Știri
Știri din categoria Apărare
MApN spune că oferta Damen Galați nu a intrat în SAFE deoarece nu acoperă configurația cerută, iar comparațiile de preț vehiculate în spațiul public ar fi „irelevante” în lipsa acelorași dotări, potrivit Mediafax. Explicația are miză directă pentru modul în care vor fi cheltuite fondurile atrase prin SAFE, într-un moment în care procedurile de achiziție sunt în derulare.
Într-o precizare transmisă marți, Ministerul Apărării afirmă că Damen ar fi avut în vedere un proiect de navă MOPV 2600 care „nu este optimizat” pentru a îndeplini complet misiunile de luptă din cerințele operaționale aprobate pentru proiectul SAFE, în special pe componenta de luptă antisubmarin.
„Oferta Damen se referă la o comparație cu alte produse decât cele incluse în SAFE, comparația fiind irelevantă. Damen are în vedere un proiect constructiv de navă MOPV 2600 care nu este optimizat pentru a îndeplini complet misiunile de luptă specificate în cerințele operaționale aprobate pentru proiectul SAFE, în special în ceea ce privește capabilitățile de luptă antisubmarin.”
MApN susține că, în articolele apărute pe subiect, sunt comparate prețurile comunicate de Damen pentru patru nave cu valoarea estimată aprobată pentru proiectele SAFE (nava de patrulare maritimă și vedeta de intervenție pentru scafandri), fără a ține cont de diferențele de echipare raportate la specificațiile tehnice aprobate de Forțele Navale.
Ministerul indică explicit că oferta Damen din 2025 nu ar fi inclus o serie de sisteme, aspect care s-ar reflecta în prețul prezentat de companie. Lista menționată de MApN include:
MApN afirmă că aceste sisteme sunt incluse în configurația definită prin specificația tehnică de achiziție aprobată pentru proiectul SAFE, iar costul lor se regăsește în valoarea aprobată de Parlament, „nu însă și în cele transmise de Damen”. Totodată, ministerul menționează că oferta Damen ar fi fost analizată comparativ în 2025, în procesul deciziei privind achiziția corvetei ușoare HISAR, „decizia fiind justificată”.
MApN arată că procedurile de atribuire sunt în derulare, iar comisiile de evaluare și experții cooptați au „deplina responsabilitate” și funcționează independent, cu respectarea legislației achizițiilor publice.
După aprobarea CSAȚ și aprobarea prealabilă a Parlamentului, Direcția Generală pentru Armamente a transmis operatorilor economici aprobați de CSAȚ, pentru fiecare proiect SAFE, invitațiile de participare la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în baza OUG nr. 62/2025 (cu modificările ulterioare). MApN mai precizează că nu va semna contracte în condiții dezavantajoase pentru instituție, invocând principiul eficienței utilizării fondurilor publice.
Mediafax notează că a solicitat un punct de vedere oficial de la Damen Galați și că va reveni dacă acesta va fi comunicat.
SAFE (Security Action For Europe) este un program de finanțare prin credite cu dobândă redusă, menționat în material ca fiind de 3%, pentru înzestrire și infrastructură asociată. România ar urma să poată accesa 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 miliarde lei), în tranșe, condiționat de îndeplinirea unor obiective asumate, iar contractele trebuie să poată fi finalizate până la sfârșitul anului 2030.
În cadrul SAFE, sunt menționate 21 de proiecte legate de MApN, totalizând 9,53 miliarde euro (aprox. 47,7 miliarde lei), dintre care zece cu achiziții în comun cu alte state și 11 cu achiziții individuale ale statului român.
