Știri
Știri din categoria Externe
Guvernul României susține deschiderea rapidă a negocierilor de aderare a R. Moldova la UE, un mesaj reiterat marți de premierul Ilie Bolojan în discuțiile de la Palatul Victoria cu Igor Grosu, președintele Parlamentului de la Chișinău, potrivit Digi24.
Întrevederea a avut loc în contextul vizitei lui Igor Grosu în România, pentru participarea la a 10-a ediție a Black Sea and Balkans Security Forum. Pe agenda discuțiilor s-a aflat și procesul de pregătire a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, pe fondul unei „dinamici excelente” a colaborării bilaterale, conform informării transmise de Guvern.
În acest cadru, Executivul de la București își reafirmă sprijinul „ferm” pentru parcursul european al Republicii Moldova, atât la nivel politico-diplomatic, cât și prin „acțiuni concrete” de susținere a administrației de la Chișinău.
„Apartenenţa la Uniunea Europeană este calea cea mai sigură pentru progres şi o calitate mai bună a vieţii cetăţenilor Republicii Moldova”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.
Cei doi oficiali au trecut în revistă proiecte comune de interconectare în domeniile energiei și transporturilor, precum și măsuri pentru fluidizarea traficului la frontieră, atât pentru cetățeni, cât și pentru mărfuri, potrivit comunicării Guvernului. Din perspectiva mediului economic, aceste teme sunt relevante prin efectele potențiale asupra costurilor logistice și a securității aprovizionării, însă materialul nu oferă detalii despre termene sau proiecte punctuale.
Igor Grosu a mulțumit României pentru sprijinul „constant” și „multidimensional” și a subliniat importanța deschiderii efective a negocierilor de aderare „într-un timp cât mai scurt”.
La întâlnire au participat, din partea României, și consilierul de stat Luminița Odobescu, precum și ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian Leon Țurcanu.
Recomandate
Germania împinge UE spre condiționarea bugetului de sprijinul pentru Ucraina , o mișcare care riscă să blocheze negocierile financiare pe șapte ani și să amplifice tensiunile între statele membre, potrivit Digi24 . Cancelarul german Friedrich Merz susține că viitorul buget al Uniunii Europene ar trebui legat de obținerea unui acord privind un nou împrumut „de zeci de miliarde de euro” pentru Ucraina, argumentând că sprijinirea Kievului este „o responsabilitate europeană comună”, nu una lăsată la latitudinea fiecărui stat membru. Propunerea, transmisă și într-o scrisoare către președintele Consiliului European, Antonio Costa, a fost întâmpinată cu reacții dure în regiune. Premierul slovac Robert Fico a acuzat Berlinul de presiune politică. „Ceea ce face cancelarul german este un șantaj clasic, pe care îl resping.” Miza financiară: un nou împrumut de 70 de miliarde de euro În paralel, UE și partenerii săi discută acordarea unui nou împrumut de 70 de miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei) pentru sprijinirea Ucrainei în anul următor, pe fondul atacurilor continue ale Rusiei. Conform informațiilor citate, Uniunea Europeană ar urma să acopere aproximativ 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde lei), iar diferența de 25 de miliarde de euro (aprox. 125 miliarde lei) ar urma să vină de la aliați precum Marea Britanie, Canada și Japonia. Merz a explicat că vrea să evite repetarea formulei de anul trecut, când un împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) a fost convenit pe baza unor garanții și angajamente asumate de majoritatea statelor membre, în timp ce Cehia, Ungaria și Slovacia au obținut derogări. „În opinia mea, continuarea pe această cale nu este o opțiune bună. Trebuie să integrăm pe deplin politica privind Ucraina în bugetul UE.” Opoziție și din Ungaria: bugetul pe șapte ani, separat de alte angajamente Poziția Germaniei nu este împărtășită nici de premierul ungar Peter Magyar, aflat la Berlin pentru discuții privind cooperarea bilaterală. Magyar a transmis că nu consideră oportun ca bugetul european, construit pe un orizont de șapte ani, să fie condiționat de alte angajamente politice sau financiare. „Nu consider neapărat că este abordarea corectă ca bugetul european, care este conceput pentru o perioadă de șapte ani și destinat Europei, să fie legat de alte chestiuni.” În acest context, condiționarea bugetului UE de finanțarea Ucrainei devine un nou potențial punct de blocaj între statele membre, cu efect direct asupra calendarului și negocierilor pentru următorul cadru financiar multianual. [...]
