Știri
Știri din categoria Rezultate financiare
Grupul PPC își accelerează tranziția spre energie verde, cu investiții de 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei) în T1 2026, în condițiile în care producția din surse regenerabile a ajuns la 56% din mixul total, potrivit Economedia. Pe acest fundal, compania a raportat un EBITDA ajustat de 700 milioane euro (aprox. 3,5 miliarde lei), în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.
EBITDA ajustat a urcat la 0,7 miliarde euro, de la 0,5 miliarde euro, iar profitul net ajustat (după scăderea sumelor atribuibile acționarilor minoritari) a crescut la 0,2 miliarde euro, de la 0,1 miliarde euro. Compania pune evoluția pe seama contribuției investițiilor din ultimii ani și a condițiilor hidrologice și eoliene favorabile din primul trimestru.
În primele trei luni din 2026, PPC a investit 0,5 miliarde euro, din care 82% au fost alocate proiectelor din surse regenerabile (SRE), generării flexibile și modernizării rețelelor de distribuție, în linie cu planul de afaceri al grupului.
La finalul trimestrului, capacitatea instalată din SRE era de 7,2 GW, adică 59% din capacitatea totală instalată. Grupul anticipează o creștere în trimestrele următoare, având proiecte de 6,7 GW „în construcție, gata de construcție sau în faza de licitație”.
Producția din SRE a crescut cu 141% în T1 2026, la 3,6 TWh (de la 1,5 TWh), în principal pe fondul creșterii producției în hidrocentrale mari (+282%), susținută de precipitații abundente. Producția eoliană a urcat cu 30%, iar cea fotovoltaică cu 23%, deși compania notează un nivel mai scăzut al radiației solare și ninsori reduse în unele zone, inclusiv în România.
În paralel, producția termică a scăzut: pe gaz natural la 1,6 TWh (de la 2,3 TWh), pe cărbune la 0,9 TWh (de la 1,1 TWh), iar din hidrocarburi la 0,4 TWh (de la 0,7 TWh), pe fondul interconexiunii electrice Creta–Grecia continentală, aflată în faza finală de finalizare. Intensitatea emisiilor de CO₂ a coborât la 0,35 tone/MWh, de la 0,55 tone/MWh.
Pe segmentul de furnizare, cererea de electricitate în România a crescut cu 1,2% în T1 2026, în timp ce în Grecia a fost aproape stabilă (-0,6%). În România, cota medie de piață a PPC în vânzările de electricitate a scăzut la 15%, de la 16% în T1 2025.
În producția din surse regenerabile, cota medie de piață a PPC în România a crescut la 29% (de la 26%), pe fondul adăugării de capacitate solară în portofoliu.
În distribuție, investițiile au fost de 0,2 miliarde euro în T1 2026, cu accent pe modernizare și digitalizare. Indicatorii de continuitate au evoluat diferit între cele două piețe:
În privința contoarelor inteligente, penetrarea a ajuns la 19% în Grecia (de la 14%) și la 62% în România (de la 57%).
PPC și-a confirmat obiectivele pentru 2026: EBITDA ajustat de 2,4 miliarde euro și profit net ajustat (după minoritari) de 0,7 miliarde euro, plus un dividend de 0,80 euro/acțiune.
În e-mobilitate, grupul raportează 4.359 puncte de încărcare în Grecia și România, în creștere cu 33% față de anul anterior, menționând și extinderea prezenței în România. În paralel, în Grecia, rețeaua „Fibergrid” a ajuns să acopere 1,8 milioane de gospodării și afaceri, cu țintă de extindere FTTH la 2,7 milioane până la finalul lui 2026.
