Știri
Știri din categoria Externe
Premierul ungar Peter Magyar a introdus un mecanism intern de veto pentru patru ministere-cheie, o mișcare care poate influența viteza și coerența deciziilor guvernamentale într-un moment în care UE își înăsprește regimul de sancțiuni, potrivit The Jerusalem Post.
Magyar și miniștrii săi au depus jurământul marți, în aceeași zi în care au fost finalizate audierile parlamentare de confirmare, completând astfel formarea cabinetului. În debutul mandatului, premierul a anunțat că miniștrii Sănătății, Justiției, Educației și Finanțelor vor avea putere de veto asupra deciziilor guvernului, argumentând că aceste portofolii „se confruntă cu cele mai complexe sarcini” în ciclul de guvernare care urmează.
Acordarea dreptului de veto unor miniștri poate funcționa ca un filtru suplimentar în procesul decizional, cu potențialul de a:
În același timp, un astfel de mecanism poate încetini luarea deciziilor sau poate genera blocaje interne, în funcție de modul în care este aplicat și de raportul de forțe din cabinet.
Decizia vine după ce, la scurt timp de la inaugurarea lui Magyar, Uniunea Europeană a convenit sancționarea mai multor coloniști israelieni acuzați de acte de violență împotriva palestinienilor, notează publicația. În trecut, predecesorul său, Viktor Orban, a folosit frecvent dreptul de veto pentru a bloca sancțiuni ale UE privind Israelul.
Materialul mai arată că cea mai importantă schimbare în lista de sancțiuni este orientarea către entități instituționale și financiare, nu doar către persoane. Ținta centrală este organizația Amana, pentru care sunt așteptate înghețări de active și interdicții de tranzacționare, măsuri care ar urma să-i complice activitatea în relația cu instituțiile financiare.
În acest cadru, noua arhitectură de decizie din guvernul ungar poate deveni relevantă pentru modul în care Budapesta își calibrează pozițiile și reacțiile la dosare europene sensibile, inclusiv cele legate de sancțiuni.
Recomandate
Declarația lui Erdogan mută dosarul UE într-un plan secund, cu efect direct asupra predictibilității relației Turcia–UE , într-un moment în care negocierile sunt deja blocate, potrivit Economica . Președintele Turciei a spus duminică, într-un interviu pentru Al Jazeera, că „ Uniunea Europeană nu este o prioritate pentru noi”. În același timp, el a susținut că Ankara „nu a închis ușa” aderării, dar că subiectul nu mai este pe lista scurtă de obiective, relatează Agerpres. Erdogan a mai afirmat că Uniunea Europeană ar fi „perdantul” dacă ar continua să respingă Turcia. Negocierile sunt înghețate de ani, pe fondul criticilor privind statul de drept Turcia este candidată la aderarea la UE din 1999, iar negocierile au fost deschise în 2005. Totuși, acestea au fost înghețate din cauza „regresului continuu” al Turciei în materie de democrație, stat de drept și drepturi fundamentale, notează dpa, citată de Economica. Context intern: cazul Imamoglu, în centrul criticilor recente În plan intern, conducerea Turciei a fost criticată în special pentru acțiunile împotriva opoziției, inclusiv pentru încarcerarea lui Ekrem Imamoglu , fost primar al Istanbulului și rival politic al lui Erdogan. Procesul „de mari proporții” împotriva lui Imamoglu urmează să continue luni, la tribunalul din districtul Silivri (Istanbul). Acesta se confruntă cu acuzații de corupție, spălare de bani și constituirea unei organizații infracționale. Opoziția consideră că procesul este motivat politic și îl acuză pe Erdogan că încearcă să își elimine principalul rival prin intermediul sistemului judiciar, acuzații pe care guvernul le neagă. [...]
