Știri
Știri din categoria Externe
Premierul ungar Peter Magyar a introdus un mecanism intern de veto pentru patru ministere-cheie, o mișcare care poate influența viteza și coerența deciziilor guvernamentale într-un moment în care UE își înăsprește regimul de sancțiuni, potrivit The Jerusalem Post.
Magyar și miniștrii săi au depus jurământul marți, în aceeași zi în care au fost finalizate audierile parlamentare de confirmare, completând astfel formarea cabinetului. În debutul mandatului, premierul a anunțat că miniștrii Sănătății, Justiției, Educației și Finanțelor vor avea putere de veto asupra deciziilor guvernului, argumentând că aceste portofolii „se confruntă cu cele mai complexe sarcini” în ciclul de guvernare care urmează.
Acordarea dreptului de veto unor miniștri poate funcționa ca un filtru suplimentar în procesul decizional, cu potențialul de a:
În același timp, un astfel de mecanism poate încetini luarea deciziilor sau poate genera blocaje interne, în funcție de modul în care este aplicat și de raportul de forțe din cabinet.
Decizia vine după ce, la scurt timp de la inaugurarea lui Magyar, Uniunea Europeană a convenit sancționarea mai multor coloniști israelieni acuzați de acte de violență împotriva palestinienilor, notează publicația. În trecut, predecesorul său, Viktor Orban, a folosit frecvent dreptul de veto pentru a bloca sancțiuni ale UE privind Israelul.
Materialul mai arată că cea mai importantă schimbare în lista de sancțiuni este orientarea către entități instituționale și financiare, nu doar către persoane. Ținta centrală este organizația Amana, pentru care sunt așteptate înghețări de active și interdicții de tranzacționare, măsuri care ar urma să-i complice activitatea în relația cu instituțiile financiare.
În acest cadru, noua arhitectură de decizie din guvernul ungar poate deveni relevantă pentru modul în care Budapesta își calibrează pozițiile și reacțiile la dosare europene sensibile, inclusiv cele legate de sancțiuni.
Recomandate
Guvernul României susține deschiderea rapidă a negocierilor de aderare a R. Moldova la UE , un mesaj reiterat marți de premierul Ilie Bolojan în discuțiile de la Palatul Victoria cu Igor Grosu, președintele Parlamentului de la Chișinău, potrivit Digi24 . Întrevederea a avut loc în contextul vizitei lui Igor Grosu în România, pentru participarea la a 10-a ediție a Black Sea and Balkans Security Forum . Pe agenda discuțiilor s-a aflat și procesul de pregătire a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, pe fondul unei „dinamici excelente” a colaborării bilaterale, conform informării transmise de Guvern. În acest cadru, Executivul de la București își reafirmă sprijinul „ferm” pentru parcursul european al Republicii Moldova, atât la nivel politico-diplomatic, cât și prin „acțiuni concrete” de susținere a administrației de la Chișinău. „Apartenenţa la Uniunea Europeană este calea cea mai sigură pentru progres şi o calitate mai bună a vieţii cetăţenilor Republicii Moldova”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. Proiecte cu impact economic: energie, transporturi și frontieră Cei doi oficiali au trecut în revistă proiecte comune de interconectare în domeniile energiei și transporturilor, precum și măsuri pentru fluidizarea traficului la frontieră, atât pentru cetățeni, cât și pentru mărfuri, potrivit comunicării Guvernului. Din perspectiva mediului economic, aceste teme sunt relevante prin efectele potențiale asupra costurilor logistice și a securității aprovizionării, însă materialul nu oferă detalii despre termene sau proiecte punctuale. Igor Grosu a mulțumit României pentru sprijinul „constant” și „multidimensional” și a subliniat importanța deschiderii efective a negocierilor de aderare „într-un timp cât mai scurt”. La întâlnire au participat, din partea României, și consilierul de stat Luminița Odobescu, precum și ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian Leon Țurcanu. [...]