Recomandate
Wizz Air își păstrează poziția dominantă în România, dar marja de profit s-a prăbușit , după ce operatorul low-cost a încheiat anul financiar la final de martie 2026 cu venituri record, însă cu un profit net aproape de zero, pe fondul creșterii costurilor și al presiunilor pe prețul combustibilului, potrivit Economica . Compania a raportat venituri de 5,69 miliarde de euro (aprox. 28,5 miliarde lei), în creștere cu 8% față de anul financiar anterior. EBITDA a urcat ușor, la un nivel record de 1,318 miliarde de euro (aprox. 6,6 miliarde lei), însă profitul net a fost de doar 1,3 milioane de euro (aprox. 6,5 milioane lei), de la 213,9 milioane de euro în exercițiul precedent. Costurile au „mâncat” profitul, iar tarifele sunt sub presiune Scăderea profitului net este pusă pe seama creșterii costurilor operaționale și a presiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la kerosen. Profitul operațional a coborât la 139,7 milioane de euro (aprox. 698 milioane lei), de la 167,5 milioane de euro. Un semnal relevant pentru piața low-cost este evoluția veniturilor per ASK (RASK – venit pe loc-kilometru oferit, un indicator al randamentului comercial): acestea s-au stabilizat la 4,31 eurocenți, ușor sub nivelul din anul financiar anterior (4,33 eurocenți), ceea ce indică presiune pe tarife într-un context de cerere volatilă. În declarația citată de publicație, CEO-ul Wizz Air, József Váradi , leagă deteriorarea din a doua jumătate a anului fiscal de sezonalitate și de reorganizarea capacității, menționând și impactul costurilor cu combustibilul din martie, după izbucnirea conflictului „din regiunea Golfului”. „Am reușit să obținem o performanță pozitivă a profitului net pentru anul respectiv, în ciuda presiunilor anticipate asupra veniturilor și costurilor combustibililor din martie, cauzate de izbucnirea conflictului din regiunea Golfului.” România rămâne cea mai mare piață, cu aproape jumătate din cota totală Pentru piața locală, miza este dependența ridicată de operator: România este „cea mai mare piață” pentru Wizz Air, cu 207 rute operate la 31 martie 2026. Compania are o cotă de piață de 49% în România (față de 50% în anul financiar anterior) și 71% pe segmentul low-cost (față de 75% anterior). La nivel de trafic și utilizare a flotei, Wizz Air a raportat: 69,7 pasageri transportați, în creștere cu 10%; grad de ocupare al aeronavelor de 90,7%; creștere anuală a capacității estimată la 10–12%. Presiuni operaționale: avioane la sol și costuri în urcare Pe partea de costuri, compania indică majorări consistente în mai multe linii: costul cu echipajele: +16%, la 656 milioane de euro (aprox. 3,3 miliarde lei); întreținere, materiale și reparații: +40,1%, la 462,8 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei); cheltuieli operaționale totale: +8,9%, la 5,55 miliarde de euro (aprox. 27,8 miliarde lei); taxe de aeroport, handling și rute: +13%, la 1,52 miliarde de euro (aprox. 7,6 miliarde lei). Compania a plătit compensații către pasageri de 136,7 milioane de euro (aprox. 684 milioane lei), în scădere cu 17%. În plus, Wizz Air avea „peste 260 de aeronave”, iar aproape 75% din flotă era compusă din avioane „neo”. Totodată, 30 de avioane erau la sol din cauza problemelor la motoarele GTF (Geared Turbofan – tip de motor), același nivel ca la 30 iunie 2025. Până la final de martie 2027, compania estimează că va ajunge la 15–20 de avioane la sol. În acest context, rezultatele arată o combinație incomodă pentru o piață precum România, unde Wizz Air are o pondere foarte mare: compania crește și domină, dar profitabilitatea este vulnerabilă la costuri, combustibil și constrângeri operaționale. [...]