Recomandate
Guvernul riscă să dubleze costul pentru patru nave militare , după ce o ofertă de 457 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei) transmisă în septembrie 2025 de Damen Galați nu a primit nici până acum un răspuns, în timp ce prin programul european SAFE sunt alocate 920 milioane euro (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru patru nave similare, potrivit News . Diferența de ordinul sutelor de milioane de euro pune presiune pe justificarea economică a achiziției, mai ales în condițiile în care SAFE este un instrument de finanțare pentru investiții strategice în înzestrare, infrastructură critică și securitate, cu un buget total de 16,7 miliarde euro. Ce includea oferta Damen și ce termene erau propuse Conform informațiilor prezentate, Damen Galați a transmis Forțelor Navale Române, pe 9 septembrie 2025, o ofertă pentru: două nave de patrulare : platforma navală propusă la 115 milioane euro fiecare, iar dotările realizate de Thales (inclusiv sistemul de management al luptei Tacticos, radare, armament etc.) la 85 milioane euro ; două nave pentru intervențiile scafandrilor , menționate în material ca parte a pachetului care ducea totalul la 457 milioane euro . Pentru navele de patrulare, Damen indica livrarea primei nave în 36 de luni , iar a doua în 42 de luni , pe baza unei analize tehnice care depășea 300 de pagini. Oferta era valabilă până la finalul anului 2025, dar, potrivit News, nu a primit răspuns. SAFE: buget de 920 milioane euro pentru nave „similare” În paralel, prin SAFE sunt alocate 920 milioane euro pentru patru nave similare , în timp ce Ministerul Apărării susține, în general, că nu va semna contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase pentru instituție. Materialul descrie și demersul unui manager de top de la Damen Galați, care, într-o scrisoare din februarie, a cerut o întrevedere cu ministrul Apărării, Radu Miruță , și cu șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, în calitate de coordonator național al Comisiei SAFE, în contextul lipsei de răspuns la oferta din 2025. Context: discuții de doi ani și vizite oficiale la șantier News trece în revistă discuțiile dintre Forțele Navale Române și Damen Galați, demarate la finalul lui 2023, precum și două vizite la șantier: în 25 ianuarie 2024 , când ministrul de atunci, Angel Tîlvăr, a lăudat capacitățile șantierului și a vorbit despre oportunități pentru industria de apărare din România; în 16 septembrie 2025 , când ministrul de atunci, Ionuț Moșteanu, a spus că își dorește ca navele planificate să fie construite în România și a indicat SAFE drept posibilă sursă de finanțare. În același context, persoane din conducerea MApN au declarat pentru News că, în discuțiile din 2024, se agrea un reper de preț de aprox. 100 milioane euro pentru o platformă neechipată și încă 50 milioane euro pentru dotări realizate de Thales. De ce contează: risc de cost mai mare și întrebări despre criteriile tehnice Miza economică este diferența dintre o ofertă concretă de 457 milioane euro și un buget SAFE de 920 milioane euro pentru nave descrise ca fiind similare. În lipsa unei explicații publice complete privind diferențele de specificații (și fără un răspuns formal către ofertant, potrivit materialului), crește riscul ca achiziția să fie percepută ca ineficientă din perspectiva costurilor și a utilizării fondurilor europene. News notează că MApN invocă faptul că nu va accepta condiții dezavantajoase, însă oferta Damen a rămas fără răspuns până la data publicării articolului. [...]
MApN ridică pragul de „eficiență a banului public” în achizițiile SAFE și transmite că nu va semna contracte în condiții dezavantajoase, în timp ce procedurile de atribuire sunt deja în derulare, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul acuzațiilor apărute în spațiul public privind modul în care ar fi fost selectate firmele pentru negocieri. Ce se schimbă, practic, în derularea achizițiilor Ministerul Apărării precizează că operatorii economici invitați la negocieri pentru contractele din Programul SAFE au fost aprobați în CSAT , iar documentațiile urmează să fie evaluate de comisiile nominalizate și de experți cooptați din structurile MApN. Instituția susține că aceste comisii funcționează „independent” și acționează „imparțial și obiectiv”, cu respectarea legislației în domeniul achizițiilor publice. În comunicatul citat, MApN indică faptul că Direcția Generală pentru Armamente a transmis invitațiile de participare către operatorii aprobați de CSAT pentru fiecare proiect SAFE, în cadrul procedurii de „negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare” (o procedură prevăzută de lege, folosită în anumite condiții). Miza: contracte mari, sub presiune publică și politică MApN afirmă explicit că nu va semna contracte care ar contraveni principiului eficienței utilizării fondurilor publice, raportat la documentațiile de atribuire aprobate. „MApN nu va semna contracte de achiziţie publică în condiţii dezavantajoase pentru instituţie (…) şi care contravin principiului eficienţei utilizării fondurilor publice.” Reacția ministerului este legată de acuzațiile potrivit cărora contractele SAFE ar fi fost influențate politic, inclusiv prin stabilirea firmelor de către angajați din Cancelaria premierului Ilie Bolojan, conform informațiilor prezentate. Context: ce este SAFE și cât vrea România să finanțeze SAFE („Acțiunea pentru securitatea Europei”) este descris ca un instrument financiar al Uniunii Europene, garantat din fonduri comunitare, destinat sprijinirii investițiilor în industria de apărare prin achiziții publice comune, axate pe capabilități militare prioritare și infrastructură cu utilizare duală. România ar fi obținut a doua cea mai mare alocare din program, de peste 16,6 miliarde euro (aprox. 83 miliarde lei), după Polonia. Din planul anual de înzestrare aprobat în CSAT și în Parlament, MApN a propus mutarea finanțării prin SAFE pentru 21 de proiecte de înzestrare, cu o valoare estimată a finanțării de 9,6 miliarde euro (aprox. 48 miliarde lei), pe cinci ani, între 2026 și 2030. Coordonarea accesării instrumentului SAFE este realizată de Guvern, prin Cancelaria Prim-Ministrului, care gestionează relația cu Comisia Europeană și cooperarea cu statele eligibile, iar implementarea se face în baza OUG nr. 62/2025, mai arată sursa. [...]