Discuțiile din UE despre un negociator cu Rusia pentru Ucraina se mută spre un nume cu greutate, Angela Merkel , pe fondul presiunii ca viitorul mediator să aibă legitimitate largă în Europa, inclusiv în Est și în statele baltice, potrivit Mediafax , care citează Der Spiegel. Publicația germană scrie că, în cercurile politice din Germania, se discută ideea ca fostul cancelar Angela Merkel să fie un mediator potrivit în negocierile dintre Rusia și Ucraina. Argumentele invocate sunt că Merkel vorbește rusa, îi cunoaște personal pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe președintele rus Vladimir Putin și, fiind retrasă din prim-plan în ultimii ani, ar putea avea o poziție mai obiectivă față de conflict. Contextul discuțiilor este propunerea lui Vladimir Putin ca fostul cancelar Gerhard Schröder să fie mediator, ceea ce a declanșat în Uniunea Europeană dezbateri intense despre posibile negocieri. Der Spiegel notează că, după „experiența nefericită” a medierii SUA, UE ar vrea de această dată să participe direct la discuții. Kaja Kallas , șefa diplomației europene, a criticat ideea ca Moscova să influențeze alegerea persoanei care ar urma să medieze. Ea a spus că „nu ar fi foarte inteligent” să fie lăsat Kremlinul să dicteze candidatul pentru negocieri. Miza politică: acceptul Europei de Est și al statelor baltice Președintele Conferinței de Securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger, a avertizat că, indiferent cine va fi ales, mediatorul trebuie să obțină „o aprobare largă la nivel european, în special din partea Europei de Est și a țărilor baltice”. Der Spiegel amintește că Merkel a fost criticată în trecut de Polonia și de statele baltice pentru susținerea proiectului gazoductului Nord Stream 2. Totodată, ea a avut un rol important în acordurile de la Minsk din 2014 și 2015, care nu au împiedicat invazia rusă din 2022. Poziția Angelei Merkel: fără solicitare oficială, fără refuz explicit Biroul fostului cancelar a declarat pentru Der Spiegel că „nu au primit nicio solicitare” privind un rol de mediator. Întrebat dacă Merkel ar putea accepta o astfel de poziție, biroul ei nu a oferit „niciun răspuns negativ”, potrivit aceleiași surse. [...]
Ucraina cere UE să medieze un „ armistițiu aeroportuar ” care ar reduce blocajele din aviație , într-un moment în care atacurile cu drone provoacă tot mai des opriri ale activității pe aeroporturile rusești și mențin închis spațiul aerian ucrainean, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean de externe, Andrei Sibiga , a propus ca Uniunea Europeană să contribuie la un acord cu Rusia pentru renunțarea reciprocă la atacurile asupra aeroporturilor. Ideea a fost prezentată la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor UE, la Bruxelles, iar conceptul vizează o încetare a loviturilor asupra infrastructurii aeroportuare de ambele părți. De ce contează: impact operațional direct în transportul aerian Sibiga a argumentat că procesul diplomatic „sub egida SUA” a încetinit și că președintele rus Vladimir Putin nu ar da semne că ar fi dispus să accepte un acord de pace cuprinzător. În acest context, Kievul consideră că Europa ar avea nevoie de „un nou rol” în negocieri, fără ca asta să însemne înlocuirea Statelor Unite. „Poate că vom încerca să ajungem la așa-numita «armistițiu aeroportuar»”, a declarat Andrei Sibiga, explicând că ar însemna încetarea reciprocă a atacurilor asupra aeroporturilor. Miza este una pragmatică: potrivit ministrului, Rusia ar putea fi interesată de o astfel de înțelegere deoarece marile aeroporturi rusești se confruntă tot mai des cu întreruperi ale activității din cauza atacurilor cu drone, ceea ce se traduce în întârzieri, anulări și aglomerări în terminale. Ce ar urma să facă UE Conform aceleiași surse, partenerii europeni ar putea crea „o platformă separată” sau „un grup special” pentru a discuta acest format. Sibiga a mai spus că președintele Volodîmîr Zelenski ar fi discutat deja ideea cu unii lideri europeni. Ministrul a insistat că inițiativa ar trebui să fie complementară eforturilor SUA, nu o alternativă: „Aceasta ar trebui să fie o direcție complementară — nu una care să înlocuiască sau să fie alternativă”, a spus șeful diplomației ucrainene. Context: spațiul aerian ucrainean rămâne închis, iar Rusia are opriri repetate Ucraina și-a închis oficial spațiul aerian pentru aviația civilă pe 24 februarie 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă, iar zborurile regulate de pasageri nu mai operează în țară. În Rusia, opririle temporare ale activității aeroporturilor au