Știri economice și bursiere
Știri financiare de actualitate
Apple pierde specialiști în AI și un director Siri - Meta și Google DeepMind atrag talente din echipa sa
Apple se confruntă cu un nou val de plecări din echipele sale de cercetare în AI, inclusiv a unui director senior din cadrul proiectului Siri. Potrivit Bloomberg , cel puțin patru cercetători în inteligență artificială și un executiv de top au părăsit recent compania, alegând să se alăture Meta și Google DeepMind . Această situație reflectă tensiunile interne și competiția intensă pentru talente în industria tehnologică. Printre cei care au plecat se numără Yinfei Yang, care își lansează propria companie, Haoxuan You și Bailin Wang , care au fost recrutați de Meta pentru diviziile sale de superinteligență și recomandări. Zirui Wang a fost angajat de Google DeepMind. Cea mai notabilă plecare este cea a lui Stuart Bowers, un lider influent din echipa Siri, care s-a alăturat, de asemenea, DeepMind. Aceasta este o ironie, având în vedere că DeepMind colaborează deja cu Apple pentru dezvoltarea noii versiuni a Siri. Bowers a avut un rol esențial în îmbunătățirea capacității Siri de a răspunde utilizatorilor și raporta direct către Mike Rockwell, șeful diviziei Siri. Plecarea sa a amplificat tensiunile interne, mai ales în contextul în care Apple a anunțat recent integrarea modelelor Gemini de la Google în viitoarele versiuni Siri, printr-un acord anual estimat la un miliard de dolari, conform The Guardian . Exodul de talente este alimentat de nemulțumiri legate de salariile mai mici comparativ cu ofertele rivale, lipsa unei direcții clare în strategia AI și întârzieri repetate în lansarea de produse. Meta, în special, a devenit un magnet pentru foștii angajați Apple, oferind pachete de compensare care ajung la zeci sau chiar sute de milioane de dolari. În 2025, Meta a reușit să atragă și alți lideri cheie, inclusiv pe Ruoming Pang, coordonatorul echipei de modele fundamentale a Apple, conform Cult of Mac . „Aceste plecări ridică întrebări serioase despre viitorul strategiei Apple în domeniul AI, într-un moment în care compania încearcă să recupereze terenul pierdut față de rivali precum Google, Meta sau OpenAI.” În contextul acestor plecări, viitorul strategiei Apple în domeniul inteligenței artificiale devine incert, mai ales că rivalii săi, precum Google și Meta, continuă să atragă experți de top. Apple va trebui să își reevalueze strategiile de retenție și să își consolideze poziția pentru a rămâne competitivă în acest sector dinamic. [...]
Zelenski propune o încetare a loviturilor asupra infrastructurii energetice – Ucraina se oferă să oprească atacurile dacă Rusia face același lucru
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat că Ucraina este dispusă să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice a Rusiei, dacă Moscova face același gest în oglindă . Declarația a fost făcută marți, 30 ianuarie, în contextul unei propuneri de armistițiu parțial, formulată cu sprijinul Statelor Unite. Zelenski a subliniat că nu este vorba despre un acord formal, ci doar despre „ o oportunitate ” pentru ambele părți să reducă presiunea asupra populației în mijlocul unei ierni extreme. Anunțul vine la scurt timp după ce fostul președinte american Donald Trump a susținut că Vladimir Putin ar fi fost de acord cu o pauză de o săptămână a atacurilor asupra Kievului și altor orașe ucrainene, în urma unei solicitări personale din partea sa. Kremlinul a confirmat că Trump a făcut această cerere, dar nu a oferit detalii clare despre poziția lui Putin, potrivit PBS . Totuși, în noaptea de după anunț, armata rusă a lansat 111 drone și o rachetă balistică de tip Iskander-M asupra Ucrainei, dintre care 80 au fost interceptate. Deși au continuat loviturile asupra unor zone rezidențiale și obiective logistice, infrastructura energetică nu a fost vizată – un posibil semn că înțelegerile informale încep să fie