Tehnică militară grea va traversa județul Galați între 11 și 29 mai, ceea ce poate afecta temporar traficul pe mai multe rute. Potrivit Libertatea , deplasările sunt legate de exercițiul „Justice Sword 26”, desfășurat în Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Smârdan . În intervalul menționat, echipamente din cadrul Brigăzii 282 Blindată „Unirea Principatelor ”, din garnizoanele Focșani, Brăila și Galați, vor fi mutate pe drumuri publice către zona de instruire. Ministerul Apărării Naționale (MApN) este citat cu detalii despre traseele folosite. Rutele vizate și durata Conform informării MApN, tehnica militară va circula timp de aproape trei săptămâni pe următoarele trasee rutiere: Focșani – Hanu Conachi – Smârdan Brăila – Smârdan Galați – Smârdan Șendreni – Smârdan Trageri planificate, inclusiv cu muniție reală MApN precizează că, pe durata exercițiului, vor avea loc trageri „conform unor scenarii fictive”, atât cu muniție de manevră, cât și cu muniție reală. „Vă informăm că pe timpul derulării exercițiului «Justice Sword 26» vor fi executate, conform unor scenarii fictive, trageri atât cu muniție de manevră, cât și cu muniție reală.” Persoanele din zonele vizate sunt sfătuite să nu se îngrijoreze de prezența tehnicii militare sau de zgomotele asociate exercițiilor de tragere planificate. Ce tip de echipamente are brigada care participă În contextul exercițiului, articolul enumeră principalele categorii de tehnică din dotarea Brigăzii 282 Blindată „Unirea Principatelor”, între care: tancul TR-85M1 „Bizonul”; mașinile de luptă ale infanteriei MLI-84M „Jderul” (menționate cu rachete antitanc dirijate Spike și tunuri automate de 25 mm); transportoare amfibii blindate TAB-77 și vehicule blindate ușoare (VAMTAC și HMMWV/Humvee); sisteme de artilerie de 152 mm; sisteme antiaeriene Ghepard (Gepard), cu două tunuri de 35 mm; mijloace logistice și de sprijin (inclusiv camioane de transport logistic Iveco sau DAC, vehicule de evacuare medicală și autospeciale de geniu). Pentru șoferi și operatori economici locali, miza imediată este una operațională: prezența convoaielor militare pe rutele anunțate poate genera întârzieri punctuale și restricții de trafic pe segmentele folosite pentru deplasarea către Smârdan, pe toată perioada 11–29 mai. [...]
MApN a început în Alba și Hunedoara un exercițiu de mobilizare care testează pregătirea populației, economiei și teritoriului pentru apărare , potrivit Agerpres . Exercițiul, denumit MOBEX AB-HD-26, a demarat luni și este programat să se desfășoare până vineri, simultan, în cele două județe. Unghiul principal al demersului este unul operațional: autoritățile verifică, într-un cadru organizat, cât de funcționale sunt mecanismele de mobilizare și de pregătire pentru apărare la nivel local, nu doar în structurile militare, ci și în relație cu populația și economia. Din informațiile disponibile în material, exercițiul vizează „verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și teritoriului pentru apărare”, ceea ce indică o evaluare mai largă decât activități strict militare, cu accent pe capacitatea de punere în aplicare a planurilor și procedurilor în județele implicate. Agerpres precizează că articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt publice, în acest format, detalii despre scenariul exercițiului, activitățile concrete sau eventualele efecte pentru locuitori și instituții pe durata desfășurării. [...]