UE a deschis un proces împotriva IBM, Atos și Leonardo , acuzând întârzieri și dispute contractuale legate de dezvoltarea noului sistem automatizat de control la frontiere, potrivit Digi24 . Miza este una operațională și de guvernanță a marilor proiecte IT publice: UE încearcă să sancționeze derapajele din faza de livrare, chiar dacă sistemul funcționează deja. Acțiunea în justiție a fost anunțată de eu-LISA , agenția europeană responsabilă de sistemele IT la scară mare din domeniul justiției și afacerilor interne. Țintele sunt grupul american IBM, compania franceză de IT Atos și grupul italian de apărare Leonardo, care au lucrat într-un consorțiu. Ce este EES și de ce contează Sistemul de intrare/ieșire (Entry/Exit System – EES) a fost introdus treptat începând din octombrie 2025 și presupune înregistrarea călătorilor la frontiere prin scanarea pașapoartelor, prelevarea amprentelor digitale și realizarea unor fotografii. Scopurile declarate sunt identificarea persoanelor care depășesc perioada legală de ședere, combaterea fraudelor de identitate și prevenirea migrației ilegale, relatează Reuters, citată de News.ro. De ce a ajuns UE în instanță cu furnizorii Potrivit Financial Times , care a relatat inițial despre proces, demersul a fost declanșat după ce consorțiul ar fi depășit în mod repetat termenele contractuale și ar fi contestat avertismentele și amenzile aplicate de eu-LISA. Publicația britanică mai notează că o corespondență consultată indică dispute privind întârzierile și sancțiunile financiare care ar data de mai mulți ani. Într-un punct important pentru utilizatori și autorități, eu-LISA susține că litigiul vizează etapa de dezvoltare, nu funcționarea curentă a sistemului. „Întrucât procedurile judiciare sunt în desfăşurare, nu comentăm detaliile cazului. Acestea vizează etapa de dezvoltare a sistemului şi nu afectează funcţionarea sa actuală”, a declarat un purtător de cuvânt al eu-LISA. Agenția afirmă, de asemenea, că EES este „pe deplin operațional” în Europa, în pofida problemelor care au dus la proces. Reacția companiilor IBM și Atos nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, iar Leonardo a refuzat să comenteze, potrivit informațiilor citate. În lipsa unor detalii publice despre pretențiile financiare sau termenele contestate, rămâne de urmărit dacă litigiul va produce consecințe contractuale sau de reputație pentru furnizori în viitoare proiecte IT europene. [...]
Miniștrii de externe ai G7 au discutat la Paris continuarea sprijinului pentru Ucraina, cu accent pe apărare antiaeriană și securitate energetică , pe fondul riscurilor pentru iarna 2026-2027 și al presiunii asupra stocurilor de interceptoare, potrivit Kyiv Post . Reuniunea a avut loc marți, 10 noiembrie, și a vizat coordonarea sprijinului internațional pentru Ucraina. Pe agenda discuțiilor s-au aflat asistența militară, securitatea energetică, sancțiunile împotriva Rusiei și eforturile diplomatice pentru încheierea războiului. Ucraina a fost reprezentată de ministrul de externe Andrii Sybiha, invitat la o sesiune dedicată de omologul său francez Jean-Noël Barrot, în contextul în care Franța deține președinția G7 în 2026. Presiune pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura energetică Conform Ministerului ucrainean de Externe, Sybiha le-a prezentat aliaților situația de pe front, consecințele atacurilor rusești și nevoile „cele mai urgente” ale Ucrainei pentru apărare și reziliență înainte de iarnă. Printre prioritățile menționate se numără întărirea apărării antiaeriene, creșterea presiunii asupra Rusiei, sprijinirea infrastructurii energetice și coordonarea pozițiilor privind eforturile de pace. Publicația notează că urgența ajutorului pentru apărarea antiaeriană vine în contextul unei penurii raportate de interceptoare Patriot , iar livrările „fiabile” pentru Ucraina în 2027 sunt puse sub semnul întrebării din cauza stocurilor europene scăzute de interceptoare PAC-2 și PAC-3. Pe partea de energie, securitatea energetică rămâne o preocupare majoră, Ucraina intrând în al cincilea sezon rece de la începutul invaziei la scară largă. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a avertizat pe 4 noiembrie că atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ar putea provoca un deficit de electricitate în sezonul de încălzire 2026-2027. Marea Neagră, pe agenda de securitate Discuțiile au fost așteptate să acopere și securitatea alimentară globală, precum și libertatea de navigație în Marea Neagră. În octombrie, cel puțin nouă nave cargo au fost lovite de drone navale în apropierea coastelor României și Bulgariei, incident soldat cu morți și dispăruți în rândul navigatorilor, potrivit informațiilor citate. Sybiha i-a mulțumit Franței pentru faptul că a plasat Ucraina în centrul agendei G7. Într-un mesaj pe X, el a transmis: „Jean-Noël, îți mulțumesc pentru primirea călduroasă și pentru că ai plasat Ucraina în centrul agendei reuniunii, inclusiv printr-o sesiune dedicată G7+Ucraina. Conducerea Franței în acest moment extrem de important contează cu adevărat.” Tot pe 10 noiembrie, ministrul ucrainean a avut discuții bilaterale cu secretarul de stat al SUA Marco Rubio, cu șefa diplomației UE Kaja Kallas și cu alți omologi din G7, inclusiv reprezentanți din Germania, Italia și Regatul Unit. Întâlnirea de la Paris a fost a doua reuniune formală a miniștrilor de externe ai G7 sub președinția franceză din 2026, după cea din martie, de la Vaux-de-Cernay. [...]