respectate. „ Situația din această noapte și din zilele următoare va arăta cum stau lucrurile cu adevărat ”, a spus Zelenski, citat de The New York Times . Inițiativa a fost discutată în cadrul unor negocieri trilaterale desfășurate recent în Abu Dhabi, între oficiali din SUA, Ucraina și Rusia. O a doua rundă de negocieri ar urma să aibă loc duminică, însă data ar putea fi modificată din cauza tensiunilor crescânde dintre SUA și Iran. Zelenski a fost clar: nu există o încetare oficială a focului și niciun document semnat între părți, precizând că nu a existat nicio comunicare directă cu Moscova pe acest subiect, potrivit The Kyiv Independent . Între timp, aproximativ un milion de locuitori din Kiev continuă să fie afectați de lipsa de curent și căldură, în contextul în care temperaturile în Ucraina au coborât până la minus 30 de grade Celsius. Conform Atacurile rusești anterioare au afectat grav infrastructura termică și electrică a capitalei ucrainene. În paralel, marile obstacole politice rămân, în special legate de statutul regiunii Donețk. Zelenski a precizat că Ucraina nu este dispusă să renunțe la integritatea teritorială, iar până acum nu s-a ajuns la niciun compromis în negocierile cu Rusia. Secretarul de stat american Marco Rubio a numit disputa teritorială „ singurul punct rămas ” în negocieri, dar consilierul de la Kremlin, Iuri Ușakov, a declarat că „ mai sunt și alte chestiuni importante ” de discutat, relatează CNN . Deși în prezent nu există semne clare ale unui acord de pace , inițiativa de suspendare a atacurilor asupra infrastructurii energetice poate fi un pas modest, dar semnificativ, către detensionarea conflictului. [...]
Prețurile aurului și argintului au scăzut după nominalizarea lui Kevin Warsh la șefia Fed - piețele văd un semnal de stabilitate și independență a băncii centrale
Aurul și argintul au scăzut abrupt vineri , după nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Rezervei Federale, mișcare interpretată de piețe ca un semnal de stabilitate și de reafirmare a independenței băncii centrale, potrivit News.ro , care citează CNBC. La momentul transmiterii știrii, argintul spot era în scădere cu aproximativ 14%, în jur de 99 de dolari uncia, după ce coborâse anterior sub pragul psihologic de 100 de dolari. Aurul spot pierdea circa 6%, la aproximativ 5.060 de dolari uncia, după un declin inițial de aproape 7%. Și contractele futures au urmat aceeași direcție: aurul cu scadență apropiată era în scădere cu peste 3%, iar argintul pentru februarie cu aproximativ 10%. Vânzările au cuprins întregul complex al metalelor prețioase, cu platina în scădere cu peste 10% și paladiul cu aproape 8%. În interpretarea investitorilor, nominalizarea lui Warsh (fost membru al Fed în timpul crizei financiare din 2008) reduce probabilitatea unui scenariu de slăbire prelungită a dolarului, un factor care susținuse anterior aurul și argintul. Krishna Guha de la Evercore ISI a spus că piața vede în această alegere un semnal de politică fermă din partea Fed, cu potențial de stabilizare a dolarului, ceea ce a alimentat corecția metalelor prețioase. Scăderea contează economic pentru că aurul și argintul funcționează frecvent ca „barometre” ale incertitudinii și ale percepției privind politica monetară: când investitorii anticipează un dolar mai slab sau o bancă centrală percepută ca vulnerabilă politic, cererea pentru metale prețioase tinde să crească. Analiștii citați notează că în 2025 metalele prețioase au fost susținute de un mix excepțional de tensiuni geopolitice, deprecierea dolarului, temeri privind independența Fed și poziționări masive ale investitorilor, însă o schimbare de sentiment poate declanșa corecții rapide, mai ales când „pozițiile devin aglomerate”. Impactul s-a văzut și pe piețele de acțiuni și pe instrumentele legate de argint: indicele european Stoxx 600 Basic Resources a coborât cu aproximativ 2%, iar acțiunile producătorului