Germania pregătește încă șase luni de controale la frontieră , o decizie care prelungește o excepție de la regulile Schengen și poate menține timpi suplimentari de tranzit pentru transportatori și navetiști, potrivit G4Media . Măsura ar urma să fie extinsă până la jumătatea lunii martie 2027, după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt , a transmis Comisiei Europene o notificare oficială. Informația a fost confirmată de o purtătoare de cuvânt a ministerului, după ce ziarul Bild a publicat primul această informație, conform agenției DPA. Ce se schimbă și de ce contează pentru circulația în UE În mod normal, frontierele interne ale Uniunii Europene ar trebui să rămână deschise în baza Acordului Schengen. Totuși, Germania a introdus controale la toate frontierele sale în septembrie 2024, iar de atunci le-a prelungit de trei ori, cel mai recent până la jumătatea lunii septembrie 2026. Dacă Bruxelles-ul nu ridică obiecții, noua prelungire ar menține controalele încă șase luni, până la jumătatea lunii martie 2027. Motivația invocată: migrația ilegală și „evenimentele” de la frontierele externe Dobrindt a justificat necesitatea continuării controalelor prin presiunea migrației ilegale, invocând „evenimentele de la frontierele externe ale Europei”. Potrivit DPA, el anunțase deja intenția la finalul lunii iulie, în contextul în care zeci de mii de migranți au trecut temporar granița din Maroc în exclava spaniolă Ceuta. Ce urmează Următorul pas este evaluarea la nivelul Comisiei Europene. Sursa nu precizează un calendar al deciziei, ci doar că prelungirea depinde de lipsa unor obiecții din partea Comisiei. [...]
Rusia ridică miza diplomatică față de Londra după ce ministrul de Externe Serghei Lavrov a spus că Moscova ar putea considera implicarea britanică în lovituri ucrainene pe teritoriul Rusiei drept „participare directă la război”, „cu toate consecințele care decurg”, potrivit Kyiv Post . Lavrov a făcut declarațiile la televiziunea de stat rusă, citat de agenția TASS, susținând că Rusia „are dreptul” să trateze o eventuală implicare a forțelor britanice în atacuri asupra teritoriului rus ca pe o escaladare care schimbă natura conflictului. El a adăugat că „îi pare rău pentru Marea Britanie dacă rămâne cu Ucraina până la capăt”. În același context, Lavrov a invocat o avertizare anterioară a președintelui Vladimir Putin, potrivit căreia Moscova își rezervă dreptul de a răspunde oriunde consideră că interesele sau proprietatea Rusiei sunt amenințate. De la acuzații privind drone britanice la amenințări cu „consecințe” Declarațiile vin după ce Ambasada Rusiei la Londra a acuzat Marea Britanie că escaladează conflictul, pe fondul unor relatări că drone fabricate în Marea Britanie ar fi fost folosite în lovituri ucrainene „în adâncime” împotriva unor ținte din interiorul Rusiei. Avertismentul ambasadei a urmat unui articol din The Sunday Times, care a relatat că forțele ucrainene ar fi utilizat, în ultimele șase luni, drone produse de două companii britanice în operațiuni de lovire la distanță, inclusiv asupra rafinăriilor de petrol și a altor infrastructuri. Unul dintre sistemele menționate este drona cu propulsie cu reacție „Nyan”, produsă de Callen-Lenz, o subsidiară a BAE Systems . Reacția Londrei: sprijinul pentru Ucraina rămâne neschimbat Marea Britanie a respins amenințările Moscovei. Publicația amintește că un purtător de cuvânt al Ministerului britanic al Apărării a transmis că „Marea Britanie este umăr la umăr cu Ucraina” și rămâne angajată să ofere echipamentele de care Kievul are nevoie pentru a se apăra în fața invaziei ruse. Premierul britanic Andy Burnham a întărit marți această poziție, afirmând că Regatul Unit va continua să sprijine Ucraina „100%” și nu se va lăsa intimidat de avertismentele Moscovei. „Nu suntem prieteni de conjunctură”, a spus Burnham, adăugând că Marea Britanie va rămâne alături de Ucraina „în ceasul ei de nevoie”. [...]
