Știri
Știri din categoria Rezultate financiare
Grupul PPC își accelerează tranziția spre energie verde, cu investiții de 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei) în T1 2026, în condițiile în care producția din surse regenerabile a ajuns la 56% din mixul total, potrivit Economedia. Pe acest fundal, compania a raportat un EBITDA ajustat de 700 milioane euro (aprox. 3,5 miliarde lei), în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.
EBITDA ajustat a urcat la 0,7 miliarde euro, de la 0,5 miliarde euro, iar profitul net ajustat (după scăderea sumelor atribuibile acționarilor minoritari) a crescut la 0,2 miliarde euro, de la 0,1 miliarde euro. Compania pune evoluția pe seama contribuției investițiilor din ultimii ani și a condițiilor hidrologice și eoliene favorabile din primul trimestru.
În primele trei luni din 2026, PPC a investit 0,5 miliarde euro, din care 82% au fost alocate proiectelor din surse regenerabile (SRE), generării flexibile și modernizării rețelelor de distribuție, în linie cu planul de afaceri al grupului.
La finalul trimestrului, capacitatea instalată din SRE era de 7,2 GW, adică 59% din capacitatea totală instalată. Grupul anticipează o creștere în trimestrele următoare, având proiecte de 6,7 GW „în construcție, gata de construcție sau în faza de licitație”.
Producția din SRE a crescut cu 141% în T1 2026, la 3,6 TWh (de la 1,5 TWh), în principal pe fondul creșterii producției în hidrocentrale mari (+282%), susținută de precipitații abundente. Producția eoliană a urcat cu 30%, iar cea fotovoltaică cu 23%, deși compania notează un nivel mai scăzut al radiației solare și ninsori reduse în unele zone, inclusiv în România.
În paralel, producția termică a scăzut: pe gaz natural la 1,6 TWh (de la 2,3 TWh), pe cărbune la 0,9 TWh (de la 1,1 TWh), iar din hidrocarburi la 0,4 TWh (de la 0,7 TWh), pe fondul interconexiunii electrice Creta–Grecia continentală, aflată în faza finală de finalizare. Intensitatea emisiilor de CO₂ a coborât la 0,35 tone/MWh, de la 0,55 tone/MWh.
Pe segmentul de furnizare, cererea de electricitate în România a crescut cu 1,2% în T1 2026, în timp ce în Grecia a fost aproape stabilă (-0,6%). În România, cota medie de piață a PPC în vânzările de electricitate a scăzut la 15%, de la 16% în T1 2025.
În producția din surse regenerabile, cota medie de piață a PPC în România a crescut la 29% (de la 26%), pe fondul adăugării de capacitate solară în portofoliu.
În distribuție, investițiile au fost de 0,2 miliarde euro în T1 2026, cu accent pe modernizare și digitalizare. Indicatorii de continuitate au evoluat diferit între cele două piețe:
În privința contoarelor inteligente, penetrarea a ajuns la 19% în Grecia (de la 14%) și la 62% în România (de la 57%).
PPC și-a confirmat obiectivele pentru 2026: EBITDA ajustat de 2,4 miliarde euro și profit net ajustat (după minoritari) de 0,7 miliarde euro, plus un dividend de 0,80 euro/acțiune.
În e-mobilitate, grupul raportează 4.359 puncte de încărcare în Grecia și România, în creștere cu 33% față de anul anterior, menționând și extinderea prezenței în România. În paralel, în Grecia, rețeaua „Fibergrid” a ajuns să acopere 1,8 milioane de gospodării și afaceri, cu țintă de extindere FTTH la 2,7 milioane până la finalul lui 2026.