devenit recurente pe fondul atacurilor cu drone, cu efecte în lanț asupra traficului aerian. Digi24 citează date publicate de „Kommersant”, pe baza calculelor „AlfaStrakhovanie”, potrivit cărora în 2025 peste 4,5 milioane de ruși s-au confruntat cu întârzieri ale zborurilor de trei ore sau mai mult, principalul motiv fiind restricțiile impuse din cauza amenințării dronelor. Publicația mai notează că, în zilele de 5 și 6 iulie ale anului trecut, un episod de perturbare majoră — cu „câteva sute” de zboruri anulate și aproximativ 2.000 amânate — ar fi putut costa companiile aeriene aproximativ 20 de miliarde de ruble, potrivit declarațiilor oferite „Kommersant” de reprezentanți ai transportatorilor și experți. În luna mai a acestui an, în aeroporturile din Moscova, în decurs de câteva zile, au fost întârziate sau anulate aproape 3.000 de zboruri din cauza atacurilor cu drone, iar pasagerii au petrecut „zile întregi” în terminale. În acest cadru, „armistițiul aeroportuar” este prezentat ca o soluție limitată, cu țintă operațională, care ar putea reduce presiunea imediată asupra transportului aerian, chiar dacă nu ar echivala cu un acord de pace mai amplu. [...]
Muntenegru ar putea deveni următorul stat admis în UE, însă cu „garanții” și posibile restricții temporare de vot , într-un scenariu care ar fixa reguli mai dure pentru extindere și ar influența direct modul în care vor fi tratate candidaturi mari, precum Ucraina, potrivit Libertatea . Miza pentru Bruxelles nu este atât costul integrării unei țări mici, cât precedentul instituțional: Muntenegru are puțin peste 600.000 de locuitori, iar diplomați citați în material avertizează că „ușurința” admiterii ar putea fi folosită ulterior ca argument împotriva extinderii către state mult mai mari. În același timp, majoritatea statelor membre ar considera extinderea o prioritate strategică, iar Muntenegru este prezentat ca singurul candidat cu șanse reale de aderare în următorii ani. Tratat de aderare cu clauze de sancționare și tranziție Conform informațiilor dintr-un articol al publicației sârbe Blic , statele membre au dezbătut intens propunerea de a crea un grup de lucru pentru redactarea tratatului de aderare a Muntenegrului. Deși inițial au existat rețineri din partea unor țări precum Franța, Germania și Olanda, în final s-a ajuns la un acord, iar obiecțiile ar fi vizat mai ales nevoia de reforme interne în UE, nu opoziția față de Muntenegru ca atare. În discuții apare și ideea unei perioade de tranziție în care Muntenegru ar putea avea drepturi limitate de vot în procesul decizional al UE. Separat, potrivit unor surse diplomatice citate de Jutarnji list, unele state ar susține includerea unor „garanții” în tratatul de aderare, care ar permite sancționarea Muntenegrului dacă ar exista regrese în respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii. De ce contează: precedentul pentru Ucraina și regulile extinderii Materialul notează că aderarea Muntenegrului nu ar reprezenta o povară financiară sau instituțională semnificativă pentru UE, tocmai din cauza dimensiunii reduse. Însă diplomații citați avertizează că acest element ar putea alimenta argumente împotriva țărilor candidate mai mari, precum Ucraina, a cărei populație este de aproape 100 de ori mai mare decât cea a Muntenegrului. În același timp, dimensiunea unui stat candidat este deja luată în calcul în evaluările privind impactul extinderii. Modele alternative discutate, dar fără consens În paralel, sunt menționate dezbateri despre formule noi de extindere. Un model numit „proces invers de extindere” ar presupune acceptarea unui stat candidat cu anumite restricții, urmând ca acesta să îndeplinească restul cerințelor după aderare. Ideea ar fi apărut în contextul aspirațiilor Ucrainei de a intra rapid în UE, mai ales în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia, dar nu ar fi obținut sprijin suficient. O variantă considerată mai realistă este „ integrarea treptată ”, care ar permite țărilor candidate să participe înainte de aderare la programe și proiecte ale UE (de la reuniuni la nivel înalt până la achiziții comune și inițiative în energie sau transport). Totuși, procesul de aderare rămâne, deocamdată, guvernat de regulile actuale, până la o eventuală revizuire prin consens. În acest context, jurnaliștii Blic citați în articol susțin că amânarea integrării unor state candidate în următorii doi până la patru ani ar putea afecta încrederea în politica de extindere, iar aderarea Muntenegrului ar putea fi folosită ca semnal că UE își menține direcția strategică. [...]