Rusia a lovit regiunea Zaporijjea de 1.019 ori în 24 de ore, iar amploarea atacurilor cu drone și artilerie ridică presiunea asupra infrastructurii și locuirii civile , potrivit Kyiv Post , care citează autoritățile regionale ucrainene. Bilanțul raportat: doi morți și 10 răniți. Atacurile au vizat 52 de localități din regiune, iar victimele au fost înregistrate în orașul Zaporijjea și în districtul din jur, conform guvernatorului regional Ivan Fedorov . Publicația notează că informațiile au fost actualizate dimineața (ora Kievului), după ce o raportare inițială a autorităților locale indica un mort și șase răniți într-un atac asupra orașului. Ce arată cifrele despre intensitatea loviturilor În intervalul de 24 de ore menționat, autoritățile regionale au raportat: 717 lovituri cu drone de diverse tipuri, predominant drone FPV (first-person-view, operate cu imagine în timp real); 19 lovituri aeriene asupra a 13 localități; 276 atacuri de artilerie asupra a peste 20 de localități; 7 atacuri cu sisteme de lansare multiplă a rachetelor. Printre localitățile menționate ca ținte ale loviturilor aeriene se numără Komyshuvakha, Novomykolaivka, Tavriiske, Yuliivka și Orikhiv, alături de comunități mai apropiate de linia frontului. Impact operațional: pagube raportate la locuințe și infrastructură Autoritățile au primit 192 de sesizări privind pagube la locuințe, vehicule și infrastructură, după atacuri. În orașul Zaporijjea, loviturile au avariat clădiri rezidențiale și au declanșat un incendiu. Kyiv Post amintește că regiunea rămâne una dintre cele mai lovite zone ale Ucrainei, Rusia folosind o combinație de drone, bombe aeriene ghidate, artilerie și sisteme de rachete împotriva comunităților aflate atât aproape de front, cât și în spatele acestuia. [...]
Meta intră într-un proces cu miză de despăgubiri de zeci sau sute de miliarde de dolari , după ce un grup de 29 de state americane o acuză că ar fi proiectat Facebook și Instagram pentru a crea dependență în rândul copiilor, potrivit Agerpres . Compania respinge acuzațiile, într-un dosar care poate forța schimbări de funcționare pentru unele dintre cele mai folosite aplicații la nivel global. Procesul a început marți la tribunalul federal din Oakland, California , și este descris de experți drept cel mai important test juridic de până acum privind efectele rețelelor sociale asupra tinerilor utilizatori. În acest cadru, jurații urmează să emită un aviz consultativ, însă verdictul privind răspunderea Meta va fi stabilit de judecătoarea Yvonne Gonzalez Rogers . Ce cer statele americane și care sunt acuzațiile Acțiunea este susținută de un grup bipartizan de 29 de state, care solicită despăgubiri „de zeci sau chiar sute de miliarde de dolari”, precum și modificări ale modului în care Meta își desfășoară activitatea. Patru state care conduc demersul — California, Colorado, Kentucky și New Jersey — acuză Meta că a conceput Facebook și Instagram pentru a atrage utilizatorii tineri, alimentând anxietatea, depresia și chiar sinuciderea, și că ar fi indus în eroare consumatorii în privința siguranței platformelor. Separat, toate cele 29 de state susțin că Meta ar fi încălcat legea federală prin colectarea și utilizarea necorespunzătoare a datelor personale ale copiilor. Apărarea Meta: „nu există o legătură clară” în cercetări În fața instanței, procurorul general adjunct al Californiei, Megan O’Neill, a descris modelul de afaceri al Meta ca fiind orientat spre maximizarea timpului petrecut în aplicații și colectarea de date, cu accent pe utilizatorii minori. „A funcționat extrem de bine în cazul copiilor”, a afirmat O’Neill, susținând că Meta „avea nevoie de copii” și, în același timp, trebuia să îi convingă pe adulți că platformele sunt sigure. De cealaltă parte, avocatul Meta, Paul Schmidt, a spus că, deși unii utilizatori ai rețelelor sociale se confruntă cu probleme, cercetările nu ar fi arătat „nicio legătură clară” între utilizarea rețelelor sociale de către adolescenți și o scădere a bunăstării. El a mai afirmat că Mark Zuckerberg, cofondator și director general, împărtășește dorința companiei de a-și îmbunătăți serviciile pentru a nu reprezenta un pericol pentru utilizatori. De ce contează: presiune financiară și risc de schimbări de produs Dincolo de miza reputațională, cazul are un potențial impact economic major prin nivelul despăgubirilor cerute și prin posibilitatea impunerii unor schimbări de funcționare care ar putea afecta modul în care platformele atrag și monetizează publicul tânăr. În paralel, dosarul se înscrie într-un val mai larg de litigii: Meta și alte companii de social media — inclusiv Snap, ByteDance (TikTok) și Alphabet (YouTube) — se confruntă cu mii de procese intentate de state, municipalități, districte școlare și persoane fizice, pe tema efectelor acestor platforme asupra tinerilor utilizatori. [...]