Recomandate
ASUS a raportat un profit net atribuibil acționarilor de 9,797 miliarde dolari taiwanezi (NTD) în primul trimestru al anului fiscal 2026 , pe fondul unor venituri totale de 208,37 miliarde NTD, potrivit IT之家 . Rezultatele vizează trimestrul I al exercițiului financiar 2026 (ianuarie–martie), iar raportul a fost aprobat pe 12 mai 2026 de consiliul de administrație și comitetul de audit. În același interval, compania a raportat un câștig de bază pe acțiune (EPS) de 13,19 NTD/acțiune. La nivel operațional, ASUS indică o marjă brută susținută de un profit brut de 30,969 miliarde NTD și un profit operațional de 11,896 miliarde NTD. Principalele cifre raportate pentru T1 (ianuarie–martie 2026) Venituri totale: 208,370 miliarde NTD Profit brut: 30,969 miliarde NTD Profit operațional: 11,896 miliarde NTD Profit înainte de impozitare: 13,860 miliarde NTD Profit net al perioadei: 11,157 miliarde NTD Profit net atribuibil acționarilor (grup): 9,797 miliarde NTD EPS (de bază): 13,19 NTD/acțiune Poziția bilanțieră la finalul perioadei La finalul trimestrului, ASUS a raportat: Active totale: 671,442 miliarde NTD Datorii totale: 354,712 miliarde NTD Capitaluri proprii atribuibile acționarilor companiei-mamă: 286,889 miliarde NTD Publicația precizează că materialul include o interpretare automată (AI) și recomandă verificarea informațiilor în platforma oficială de raportare a companiilor listate, menționând totodată că textul nu reprezintă recomandare de investiții. [...]
Samsung a raportat cel mai mare profit net trimestrial dintre producătorii globali de cipuri de memorie, iar salturile de profit indică o revenire puternică a ciclului din industrie , potrivit datelor centralizate de „Shande Information” și prezentate de CNMO . În clasamentul celui mai recent trimestru fiscal, Samsung Electronics conduce cu un profit net de aproximativ 217,2 miliarde yuani, în creștere cu 474,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pe locul al doilea se află SK Hynix , cu un profit net de circa 185,6 miliarde yuani, în urcare cu 398% an/an. Micron Technology este pe poziția a treia, cu aproximativ 93,7 miliarde yuani, după un avans de 770,8% an/an. Topul profiturilor: liderii globali și ritmul de creștere În afara primilor trei jucători, clasamentul include și companii din zona de stocare (NAND/SSD) și producție asociată: SanDisk: profit net de aproximativ 24,6 miliarde yuani, +287% an/an (locul 4) Western Digital: profit net de aproximativ 21,6 miliarde yuani, +320% an/an (locul 5) Datele sugerează o îmbunătățire generală a profitabilității în sector, în condițiile în care mai multe companii din listă au raportat creșteri anuale foarte mari. Companiile chineze din clasament: creșteri accelerate, dar de la baze mai mici CNMO notează că în listă apar și mai multe companii chineze din zona cipurilor de memorie, cu profituri nete mai mici decât liderii globali, dar cu dinamici puternice: Longsys (江波龙): profit net de aprox. 3,862 miliarde yuani, +2.644,05% an/an Deyi (德明利): profit net de aprox. 3,346 miliarde yuani, revenire pe profit (după pierdere) Biwin Storage (佰维存储): profit net de aprox. 2,899 miliarde yuani, revenire pe profit GigaDevice (兆易创新): profit net de aprox. 1,461 miliarde yuani, +522,79% an/an În același clasament mai sunt menționate și Shannon Xinchuang, Lanqi Technology și Dapu Micro, însă cu profituri nete „relativ mici”, fără valori detaliate în material. Ce înseamnă pentru piață: ciclul memoriilor rămâne dominat de „cei trei”, dar China recuperează Potrivit analiștilor citați, dacă doi mari producători chinezi de cipuri de memorie — Yangtze Memory (长江存储) și ChangXin Memory (长鑫存储) — ar ajunge să fie listați, profiturile lor nete ar putea intra în top 5 global. În prezent, piața globală a cipurilor de memorie este descrisă ca fiind dominată de Samsung Electronics, SK Hynix și Micron, însă materialul subliniază că ritmul de creștere al companiilor chineze este „evident”. Totodată, unele companii din clasament, precum Nanya Technology și Phison Electronics, ar fi raportat creșteri anuale de peste 1.000%, un semnal că profitabilitatea sectorului s-a îmbunătățit pe scară largă. [...]