Fresnillo au scăzut în jurul nivelului de 39 de lire pe acțiune. Pe Wall Street, Endeavour Silver era în jur de 11,90 dolari înaintea deschiderii, iar ETF-urile pe argint au fost puternic afectate: iShares Silver Trust (SLV) în jur de 105 dolari și ProShares Ultra Silver (AGQ) în jur de 399–400 dolari. În acest context, analiștii avertizează că, după creșterile record din 2025 (+65% la aur și +150% la argint), piața rămâne sensibilă la schimbări de așteptări privind dolarul și politica Fed. Activ / indicator Evoluție menționată Nivel / reper menționat Argint spot ~-14% ~99 dolari/uncie (după ce a coborât sub 100) Aur spot ~-6% (declin inițial ~-7%) ~5.060 dolari/uncie Aur futures (scadență apropiată) peste -3% — Argint futures (februarie) ~-10% — Platină peste -10% — Paladiu ~-8% — Stoxx 600 Basic Resources ~-2% — Fresnillo (acțiune) în scădere ~39 lire/acțiune Endeavour Silver (acțiune) — ~11,90 dolari (înaintea deschiderii) iShares Silver Trust (SLV) — ~105 dolari ProShares Ultra Silver (AGQ) — ~399–400 dolari [...]
Amânarea programului Rabla până în octombrie a afectat vânzările de vehicule electrice Renault - impact semnificativ asupra bugetului alocat
Întârzierea programului Rabla în 2025 a afectat vânzările Renault și ale altor jucători auto, impactând semnificativ vehiculele electrice , potrivit Wall-Street.ro . În ciuda unei creșteri anuale a pieței auto de 4,7%, amânarea programului Rabla a creat dificultăți majore pentru producătorii auto, inclusiv Renault, care a trebuit să se adapteze la schimbările neprevăzute. Provocările întâmpinate de Renault în 2025 Cecilia Tudor , Managing Director Renault South Eastern Europe, a explicat că întârzierea programului Rabla a fost o problemă majoră pentru toți producătorii și importatorii auto. Programul, care trebuia să înceapă în martie, a fost amânat până în octombrie din cauza schimbărilor politice și a revizuirii bugetare, afectând în special vânzările de vehicule electrice. „Am ajuns cu un program Rabla care a demarat efectiv în octombrie. Apoi vine partea legată de buget, care a fost redus, iar cel mai mult au fost afectate vehiculele electrice, deci acolo am suferit cel mai mult,” a declarat Cecilia Tudor. În absența programului Rabla, Renault a trebuit să găsească soluții alternative pentru a stimula vânzările, inclusiv oferte de finanțare și reduceri. Impactul asupra pieței auto Piața auto din România a fost marcată de o lipsă de predictibilitate, afectând nu doar producătorii, ci și clienții. Mulți dintre aceștia au fost nevoiți să aștepte lansarea programului Rabla pentru a-și achiziționa mașinile, ceea ce a dus la stocuri mari de vehicule neplătite. Renault a reușit totuși să își mențină poziția pe piață, fiind a treia cea mai populară marcă auto și a doua printre mărcile de export, cu o creștere de 26,6% a vânzărilor față de 2024. Revirimentul de la sfârșitul anului În ciuda dificultăților, piața auto și-a revenit în ultimele luni ale anului 2025. Revirimentul a fost stimulat de lansarea programului Rabla și de noile reglementări de securitate impuse de Comisia Europeană, care au generat un val de înmatriculări. Cu toate acestea, segmentul vehiculelor utilitare nu a beneficiat de aceeași recuperare, înregistrând o scădere a volumelor totale cu 19,5%. Perspective pentru 2026 Pentru anul 2026, Renault are așteptări mai optimiste, sperând într-o mai mare predictibilitate legislativă și o îmbunătățire a infrastructurii pentru vehiculele electrice în România. De asemenea, compania pregătește lansarea unor noi modele și facelift-uri pentru a-și consolida poziția pe piață. În concluzie, amânarea programului Rabla a avut un impact semnificativ asupra pieței auto din România, obligând producătorii să se adapteze rapid la noile condiții. Cu toate acestea, eforturile susținute ale jucătorilor din industrie și reglementările europene au contribuit la o redresare parțială a pieței spre finalul anului. [...]