Statele Unite negociază extinderea prezenței militare în Groenlanda cu până la trei noi baze , într-un demers care ar putea schimba rapid echilibrul operațional în Arctica și pe flancul nordic al NATO, potrivit Focus . Discuțiile se poartă de luni de zile, „în culise”, între Washington și Danemarca, iar obiectivul ar fi înființarea a până la trei puncte de sprijin în sudul insulei, relatează The New York Times (citat de Focus). Miza operațională este supravegherea „GIUK Gap” – zona maritimă strategică dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit – unde SUA vor să urmărească mai atent activități navale ruse și chineze, potrivit BBC. Ce ar însemna noile baze și unde ar putea fi amplasate În prezent, SUA operează în Groenlanda un singur punct activ, Pituffik Space Base (în nord-vest), care monitorizează lansări de rachete pentru comandamentul aerian și spațial NORAD, conform BBC. Planurile discutate vizează însă sudul insulei, iar locațiile menționate în material includ: Narsarsuaq , pe amplasamentul unui fost punct american care include un aerodrom (potrivit BBC); Kangerlussuaq (sud-vest), ca variantă analizată (potrivit The New York Times). Ambele locuri au găzduit baze americane în Al Doilea Război Mondial și în Războiul Rece și ar avea încă infrastructură utilizabilă, notează aceeași sursă. Cadru legal: acordul din 1951, avantaj pentru Washington Baza negocierilor este un acord de apărare din 1951 între SUA și Danemarca, care ar oferi Washingtonului „drepturi extinse” pentru a-și amplifica activitățile militare în Groenlanda, potrivit mai multor experți în Arctica citați de The New York Times. Ulrik Pram Gad, cercetător la Danish Institute for International Studies, este citat spunând că Danemarca și Groenlanda ar putea teoretic să refuze, dar „în practică nu se face asta”, deoarece SUA ar putea prezenta controlul danez asupra insulei drept un risc de securitate. Politic: Trump vorbește despre „a deține” Groenlanda, pe fondul tensiunilor diplomatice În paralel cu negocierile discrete, președintele SUA Donald Trump a declarat în ianuarie că SUA ar trebui să „dețină” Groenlanda pentru a preveni accesul Rusiei sau Chinei, iar acest lucru s-ar putea face „pe calea ușoară sau pe calea dură”, potrivit BBC. Materialul arată că reacția Danemarcei la aceste declarații a alimentat o criză diplomatică cu aliatul din NATO, deși discuțiile ar fi continuat ulterior „într-un cadru mai calm”. Cine conduce discuțiile și ce reacții apar în Groenlanda Procesul ar fi coordonat la Washington de Michael Needham, oficial de rang înalt din Departamentul de Stat, care s-ar fi întâlnit de cel puțin cinci ori, din mijlocul lunii ianuarie, cu diplomați danezi și groenlandezi, inclusiv cu ambasadorul Danemarcei în SUA, Jesper Møller Sørensen, și cu Jacob Isbosethsen, cel mai înalt reprezentant al Groenlandei la Washington, potrivit BBC. Public, părțile rămân rezervate, însă în Groenlanda crește neliniștea, conform relatării The New York Times. O antreprenoare din vestul Groenlandei, Anso Lauritzen, spune că mulți localnici nu își doresc mai multă prezență militară, dar nu au pârghii reale dacă decizia se ia. O pensionară din Nuuk, Agnetha Mikka Petersen, afirmă că nu este mulțumită de perspectivă. De ce contează Dacă planul se concretizează, SUA ar obține o capacitate mai mare de supraveghere și reacție într-un coridor maritim-cheie al Atlanticului de Nord, într-un moment în care Arctica capătă greutate strategică. În același timp, combinația dintre negocieri „în spatele ușilor închise”, cadrul legal favorabil Washingtonului și opoziția locală descrisă în material poate complica gestionarea politică a proiectului în Danemarca și Groenlanda. [...]
Marea Britanie își extinde prezența militară în Strâmtoarea Hormuz și va trimite drone, avioane de vânătoare și o navă de război pentru a se alătura unei misiuni defensive de securizare a zonei, potrivit Reuters . Decizia are o miză operațională directă: întărirea capacității de supraveghere și reacție într-un punct maritim critic pentru transportul de energie și mărfuri, unde orice escaladare poate afecta rapid rutele comerciale și costurile de asigurare și transport. Reuters notează că pachetul de forțe include drone, avioane de vânătoare și o navă de război, care urmează să se alăture misiunii defensive axate pe securizarea Strâmtorii Hormuz. Publicația nu oferă, în materialul disponibil, detalii despre calendarul exact al desfășurării, tipurile de platforme sau durata misiunii. [...]