Moscova condiționează oprirea războiului de decizii la Kiev , iar mesajul despre „final” rămâne, deocamdată, fără calendar și fără detalii, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , spune că datele din procesul de pace „permit” concluzia că conflictul se apropie de încheiere, însă admite că nu există încă elemente concrete despre cum și când s-ar întâmpla. Peskov a explicat că Vladimir Putin ar fi reiterat deschiderea Rusiei pentru contacte și a invocat „o anumită muncă” într-un format trilateral, precum și disponibilitatea Moscovei de a saluta continuarea medierii din partea Statelor Unite. Armistițiul de Ziua Victoriei s-a încheiat, operațiunea continuă În același timp, Peskov a precizat că armistițiul anunțat de Rusia cu ocazia Zilei Victoriei s-a terminat, iar „operațiunea militară” continuă. El a susținut că oprirea poate interveni „în orice moment”, dar numai dacă autoritățile ucrainene „își vor asuma responsabilitatea și vor lua deciziile necesare”, fără a detalia în acel pasaj care sunt aceste decizii, menționând doar că ar fi „bine cunoscute la Kiev”. Negocieri doar pentru „acorduri finale”, spune Kremlinul Peskov a mai reluat poziția lui Putin privind o eventuală întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski : liderul rus ar fi dispus să se întâlnească „în orice moment” la Moscova, dar și „în orice alt loc din lume”, însă doar pentru semnarea acordurilor finale. „În orice alt loc are sens să ne întâlnim doar dacă finalizăm complet procesul. Iar pentru finalizarea acestuia, pentru a pune punct, mai trebuie să facem o muncă pregătitoare considerabilă.” Condițiile enunțate anterior de Putin: teritorii, neutralitate și sancțiuni Materialul reamintește că Putin a spus în repetate rânduri că Rusia ar vrea să încheie conflictul „prin mijloace pașnice”, dar cu „eliminarea cauzelor fundamentale”. În vara lui 2024, el a indicat explicit o retragere completă a forțelor ucrainene din Donbas și din regiunile Zaporijia și Herson și recunoașterea acestora, alături de Crimeea și Sevastopol, ca parte a Rusiei în tratate internaționale. În listă apar și alte condiții menționate de Putin: statut de țară neutră, nealiniată și fără arme nucleare pentru Ucraina; „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei; ridicarea tuturor sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Context: discuții despre formate de negocieri la nivel de lideri În paralel, Zelenski a declarat că delegația ucraineană a discutat în SUA cu negociatorii americani despre posibile formate de întâlniri și negocieri la nivel de lideri pentru a pune capăt războiului. Totodată, ministrul ucrainean de externe, Andrei Sibiga, a spus că Ucraina ar dori ca Europa să ajute la reluarea negocierilor de pace cu Rusia, fără a cere însă europenilor să înlocuiască SUA. [...]