Profitul înainte de impozitare al MOL a ajuns la 212 milioane de dolari (aprox. 975 milioane lei) în T1, dar câștigul a fost „mâncat” pe lanț de rafinare de întreruperi și controale de preț , într-un trimestru în care securitatea aprovizionării cu țiței a devenit o problemă operațională majoră pentru grup, potrivit Economedia . MOL indică drept factori principali faptul că efectul pozitiv al prețurilor mai ridicate la hidrocarburi a fost compensat de volatilitatea aprovizionării cu țiței și de impactul nefavorabil al măsurilor de control al prețurilor. Presiune pe rafinare: Drujba și efectele incendiului din 2025 În Downstream (rafinare și petrochimie), rezultatele au scăzut puternic față de anul precedent, pe fondul presiunii atât pe volume, cât și pe marje. Grupul leagă reducerea volumelor procesate în T1 2026 de: efectele incendiului de la Rafinăria Dunărea din octombrie 2025; probleme de aprovizionare cu țiței, inclusiv întreruperea conductei Drujba din 27 ianuarie, care a adăugat dificultăți operaționale. În același segment, petrochimia a rămas pe pierdere, afectată de deficitul de materii prime și de marje reduse. Investiții și diversificare: proiecte pentru flexibilitatea aprovizionării În primul trimestru, MOL a inaugurat unitatea de cocsare întârziată a INA, la Rijeka (Croația) , o investiție de 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei), descrisă drept una dintre cele mai mari investiții industriale din istoria Croației. CEO-ul grupului, Zsolt Hernádi, a pus accent pe intensificarea riscurilor geopolitice și pe intervențiile guvernelor în piață, menționând explicit conflictul din Iran, întreruperea Drujba și reglementările de preț din regiune. „Conflictul din Iran, întreruperea conductei Drujba și reglementările privind prețurile din întreaga regiune ne-au testat reziliența.” În același context, el a indicat o strategie de diversificare anunțată cu zece ani în urmă, care include investiții de 500 de milioane de dolari în dezvoltarea rutei sudice de aprovizionare, plus o investiție suplimentară de 180 de milioane de dolari într-o conductă de produse care să conecteze rafinăriile din Ungaria și Slovacia, pentru „flexibilitate deplină” și integrare mai ridicată. Upstream și retail: prețurile ajută, reglementarea apasă În Upstream (explorare și producție), compania raportează o evoluție în creștere în T1 2026, susținută de un mediu favorabil al prețurilor la țiței și gaze. Producția a scăzut față de trimestrul anterior la 95,5 mboepd, dar a rămas în intervalul estimat de management (95–97 mboepd), în pofida volumelor pierdute din cauza conflictului din Iran. În Consumer Services, rezultatele au fost sprijinite de deprecierea dolarului și de creșterea organică din non-fuel (aprox. 5% atât la vânzări, cât și la marje), însă marjele la carburanți au scăzut față de anul trecut, pe fondul măsurilor de control al prețurilor impuse în martie în majoritatea piețelor. Alte segmente: DRS stabil, transport gaze în creștere Circular Economy Services a avut rezultate pozitive, în principal din motive sezoniere (cheltuieli mai mici pe fondul unor volume mai reduse de deșeuri colectate), iar activitatea de returnare în cadrul sistemului DRS a rămas la nivelul trimestrului precedent. Gas Midstream a raportat rezultate îmbunătățite față de anul anterior, pe fondul cererii mai ridicate pentru servicii regionale de transport și al efectelor favorabile ale cursului valutar. [...]