Apcom IT Distribution a raportat o scădere de 20% a vânzărilor, iar profitul net aproape s-a înjumătățit , semn că presiunea pe marjele distribuitorilor din zona produselor Apple rămâne ridicată, potrivit Profit . Profitul net al companiei a coborât la 38,79 milioane de lei, de la 60,71 milioane de lei în 2024 și 69,1 milioane de lei în 2023, conform datelor citate de publicație. Pe partea de bilanț, creanțele societății au urcat cu 41,8%, la 275,95 milioane de lei, în timp ce datoriile s-au redus cu 45,8%, la 207,61 milioane de lei. Numărul mediu de angajați a ajuns la 12 în 2025, de la 11 în 2024. Structura acționariatului și legătura cu retailul iSTYLE Apcom IT Distribution este controlată de Apcom CE Limited (Cipru) – 99,9999% și Farid Abboud Georges – 0,0001%. Farid Abboud Georges conduce Apcom CE și iStyle CE. În același grup, iSTYLE Retail SRL, companie care comercializează produse Apple pe plan local, a consemnat în 2025 o cifră de afaceri de 638,64 milioane de lei, în creștere de la 613,8 milioane de lei în 2024, mai notează sursa. [...]
Banca Transilvania vede o accelerare a creditării pentru investiții , pe fondul schimbării motorului economiei dinspre consum către producție și proiecte finanțate inclusiv din fonduri europene, potrivit Economedia . Mesajul a fost transmis de CEO-ul Ömer Tetik în conferința de prezentare a rezultatelor din T1 2026, când grupul a raportat un profit net consolidat în creștere cu 30% și și-a reconfirmat țintele anuale. „România trece printr-o transformare. Este una dureroasă, fără îndoială, dar necesară. Trecem de la o economie bazată pe consum la una bazată pe producție și investiții.” În viziunea conducerii, tranziția are loc într-un context complicat – consolidare fiscală, inflație încă ridicată și incertitudine politică – dar sectorul privat și sistemul bancar au rămas reziliente. Tetik a susținut că BT „s-a descurcat foarte bine” la creșterea afacerilor, profitabilitate și generarea de valoare pentru acționari. Ce împinge cererea de finanțare: fonduri europene și proiecte mari Banca indică drept motoare ale schimbării fondurile europene, programele guvernamentale și investițiile în infrastructură, energie și capacități de producție. Tetik a legat o parte importantă din creșterea creditării corporative de proiecte finanțate prin PNRR și alte programe europene, cu accent pe construcții și infrastructură (drumuri, spitale, energie). Aurel Bernat, director executiv pentru instituții financiare și relația cu investitorii, a spus că mutarea către investiții productive a devenit vizibilă încă din T1 2025, în timp ce consumul „rămâne slab”, ceea ce ar putea susține o creștere mai sănătoasă a economiei locale. Creditarea companiilor accelerează peste piață BT arată că segmentul corporate trage mai puternic decât retailul: portofoliul de credite pentru companii a crescut cu aproximativ 2,5% doar în primul trimestru, peste media sistemului bancar. Banca menționează cerere ridicată de finanțare în: agricultură; sănătate; infrastructură. Pe zona IMM, portofoliul de credite a ajuns la aproape 28 miliarde lei. BT mai indică dezvoltarea finanțărilor sindicalizate și a proiectelor de energie regenerabilă, unde joacă frecvent rolul de aranjor principal. Ținte reconfirmate pentru 2026 și semnale despre risc În pofida încetinirii economice și a inflației ridicate, conducerea și-a menținut prognoza de creștere a creditării cu 8,5% în 2026, Tetik argumentând că banca este „bine poziționată” să capteze cererea, inclusiv prin viteza de aprobare, ecosistemul digital și relația cu clienții. În același timp, banca spune că nu vede deteriorări majore ale calității portofoliului și că ar fi nevoie de „un șoc extern major” pentru o degradare semnificativă a creditelor. Rezultatele din T1 și obiectivele anuale Grupul a raportat în T1 2026 un profit net consolidat de peste 1 miliard de lei, în creștere cu 30% față de perioada similară din 2025, iar rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) a urcat la 20,7%. Pentru întreg anul, BT și-a reconfirmat obiectivele: creștere a activelor de 6,4%, avans al creditării de 8,5% și profit înainte de impozitare de 5,1 miliarde lei. [...]