Anunț oficial privind sumele subvențiilor APIA pe hectar și cap animal în 2026 - detalii despre plățile AFIR pentru ferme și investiții
Viitorul buget al UE ar aloca aproape 300 miliarde euro pentru PAC , potrivit AgroInfo , care citează o informare a europarlamentarului Dan Motreanu despre direcția finanțărilor europene pentru agricultură. Miza, în discuțiile de la nivelul Parlamentului European, este păstrarea Politicii Agricole Comune (PAC) ca instrument separat în bugetul Uniunii Europene, cu arhitectura actuală pe doi piloni, ceea ce influențează direct plățile derulate în România prin APIA (subvenții) și AFIR (investiții și plăți compensatorii). „Viitorul buget al UE va asigura o alocare pentru Politica Agricolă Comună de aproape 300 miliarde de euro, din care 6,3 miliarde de euro pentru rezerva de criză.” În mesajul prezentat, Dan Motreanu arată că grupul PPE susține menținerea celor doi piloni ai PAC și respinge ideea eliminării Pilonului II, asociat dezvoltării rurale. Totodată, europarlamentarul avertizează asupra riscului ca finanțarea PAC să fie condiționată de mecanisme de tip „ținte și jaloane” din planuri naționale și regionale, ceea ce ar reduce predictibilitatea pentru fermieri dacă un guvern nu își îndeplinește anumite obiective. Din perspectiva alocărilor financiare, elementele punctate în informare vizează atât dimensiunea totală a bugetului PAC, cât și modul în care ar putea fi direcționate resurse suplimentare către mediul rural și către sprijinirea fermierilor începând cu 2028. În acest context, sunt menționate și discuțiile din Consiliul UE, în condițiile în care Cipru deține președinția Consiliului, iar ministrul cipriot al agriculturii, Maria Panayiotou, a vorbit despre nevoia de echilibru între gestionarea fondurilor comune și coerența regulilor de sprijin. Principalele repere financiare și de arhitectură bugetară menționate în informare sunt: alocare „de aproape 300 miliarde de euro” pentru Politica Agricolă Comună, inclusiv „6,3 miliarde de euro” pentru rezerva de criză; solicitarea ca alocările de „10% pentru ținta rurală” și posibilitatea de a mobiliza mai rapid „45 de miliarde de euro” să fie incluse în textul legislativ, nu doar în angajamente prin scrisori; opoziția față de eliminarea Pilonului II al PAC (dezvoltare rurală); propunerea Comisiei Europene ca statele membre să aloce „cel puțin 10%” din resursele fiecărui Plan Național și Regional de Parteneriat (în afara fondurilor dedicate agriculturii) pentru investiții în zonele rurale, estimată la „aproximativ 49 miliarde de euro”; pentru România, pragul minim ar însemna „aproximativ 3,8 miliarde de euro” pentru infrastructură rurală, servicii publice, economie rurală și combaterea depopulării; „45 de miliarde de euro” ar putea fi mobilizate „încă din 2028” pentru sprijinirea fermierilor și a comunităților rurale, cu acces până la „două treimi” din suma disponibilă în mod normal la revizuirea de la jumătatea perioadei. Deși titlul materialului face trimitere la „sume” pentru subvenții APIA pe hectar și pe cap de animal, precum și la plăți AFIR , textul publicat se concentrează pe cadrul bugetar european și pe negocierile privind viitoarea finanțare a PAC. Consecința practică pentru România ține de cât de clar vor fi fixate în legislația europeană alocările și regulile de accesare, inclusiv pentru dezvoltarea rurală și pentru eventuale mobilizări accelerate de fonduri începând cu 2028. [...]
