul a fost anunțul președintelui Donald Trump , făcut pe Truth Social, privind nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Rezervei Federale. Investitorii au interpretat numirea ca un semnal de „înăsprire” a condițiilor financiare: Warsh este asociat cu disciplină monetară și cu reducerea bilanțului Fed (adică retragerea lichidității din sistem), un mix care tinde să apese pe activele considerate riscante, inclusiv criptomonedele. Reacția nu s-a limitat la Bitcoin. Ethereum a coborât până la 2.733 de dolari, iar presiunea de vânzare s-a văzut și în alte clase de active, cu scăderi puternice la metale prețioase, potrivit Incrypted . În cripto, mișcarea a fost amplificată de pozițiile cu levier: doar Bitcoin a cumulat lichidări de 780 de milioane de dolari, iar cele mai afectate platforme au fost Hyperliquid, Bybit și Binance, în ceea ce sursa descrie drept cel mai mare val de la boom-ul post-ETF din 2024. În planul percepției de piață, miza este mai puțin legată de atitudinea personală a lui Warsh față de Bitcoin și mai mult de consecințele unei politici monetare restrictive. Markus Thielen, fondator al 10x Research, a declarat pentru CoinDesk că, sub o conducere Warsh, criptomonedele sunt privite „nu ca o protecție împotriva inflației”, ci ca „exces speculativ”, într-un context în care expansiunea monetară ar fi limitată. Nu există însă un consens că Warsh ar fi ostil activelor digitale. Într-un interviu din mai 2025 acordat Hoover Institution, el a spus că Bitcoin „nu mă neliniștește” și l-a descris drept „noul aur” pentru investitorii tineri, dar piața pare să fi reacționat la riscul ca, în practică, o eventuală reducere a lichidității și menținerea unor rate reale mai ridicate să diminueze apetitul pentru risc. Următorul reper este procesul de confirmare în Senat, unde nominalizarea a fost deja criticată de senatoarea Elizabeth Warren, care a numit-o „un nou pas în tentativa lui Trump de a controla banca centrală”, conform Al Jazeera . Până la clarificarea rezultatului, incertitudinea privind direcția Fed rămâne un factor de volatilitate pentru cripto și, mai larg, pentru activele de risc. [...]
Erdogan propune Turcia ca mediator între SUA și Iran - oferta vine pe fondul unei escaladări rapide a tensiunilor
Erdogan propune Turcia ca mediator între SUA și Iran , pe fondul unei escaladări rapide a tensiunilor, potrivit Times of Israel . Oferta a fost făcută într-o convorbire telefonică de vineri, 30 ianuarie, cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, iar Ankara spune că este gata să „asume un rol de facilitare” pentru detensionarea relației dintre Teheran și Washington. Inițiativa vine într-un moment în care riscul unei confruntări directe este din nou în creștere, iar Turcia încearcă să își folosească poziția regională și canalele de comunicare cu ambele părți pentru a împinge criza spre negocieri, nu spre o soluție militară. Din informațiile disponibile în acest stadiu, demersul rămâne o ofertă politică, fără un răspuns public din partea SUA. Oferta Ankarei și mesajul către Teheran: „facilitare” în loc de escaladare Erdogan a transmis că Turcia este pregătită să ajute la dezescaladarea tensiunilor cu SUA, încercând să se poziționeze ca intermediar acceptabil într-un dosar în care contactele directe sunt fragile și adesea blocate de condiții prealabile. Pentru Ankara, miza este dublă: evitarea unui conflict în proximitate și consolidarea rolului de actor diplomatic regional. După apelul Erdogan–Pezeshkian, Președinția iraniană a condiționat orice proces diplomatic de încetarea „acțiunilor beligerante și amenințătoare” ale SUA. Mesajul sugerează că Teheranul nu respinge din principiu formatul diplomatic, dar încearcă să fixeze cadrul de la început, inclusiv prin cerințe care pot îngreuna reluarea dialogului. Întâlnirile de la Istanbul: semnale prudente din partea Iranului La scurt timp, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a ajuns la Istanbul pentru discuții cu Erdogan și cu omologul său turc, Hakan Fidan. Într-o conferință comună, Araghchi a spus că Iranul nu are planuri imediate de a se întâlni cu oficiali americani, dar a lăsat o portiță deschisă, cu condiția stabilirii clare a „formei, locului și temelor” unor eventuale discuții, relatează Oman Observer . În același timp, Araghchi a trasat o linie roșie: capacitățile balistice ale Iranului nu ar urma să intre în negocieri. Această poziționare indică limitele în care Teheranul ar accepta o mediere și sugerează că orice efort diplomatic ar trebui să fie etapizat și concentrat pe subiecte unde există, măcar teoretic, spațiu de compromis. Diplomația ca alternativă la intervenția militară: poziția Turciei și presiunea SUA Hakan Fidan a reiterat opoziția Turciei față de o intervenție militară și a insistat că soluția trebuie căutată prin dialog, începând cu dosarul nuclear. El a confirmat discuții îndelungate cu trimisul special american Steve Witkoff și a spus că speră să contribuie la evitarea unei confruntări directe, conform ABC News . „Diplomația este singura cale eficientă.” În paralel, SUA au desfășurat un grup naval de luptă în Orientul Mijlociu, iar președintele Donald Trump a avertizat că este „pregătit, dispus și capabil” să lovească Iranul dacă va considera necesar. În acest context, oferta Turciei capătă relevanță tocmai ca alternativă la o logică a presiunii militare, însă eficiența ei depinde de disponibilitatea Washingtonului și Teheranului de a accepta un canal de comunicare credibil. Ce urmează și care sunt limitele medierii Pe lângă tensiunile directe cu SUA, Teheranul a criticat și decizia Uniunii Europene de a desemna Gărzile Revoluționare drept organizație teroristă, pe care a numit-o „o greșeală strategică”. Aceste elemente lărgesc frontul politic al crizei și pot complica orice încercare de a reduce rapid tensiunea. Deocamdată, inițiativa Ankarei rămâne la nivel de propunere, iar lipsa unui răspuns oficial din partea Washingtonului lasă deschisă întrebarea esențială: dacă medierea Turciei poate deveni un format acceptat de ambele părți sau va rămâne un demers de poziționare diplomatică într-un moment de presiune regională. [...]