Comanda Google de peste 3 milioane de cipuri TPU la Intel pentru 2028 ar putea redesena lanțul de aprovizionare pentru AI și ar întări ambițiile Intel de a deveni o alternativă la TSMC, potrivit HotNews . Informația vine în contextul în care Alphabet raportează rezultate financiare solide: pentru anul fiscal 2025, compania a avut o marjă de profit de 37,92% și un profit net de 132,17 miliarde de dolari (aprox. 608 miliarde lei). În plus, analiștii citați de Yahoo Finance anticipează o creștere de 16,70% a acțiunilor. De ce contează comanda către Intel Pe 8 iunie 2026, Reuters a relatat, citând publicația The Information, că Google (parte a Alphabet) a plasat o comandă către Intel pentru fabricarea a peste 3.000.000 de unități de procesare tensor în 2028. Dacă se materializează, comanda ar consolida activitatea Intel de producție de cipuri „la comandă” (foundry), într-un moment în care compania încearcă să concureze cu TSMC, iar limitările de capacitate ale producătorului taiwanez îi împing pe unii proiectanți de cipuri pentru inteligență artificială să caute alternative. Analistul Gil Luria (D.A. Davidson) a comentat că Google și Nvidia ar fi motivate să susțină Intel, pe fondul eforturilor administrației de la Washington de a promova producția în SUA. Legătura cu creșterea Google Cloud și investițiile în AI Alphabet a raportat la finalul lunii aprilie venituri totale de 109,9 miliarde de dolari (aprox. 505 miliarde lei), în creștere cu 22% față de anul precedent. Segmentul Google Cloud a urcat cu 63%, până la 20 miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei), iar veniturile operaționale din cloud s-au triplat la 6,6 miliarde de dolari (aprox. 30 miliarde lei). În același timp, portofoliul de comenzi al unității aproape s-a dublat trimestru la trimestru, ajungând la 460 miliarde de dolari (aprox. 2.116 miliarde lei), un indicator al cererii viitoare, potrivit datelor prezentate în material. Ce sunt procesoarele Tensor (TPU) și unde sunt folosite Unitățile de Procesare Tensor (TPU) sunt cipuri specializate pentru accelerarea calculelor din inteligența artificială și învățarea automată, folosite în centrele de date pentru antrenarea modelelor lingvistice mari. HotNews notează că procesoarele Tensor sunt utilizate și în smartphone-urile Google Pixel. Reacția analiștilor După articolul Reuters, pe 9 iunie 2026, analistul John Blackledge (TD Cowen) a ridicat ținta de preț pentru Alphabet de la 450 la 475 de dolari (aprox. 2.070 lei), menținând recomandarea „Cumpără”. TD Cowen și-a majorat estimările pe termen lung pentru Google Cloud, pe baza unei analize privind capacitatea și veniturile din AI în cloud, și se așteaptă ca întreaga capacitate a centrelor de date Google să crească de peste zece ori între 2022 și 2031, cu marje din cloud în creștere constantă. Sursa secundară menționată în material: Yahoo Finance . [...]
Comtim a revenit pe profit record, în pofida pestei porcine și a volatilității prețurilor , după ce a raportat pentru anul trecut afaceri nete de 1,5 miliarde de lei și un câștig net de 260,2 milioane de lei, potrivit unei analize Economica pe baza datelor financiare ale companiei. Comtim România , parte a grupului chinez WH și cel mai mare producător de carne de porc din România, operează cu aproximativ trei milioane de capete în mai multe ferme. Rezultatele raportate sunt cele mai bune din ultimii 20 de ani, conform analizei. Pe partea de venituri, compania a ajuns la afaceri nete de 1,5 miliarde de lei, în creștere cu 6,5% față de anul anterior. Profitul net a urcat la 260,2 milioane de lei, de 2,3 ori mai mare decât cu un an în urmă. Pesta porcină și despăgubirile: impact operațional, dar fără a opri creșterea În același an, Comtim a continuat să fie afectată de pesta porcină africană (PPA) și de prețuri volatile. În piață, prețurile au variat între aproximativ 200 de euro pentru o carcasă de 100 de kilograme la producător și puțin peste 150 de euro, niveluri descrise ca fiind „oarecum în media ultimilor cinci ani”. Compania s-a confruntat cu PPA în două ferme, la Periam și Pădureni, ceea ce a dus la sacrificarea a aproximativ 51.500 de animale. Pentru acestea, Comtim a primit despăgubiri de 34,9 milioane de lei, reprezentând 49% din valoarea totală a despăgubirilor acordate de ANSVSA în 2025, potrivit aceluiași material. Contextul despăgubirilor este detaliat într-un articol anterior din Economica . Context: redresare după pierderile din 2020–2022 Analiza mai arată că, între 2020 și 2022, producătorul a traversat o perioadă dificilă, cu pierderi nete consecutive, care au ajuns până la 72,2 milioane de lei în 2020. Compania s-a redresat în 2024, când a raportat un profit net de 110,3 milioane de lei, înainte de saltul la nivelul record consemnat anul trecut. [...]