Un nou atac rusesc a lovit rețeaua Epicentr K, amplificând riscurile operaționale pentru cel mai mare retailer de bricolaj din Ucraina , după ce un centru comercial din Kropyvnytskyi a fost avariat și două persoane au fost rănite, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc marți dimineață și a vizat un centru comercial Epicentr K. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a transmis că prima lovitură a incendiat o mașină într-o parcare și a rănit două persoane, iar o a doua lovitură a declanșat un incendiu la un obiectiv de infrastructură civilă. Autoritățile spun că informațiile despre victime sunt în curs de clarificare, iar psihologi ai serviciului de urgență asistă persoanele aflate la fața locului. „Salvatorii lucrează în prezent la stingerea [incendiului]. Munca este complicată de amenințarea constantă a unor bombardamente repetate”, a transmis Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență. Impactul pentru Epicentr K: rețea mare, vulnerabilitate tot mai ridicată Lovitura de la Kropyvnytskyi se adaugă unei serii de atacuri asupra infrastructurii Epicentr K din vara acestui an. Compania a raportat pagube în cel puțin alte 13 orașe în ultimele luni, inclusiv pierderea, în octombrie, a ultimului său hub logistic major. Epicentr K este cel mai mare retailer ucrainean de îmbunătățiri pentru locuință. Potrivit articolului, compania operează 72 de centre comerciale în Ucraina, cu o suprafață totală de retail de peste 2 milioane de metri pătrați și aproximativ 38.000 de angajați. Conform situațiilor financiare înregistrate în YouControl, Epicentr K a generat venituri de 81,2 miliarde hrivne în 2025 (aprox. 9,3 miliarde lei). Context: atacuri repetate asupra retailului și logisticii Publicația notează că intensificarea a început în august, când Rusia și-a reorientat loviturile cu rachete balistice și drone către companii mari din retail, logistică și metalurgie. În acest interval, au fost raportate, între altele: distrugerea unui centru Epicentr într-un cartier rezidențial din Zaporijjea (12 august), urmată de un incendiu major; șase lovituri în 24 de ore care au distrus un mall din Nikolaev, unde au ars 42.000 de metri pătrați, iar 520 de angajați au rămas fără loc de muncă; lovirea de 10 ori a centrului de distribuție din Hmelnițki, cu distrugerea a circa 85% din bunurile stocate și izbucnirea a cinci incendii majore, conform companiei. În a doua parte a lunii octombrie, Epicentr K a raportat și o „undă” de atacuri în 48 de ore asupra facilităților sale, inclusiv distrugerea unui hipermarket din Kyiv (21 octombrie) și a mall-ului din Harkiv (24 octombrie), plus pagube în mai multe orașe. Pentru companie, seria de lovituri înseamnă întreruperi de activitate, pierderi de stocuri și presiune pe lanțul de aprovizionare, într-un moment în care rețeaua are zeci de mii de angajați și o amprentă națională extinsă. [...]