China și SUA caută teren comun pentru a bloca taxele din Hormuz , un semnal de coordonare cu miză directă pentru fluxurile de energie și costurile de transport, potrivit Reuters . Departamentul de Stat american spune că oficiali de rang înalt din cele două țări au convenit că „nicio țară sau organizație” nu ar trebui să poată percepe taxe de trecere în căi navigabile internaționale precum Strâmtoarea Hormuz . Poziționarea comună vine înaintea unui summit „cu miză ridicată” între președintele SUA Donald Trump și președintele Chinei Xi Jinping, programat pentru mai târziu în această săptămână, unde controlul Iranului asupra strâmtorii va fi pe agendă. De ce contează: presiune pe Iran și efecte în lanț în energie și transport Reuters notează că Iranul a închis aproape complet această arteră comercială esențială după loviturile aeriene israeliano-americane din 28 februarie, ceea ce a transmis șocuri pe piețele globale de energie. Înainte de război, strâmtoarea gestiona o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze. Teheranul cere dreptul de a colecta taxe de trecere ca precondiție pentru încheierea războiului. În paralel, SUA au impus o blocadă navală asupra Iranului, iar Trump a avansat la un moment dat ideea unor taxe americane sau a unui mecanism de colectare împreună cu Iranul, dar Casa Albă a revenit ulterior, afirmând că își dorește redeschiderea strâmtorii „fără nicio limitare”. Ce au discutat Washingtonul și Beijingul Departamentul de Stat afirmă că ministrul chinez de externe Wang Yi și secretarul de stat american Marco Rubio au discutat subiectul într-un apel telefonic în aprilie. Potrivit purtătorului de cuvânt Tommy Pigott, cei doi: „Au convenit că nicio țară sau organizație nu poate fi lăsată să perceapă taxe pentru a trece prin căi navigabile internaționale precum Strâmtoarea Hormuz.” Reuters subliniază că Departamentul de Stat nu oferise anterior un rezumat al acestui apel, ceea ce reprezintă o abatere de la practica obișnuită. Ambasada Chinei nu a contestat relatarea americană și a transmis că speră ca toate părțile să lucreze împreună pentru reluarea traficului normal, argumentând că menținerea zonei „sigură și stabilă” și asigurarea trecerii neîngrădite sunt în interesul comun al comunității internaționale. China, între influența asupra Iranului și propriile linii roșii Două surse informate despre schimbul Wang–Rubio au declarat pentru Reuters că Rubio a ridicat posibilitatea ca navele chineze să plătească taxe, demers care ar fi urmărit să încurajeze Beijingul să pună mai multă presiune pe Teheran pentru a opri conflictul. China are legături cu Iranul și rămâne un consumator major al exporturilor sale de petrol. În același timp, Beijingul a evitat până acum să menționeze direct taxele, deși a condamnat blocada americană. Într-o întâlnire ulterioară cu ministrul de externe iranian, Wang a vorbit despre „preocuparea comună” privind restabilirea unei treceri „normale și sigure” prin strâmtoare, reiterând totodată sprijinul Chinei pentru Iran în „protejarea suveranității și securității naționale”. Miza de reglementare: ONU și riscul de veto Reuters amintește că China a respins luna trecută, prin veto, o rezoluție susținută de SUA în Consiliul de Securitate al ONU privind protejarea transportului comercial în Strâmtoarea Hormuz, motivând că textul ar fi părtinitor împotriva Iranului. Ulterior, Washingtonul, împreună cu Bahrain, a pregătit o nouă rezoluție care cere Iranului să oprească atacurile și minarea strâmtorii, însă diplomați citați de Reuters se așteaptă ca aceasta să se lovească, la vot, de un nou veto chinez și rusesc. Textul ar include și o cerere de încetare a „eforturilor de a percepe taxe ilegale” în strâmtoare. Separat, Reuters notează că China a ordonat companiilor sale să nu se conformeze sancțiunilor americane impuse rafinăriilor chineze pentru achiziții de țiței iranian, măsuri pe care Washingtonul le folosește pentru a izola și a presa Teheranul. Ce urmează Summitul Trump–Xi este așteptat să includă discuții despre „strânsoarea” Iranului asupra Strâmtorii Hormuz. În plan practic, rămâne de văzut dacă poziția comună împotriva taxelor se va traduce într-o coordonare diplomatică mai largă — inclusiv în forurile ONU — sau dacă diferențele privind blocada și sancțiunile vor limita orice convergență între Washington și Beijing. [...]