Rusia pregătește reconstrucția depozitelor comerciale lovite de dronele ucrainene , după ce atacurile din ultima lună au afectat masiv capacitatea de stocare a Wildberries , cel mai mare retailer online din țară, potrivit HotNews . Președintele Vladimir Putin a cerut guvernului, miercuri, să lanseze un program de reconstrucție, cu implicarea statului, pentru centrele logistice avariate sau distruse. Atacurile ucrainene au început pe 18 iulie și au vizat, conform informațiilor citate de Reuters, cel puțin 24 de depozite ale Wildberries, provocând explozii și incendii care au distrus o parte importantă din capacitatea companiei de stocare. Putin nu a numit explicit Wildberries, dar a spus că o serie de centre logistice trebuie reconstruite și a cerut ca refacerea să se facă „la un nivel tehnologic calitativ nou”. „Este esențial să ne asigurăm că refacerea facilităților avariate se realizează la un nivel tehnologic calitativ nou.” Impact operațional: rețeaua logistică, sub presiune Ucraina a susținut duminică faptul că loviturile sale au scos din funcțiune șapte dintre cele mai mari zece centre logistice ale Wildberries . Ministerul Apărării de la Kiev a afirmat pe Facebook că cel mai recent atac a avut loc sâmbătă seară, când au fost lansate mai multe drone asupra regiunii Moscova. Pe lângă depozitul din Domodedovo, Kievul a indicat și oprirea activității centrului logistic din parcul industrial Koledino, informație preluată prin citări ale agențiilor EFE și Agerpres. Conform aceleiași versiuni, depozitul Koledino ar fi avut o suprafață de 250.000 de metri pătrați. Costuri și finanțare: estimări ucrainene de ordinul miliardelor Serviciul Ucrainean de Informații Externe a estimat pagubele economice pentru Wildberries la peste 100 de miliarde de ruble (1,051 miliarde de euro, aprox. 5,25 miliarde lei). Într-un scenariu pesimist, pierderile ar putea ajunge la 200 de miliarde de ruble (2,101 miliarde de euro, aprox. 10,5 miliarde lei), potrivit aceleiași surse. Kievul mai susține că nevoile totale de finanțare ale Wildberries sunt deja estimate la 1,3 trilioane de ruble (13,66 miliarde de euro, aprox. 68,3 miliarde lei). Context: atacuri asupra infrastructurii și presiune suplimentară prin sancțiuni Putin a afirmat că economia Rusiei are o creștere modestă în pofida sancțiunilor occidentale și a atacurilor ucrainene asupra infrastructurii și industriei, susținând că acestea nu au produs „consecințe critice”, deși „provoacă daune”. În paralel, Reuters notează că benzinăriile din Moscova au reimpus limite la alimentarea cu combustibil, pe fondul unei crize de aprovizionare legate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești (context detaliat de HotNews într-un material separat). La nivel european, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că Uniunea Europeană ar urma să impună în lunile următoare „cele mai ample sancțiuni de până acum” împotriva Rusiei. Ucraina spune că strategia sa urmărește creșterea costurilor pentru Rusia în continuarea războiului început în februarie 2022, iar președintele Volodimir Zelenski a justificat atacurile asupra Wildberries prin acuzația că firma ar depozita provizii militare și componente de drone. [...]