Agroland și-a majorat profitul operațional la 7,7 milioane de lei și profitul net la 3,3 milioane de lei în T1 2026, mizând pe integrarea producției ca amortizor într-un consum în scădere , potrivit Economica . Compania descrie contextul drept unul dificil, cu cea mai severă contracție a consumului privat și a segmentului nealimentar din afara perioadei pandemice. În primele trei luni din 2026, cifra de afaceri consolidată a crescut cu 8%, la 96,5 milioane de lei. Profitul operațional (EBIT) a urcat cu 15%, la 7,7 milioane de lei, iar profitul net a avansat cu 8%, la 3,3 milioane de lei, față de T1 2025. „Cel mai important este faptul că această creștere vine din consolidarea activităților de producție și din integrarea tot mai bună a celor trei verticale – Retail, Food și Agribusiness”, a declarat Horia Cardoș , fondator și CEO Agroland Group. Food, motorul de creștere: vânzări și volum în urcare Divizia Food a fost principalul contributor la creșterea grupului în T1 2026. Cifra de afaceri a ajuns la 28,8 milioane de lei, în creștere cu 74% față de T1 2025, iar volumul vânzărilor a depășit 29,1 milioane de ouă (+40%). Compania pune rezultatele pe seama investițiilor din platforma avicolă Mihăilești și a evoluției favorabile a prețului ouălor de consum, mai mare cu aproximativ 25% comparativ cu T1 2025. Retail: formatul MEGA crește, rețeaua tradițională scade Pe fondul contracției consumului, vânzările nete totale ale rețelei (inclusiv francizele) au scăzut cu 3% față de T1 2025, la 53,2 milioane de lei. În același timp, compania arată că performanța a fost peste media pieței, în condițiile în care, potrivit datelor INS citate, comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5% în T1 2026, iar segmentul produselor nealimentare a coborât cu 8,3%. Diferențele între formate au fost pronunțate: magazinele MEGA au înregistrat o creștere de 16% a vânzărilor și un avans de 14% al numărului de clienți; rețeaua tradițională comparabilă a consemnat o scădere de 8%. La 31 martie 2026, Agroland opera 257 de magazine, dintre care 40 în format MEGA. În T1 au fost deschise două magazine MEGA, iar alte trei după încheierea perioadei de raportare. Agribusiness: producție mai mare de furaje și simplificare de structură În divizia Agribusiness, fabricile de la Ișalnița și Caransebeș au produs 7.632 tone de furaje în T1 2026, în creștere cu 6%. Stația de procesare a semințelor din județul Mehedinți, operaționalizată anul trecut, este prezentată ca aducând beneficii de cost, trasabilitate și eficiență operațională. Tot în martie 2026, integrarea juridică a fabricii de la Ișalnița în Agroland Agribusiness a fost finalizată, compania indicând că această mișcare simplifică structura grupului. Ce urmează: investiție de 20 milioane euro într-o nouă platformă avicolă Agroland anunță că a obținut autorizarea CEISD pentru dezvoltarea unei noi platforme avicole la Mihăilești, proiect estimat la aproximativ 20 milioane euro (aprox. 100 milioane lei). Investiția ar urma să adauge o capacitate de circa 600.000 de găini ouătoare și o producție anuală estimată la 170 de milioane de ouă. Finanțarea este planificată din surse proprii (25%) și dintr-un credit de investiții (75%) garantat de Banca Europeană de Investiții. Finalizarea infrastructurii este prevăzută pentru sfârșitul lui 2027, iar atingerea capacității integrale de producție este estimată pentru 2028. [...]
Aerostar și-a dublat profitul net în T1 2026, pe fondul creșterii vânzărilor și al unei marje mai bune , potrivit datelor raportate la BVB și prezentate de Economica . Evoluția indică o îmbunătățire semnificativă a profitabilității, într-un trimestru în care compania a crescut atât pe venituri, cât și pe export. Cifra de afaceri a urcat la 194,87 milioane lei, de la 168,82 milioane lei în primul trimestru din 2025. În același timp, vânzările la export au ajuns la 170,86 milioane lei, față de 146,83 milioane lei în perioada similară a anului trecut. Pe linia de profit, compania a raportat un profit brut total de 48,39 milioane lei, comparativ cu 24,59 milioane lei în primele trei luni din 2025, iar profitul net s-a situat la 41,14 milioane lei, față de 21,05 milioane lei, conform Agerpres. Marja de profit a crescut, iar îndatorarea a rămas zero Rata profitului net la cifra de afaceri a urcat la 21,11%, de la 12,47% în primul trimestru din 2025, ceea ce arată că avansul câștigului nu a venit doar din volum, ci și dintr-o eficiență mai bună. Din perspectiva bilanțului, fluxul de numerar a crescut la 356,06 milioane lei, de la 297,89 milioane lei, iar lichiditatea generală a urcat la 8,49, de la 7,60. Indicatorul gradului de îndatorare a rămas la zero. Operațional: profit din exploatare aproape dublu Aerostar a înregistrat venituri din exploatare de 189,41 milioane lei și un profit din exploatare de 41,45 milioane lei, aproape dublu față de 23,11 milioane lei în perioada similară a anului trecut. Veniturile financiare au totalizat 8,02 milioane lei, iar profitul financiar a fost de 6,95 milioane lei. La 31 martie 2026, compania avea 1.885 de angajați, ușor peste nivelul de 1.872 persoane consemnat cu un an înainte. Cheltuielile pentru investiții, finanțate integral din surse proprii, au fost de 3,7 milioane lei. Context bursier și structură de grup La Bursa de Valori București , acțiunile Aerostar aveau la finalul trimestrului un preț de 10 lei, iar capitalizarea bursieră era de 1,52 miliarde lei. Aerostar funcționează ca filială a IAROM SA, societatea mamă care consolidează situațiile financiare ale grupului, iar obiectul principal de activitate este „Fabricarea de aeronave și nave spațiale civile” (cod CAEN 3031). [...]