Realme 16 a fost lansat oficial - smartphone cu baterie de 7000 mAh și design inspirat de iPhone Air și Pixel 10
realme 16 a fost lansat oficial în Vietnam , potrivit Mobilissimo , iar miza modelului este combinația dintre un profil subțire și o baterie de 7.000 mAh, într-o zonă de preț considerată accesibilă de publicație. Ce aduce nou realme 16 în serie: „Air Design” și poziționare sub modelele Pro Telefonul vine după realme 16 Pro și realme 16 Pro+ și a apărut anterior în „teasere” și scurgeri de informații, însă acum a fost anunțat oficial pe piața din Vietnam. Elementul de diferențiere vizuală este „Air Design”, cu o zonă a camerei spate descrisă ca o „vizieră”, care amintește de iPhone Air și de telefoanele Pixel de la Google. Dincolo de design, realme 16 încearcă să iasă în evidență printr-un pachet de specificații orientat spre autonomie și ecran, într-un segment în care competiția se face adesea pe raportul dotări/preț. Ecran, rezistență și dimensiuni: AMOLED 120 Hz și certificări IP multiple La capitolul protecție, modelul are certificări IP66, IP68, IP69 și IP69K, care atestă rezistența la apă și praf. Pe față, telefonul folosește un ecran AMOLED de 6,57 inci, cu rezoluție Full HD+, rată de reîmprospătare de 120 Hz și luminozitate maximă de 4.500 niți (valoare de vârf). Tot pe partea frontală este menționat un senzor ultrasonic de amprentă și o cameră selfie de 50 MP. Telefonul are 183 de grame și o grosime de aproximativ 8,1 mm. Camere, procesor și baterie: 50 MP Sony, Dimensity 6400 Turbo și 7.000 mAh Sistemul foto principal include un senzor de 50 MP (Sony IMX852) și o cameră monocrom de 2 MP. O particularitate de design este „selfie mirror”, o mică oglindă pe spate, gândită pentru autoportrete folosind camera principală. Publicația mai menționează și „LumaColor Image Processing”, o tehnologie de procesare a imaginilor pentru îmbunătățirea calității fotografiilor. La interior, realme 16 folosește un procesor MediaTek Dimensity 6400 Turbo, alături de 8 GB RAM și 128 GB sau 256 GB stocare. Componenta centrală a mesajului de produs rămâne bateria de 7.000 mAh, cu încărcare la 60 W, iar culorile anunțate sunt White Swan (alb) și Black Cloud (negru). Certificări de rezistență: IP66, IP68, IP69, IP69K Ecran: AMOLED 6,57 inci, Full HD+, 120 Hz, până la 4.500 niți (vârf) Camere: 50 MP (Sony IMX852) + 2 MP monocrom; selfie 50 MP Platformă: MediaTek Dimensity 6400 Turbo Memorie/stocare: 8 GB RAM; 128 GB sau 256 GB Baterie și încărcare: 7.000 mAh, 60 W Culori: White Swan, Black Cloud Preț în Vietnam și întrebarea extinderii în Europa În Vietnam, prețurile pornesc de la aproximativ 370 de euro pentru varianta de bază și ajung la circa 400 de euro pentru configurația cu 12 GB RAM și 256 GB stocare. Informațiile sunt preluate din prezentarea inițială, care citează ca sursă și GSMArena . [...]