Consiliul pentru Pace creat de administrația Trump cere Israelului să lase să intre ajutoare esențiale în Gaza , după ce a catalogat drept „insuficient” răspunsul israelian la inundațiile masive din weekend, relatează CNN . Miza este una operațională: accesul la materiale și echipamente pentru adăpostire, drenaj și salubritate, într-un teritoriu în care infrastructura civilă a fost grav afectată de război. Ploile sezoniere au inundat zeci de mii de corturi în Gaza, unde aproape 2 milioane de palestinieni sunt strămutați, potrivit Națiunilor Unite. Într-un comunicat, Consiliul a cerut „intrarea și distribuirea urgentă” a unor bunuri de bază pentru iarnă, inclusiv pentru adăpost, igienă și drenaj, argumentând că acestea sunt critice pentru protejarea civililor. Ce cere Consiliul și de ce contează Consiliul pentru Pace solicită Israelului să autorizeze intrarea unor materiale considerate esențiale pentru gestionarea crizei umanitare, între care: materiale pentru adăposturi temporare; infrastructură de apă și canalizare; managementul deșeurilor; drenaj și evacuarea apelor uzate. În același timp, organizația – creată de administrația Trump și susținută de o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU – ar fi trebuit să supravegheze implementarea unui armistițiu în Gaza semnat cu un an în urmă și reconstrucția enclavei, însă demersul „a stagnat de luni”, potrivit CNN. Contextul umanitar: victime, infrastructură și capacitate medicală De la intrarea în vigoare a armistițiului nominal, în octombrie 2025, loviturile aproape zilnice ale Israelului au ucis peste 1.400 de persoane în Gaza, potrivit ONU, iar în enclavă nu funcționează complet niciun spital, mai notează publicația. În Deir al-Balah, o movilă de nisip s-a prăbușit peste corturile persoanelor strămutate după ploi puternice, omorând trei copii și o femeie, potrivit Ministerului Sănătății palestinian. Philippe Lazzarini, fost șef al agenției ONU pentru refugiații palestinieni (UNRWA), a spus că evaluarea Consiliului privind răspunsul Israelului este „un eufemism” și a criticat faptul că organismul „nu folosește nicio pârghie” pentru a aborda criza umanitară din Gaza. Pozițiile Israelului și ale Regatului Unit Israelul a transmis că peste 91.000 de corturi au intrat în Gaza înainte de iarnă, dar nu va permite intrarea echipamentelor grele necesare pentru operațiuni de amploare, precum curățarea și îndepărtarea molozului. COGAT (organismul israelian care coordonează activitățile guvernamentale în teritorii și supraveghează Gaza) a condiționat reconstrucția de dezarmarea completă a Hamas și a justificat blocarea echipamentelor prin riscul ca acestea să fie folosite pentru „capabilități teroriste”. Separat, ministrul britanic de Externe, Ed Miliband , a avertizat că situația umanitară se deteriorează și a spus că guvernul britanic „nu va sta deoparte”, într-un mesaj publicat pe X, pe fondul ploilor și al corturilor inundate. [...]
Bulgaria declară doliu național după un carambol cu 86 de vehicule și 12 morți , un eveniment care a perturbat inclusiv agenda oficială a vizitei președintei Comisiei Europene, potrivit Agerpres . Accidentul s-a produs marți, pe autostrada care leagă Sofia de Burgas (la Marea Neagră), pe fondul unei ceți dense. Inițial au fost anunțate 11 decese și 48 de răniți, însă una dintre persoanele rănite a murit ulterior la spital, ridicând bilanțul la 12 morți. În total, 51 de persoane au primit îngrijiri medicale în mai multe spitale, între acestea fiind și un cetățean român. Potrivit oficialilor citați, majoritatea vehiculelor implicate au fost camioane. Tragedia a avut loc în apropiere de Iambol, în estul Bulgariei, la aproximativ 300 de kilometri de Sofia. Secretarul general din Ministerul de Interne, Liubomir Nikolov, a declarat presei că ceața a fost, probabil, cauza accidentului, care ar fi început cu o coliziune între un autobuz și un autocamion, la circa 75 de kilometri vest de Burgas. Efecte operaționale: vizita Ursulei von der Leyen , scurtată; ședință de guvern anulată Ursula von der Leyen, aflată în vizită în Bulgaria, a transmis condoleanțe familiilor victimelor, iar programul ei a fost scurtat din cauza operațiunii de salvare de amploare, la care au participat aeronave și elicoptere militare. Totodată, o ședință de guvern programată pentru după-amiaza zilei, la Sofia, a fost anulată. Președintele Rumen Radev a anunțat că miercuri va fi zi de doliu național și și-a anulat participarea, planificată anterior, la conferința ONU privind schimbările climatice din orașul turcesc Antalya, potrivit postului public de radio BNR, citat de Agerpres. [...]