Promateris și-a majorat de peste patru ori profitul net în T1 2026 , pe fondul creșterii vânzărilor și al unei structuri de costuri mai favorabile, într-un moment în care exporturile – în special către vestul Europei – au ajuns să conteze decisiv în modelul de business, potrivit Profit . Compania (simbol bursier PPL) a raportat în primul trimestru venituri din vânzări de 32,93 milioane lei, în creștere cu 28,29% față de 28,29 milioane lei în perioada similară din 2025. În același interval, rezultatul net a urcat la 1,54 milioane lei, de peste patru ori mai mare decât cel de aproape 354.000 lei din T1 2025. Pe întreg anul 2025, profitul net a fost de 1,79 milioane lei. Ce a împins rezultatul: vânzări mai mari, presiune mai mică pe costurile cu personalul Pe partea de cheltuieli, Promateris a consemnat o creștere a costurilor cu materiile prime de 10,02%, la 16,14 milioane lei (de la 14,67 milioane lei), în timp ce cheltuielile cu personalul s-au redus cu 4,50%, la 4,24 milioane lei (de la 4,44 milioane lei). Combinația dintre avansul vânzărilor și dinamica acestor costuri a susținut saltul profitabilității în trimestru. În raportarea trimestrială, compania indică și extinderea portofoliului de clienți, atât în România, cât și în Europa, în contextul poziționării pe piața ambalajelor sustenabile. Exporturile au trecut de 60% din vânzări, după finalizarea investițiilor din 2025 Un element central pentru 2026 este ponderea exporturilor, care „reprezintă în prezent peste 60% din vânzări”, cu accent pe piețele din vestul Europei. Emitentul leagă această evoluție de finalizarea, în T4 2025, a investițiilor aferente etapei curente de dezvoltare și afirmă că acestea „susțin premisele unei evoluții favorabile pe parcursul anului 2026, în linie cu bugetul aprobat de acționari”. Directorul general Tudor Georgescu descrie direcția strategică astfel: „Avem planul de a transforma Promateris din lider regional în lider european.” Bilanț: active ușor în scădere, datorii în coborâre La 31 martie, activele totale erau de 199,90 milioane lei, în scădere cu 0,21% față de 200,32 milioane lei la finalul anului trecut. Datoriile totale au coborât cu 1,08%, la 99,60 milioane lei, de la 100,69 milioane lei. Context de acționariat și tranzacționare la BVB Promateris (fosta Prodplast) este controlată de persoane și vehicule financiare ale familiei Florin Pogonaru, însă cu o „diluare semnificativă” după intrarea în acționariat a Pavăl Holding – vehiculul de investiții al fondatorilor Dedeman, Dragoș și Adrian Pavăl – care a cumpărat în 2022 un pachet de 24,03% din capital. Pachetul a permis noului acționar să o aducă în board pe Karina Pavăl, fiica lui Dragoș Pavăl. La Bursa de Valori București , acțiunile companiei se tranzacționează pe volume foarte mici, iar la ultimul preț de închidere menționat, de 7,5000 lei/acțiune, capitalizarea bursieră este de 215,23 milioane lei (40,98 milioane euro). [...]