Apple a urcat la o capitalizare de 4,25 trilioane de dolari , pe fondul unui nou maxim istoric al acțiunii și al unei concentrări tot mai mari a capitalului în marile companii de tehnologie, potrivit CNMO . Pe 7 mai (ora locală), titlurile Apple au crescut cu 0,7% și au atins un vârf de 290,33 dolari (aprox. 1.335 lei) pe acțiune, primul record după cinci luni. Mișcarea a venit în același timp cu avansul indicelui Nasdaq Composite , menționat la 26.000 de puncte, într-un context de întărire a sectorului tehnologic. CNMO notează că Apple, împreună cu Nvidia, Google, Microsoft și Amazon, au ajuns la o capitalizare cumulată de peste 20 de trilioane de dolari, echivalentul a aproximativ 26% din capitalizarea totală a pieței americane, un semnal că investitorii își concentrează expunerea în activele „de vârf” din tehnologie. Rezultatele și răscumpărările, catalizatorii principali Potrivit datelor financiare citate, Apple a raportat pentru trimestrul al doilea al anului fiscal 2026 venituri de 111,18 miliarde de dolari (aprox. 511 mld. lei), în creștere cu 17% față de anul anterior, și un profit net de 29,58 miliarde de dolari (aprox. 136 mld. lei), în urcare cu 19%. CNMO leagă impulsul din piață și de un program de răscumpărare de acțiuni de ordinul „sutelor de miliarde de dolari”, care ar fi contribuit la o creștere a valorii de piață cu aproximativ 200 de miliarde de dolari într-o singură zi (aprox. 920 mld. lei). Cerere ridicată pe hardware și așteptări mai mari pe AI În zona de produse, sursa indică vânzări puternice pentru seria iPhone 17 în SUA și China, iar pentru modelul de bază din China menționează o strategie de tip „mai mult la același preț”, care ar fi dus la o creștere a vânzărilor „aproape dublă”. La categoria dispozitivelor purtabile, AirPods Pro 3 și AirPods Max 2 sunt prezentate drept principale motoare de creștere. Pe partea de inteligență artificială, CNMO scrie că piața își ridică așteptările privind strategia Apple, inclusiv pe fondul informațiilor despre dezvoltarea unor AirPods cu cameră, care ar urmări să îmbunătățească interacțiunea cu Siri prin funcții vizuale. Schimbare de conducere și presiune pe lanțul de aprovizionare Publicația mai menționează un plan de tranziție la vârful companiei: Tim Cook ar urma să transfere atribuțiile către șeful diviziei hardware, John Ternus , „mai târziu în 2026”. În paralel, pentru a răspunde cererii, Apple ar fi cerut furnizorilor să ridice ținta de producție pentru laptopul MacBook Neo din 2026 la 10 milioane de unități. Pentru investitori, combinația dintre rezultate în creștere, răscumpărări și semnale de cerere ridicată pe hardware susține evaluarea, însă datele din material nu oferă detalii despre ritmul efectiv al răscumpărărilor sau despre calendarul comercial al noilor produse, dincolo de stadiile menționate. [...]