Românii și mașinile lor în 2025 – topul mărcilor preferate și tendințele care contează
Volkswagen este cea mai înmatriculată marcă auto din România în 2025 , urmată de Dacia și BMW, potrivit unei analize realizate de Plus-Auto.ro , pe baza datelor oficiale DRPCIV . În total, anul trecut au fost înmatriculate 548.612 autoturisme, dintre care 71,47% au fost mașini rulate. Această preferință arată o orientare clară a șoferului român spre soluții accesibile, dar fiabile, care răspund nevoilor cotidiene fără a aduce cheltuieli neprevăzute. Românii aleg cu precădere mașini second-hand, motivați de raportul avantajos dintre preț și dotări. Un vehicul rulat oferă, la același buget, mai multe funcționalități și o clasă superioară față de un model nou, dar de bază. Astfel, piața auto din România rămâne puternic ancorată în zona mașinilor la mâna a doua, unde riscul financiar e mai ușor de controlat, iar pierderea de valoare este semnificativ mai mică. Volkswagen domină piața în mod detașat, cu peste 148.000 de unități înmatriculate, ceea ce înseamnă 27% din total. Modelele Golf și Passat sunt preferate în 30 de județe din România. Dacia, pe de altă parte, conduce în opt județe și rămâne opțiunea principală în segmentul mașinilor noi, cu 41.598 de înmatriculări – adică aproape o treime din această categorie. În orașe precum București sau Ilfov, SUV-urile compacte, în special Dacia Duster, sunt din ce în ce mai populare. Analiza Plus Auto Marketplace arată că achiziția unei mașini este influențată de mai mulți factori, care variază în funcție de contextul economic și profilul cumpărătorului. În 2025, pe fondul inflației, al costurilor în creștere și al incertitudinilor financiare, șoferii români pun mai mult accent pe raționalitate decât pe statut sau design. Principalele criterii de alegere a unei mașini de către șoferii români: Prețul de achiziție Fiabilitatea mărcii și a modelului Costurile de întreținere pe termen lung Disponibilitatea pieselor de schimb Rețeaua de service-uri disponibile Dotările incluse în echipare Eficiența consumului de carburant Posibilitatea de revânzare la un preț rezonabil Pe partea de motorizare, preferințele românilor rămân conservatoare. Dieselul continuă să fie alegerea principală, fiind prezent în aproape jumătate din totalul înmatriculărilor. Benzina se află pe locul doi, iar modelele hibride de tip 01 câștigă teren. Mașinile electrice, deși în creștere, reprezintă încă doar o nișă redusă, cu puțin peste 13.000 de unități înmatriculate în 2025. Tip motorizare Număr unități Pondere din total Diesel 262.553 47,86% Benzină 128.896 23,50% Hibrid (tip 01) 102.229 18,64% GPL 25.064 4,57% Hibrid (tip 02) 15.727 2,86% Electric 13.191 2,40% Alte tipuri – Nesemnificativ La nivel de tracțiune, românii aleg practic: 68,87% dintre autoturismele înmatriculate au tracțiune față, ideală pentru drumuri urbane sau mixte. Aceasta presupune un consum mai mic, o întreținere mai ieftină și performanțe suficiente pentru utilizatorul obișnuit. Modelele cu tracțiune integrală sau spate sunt rezervate celor care circulă frecvent pe drumuri dificile sau care își doresc mai mult control în condiții de iarnă. Clasamentul general al mărcilor auto preferate în 2025 reflectă nevoile concrete ale șoferilor. Topul celor mai populare mărci scoate în evidență combinația dintre fiabilitate, dotări bune și costuri rezonabile, fără excese de imagine sau lux. Loc Marcă auto Profil preferențial al cumpărătorilor 1 Volkswagen Fiabilitate ridicată, întreținere previzibilă, gamă variată de modele, popular în toate regiunile 2 Dacia Accesibilitate, costuri reduse de întreținere, popularitate în orașe mari și la SUV-uri 3 BMW Performanță și imagine, preferat în marile județe, segment premium rulat 4 Audi Confort și tehnologie, popular pe piața second-hand, preferat de cei care caută rafinament 5 Renault Opțiune echilibrată pentru flote și familii, bun raport calitate–preț 6 Mercedes-Benz Marcă premium aleasă pentru siguranță și statut, cu vânzări constante 7 Skoda Spațiu interior generos, fiabilitate, aleasă frecvent pentru familii și companii 8 Ford Modele practice și compacte, întreținere ușoară, apreciată în rândul cumpărătorilor cu bugete moderate 9 Toyota Fiabilitate excelentă, creștere pe segmentul hibrid, apreciată în zone urbane 10 Opel Modele rulate accesibile, ușor de exploatat, opțiune pragmatică pentru utilizare zilnică Geografia preferințelor auto oferă detalii suplimentare. Volkswagen Golf domină în 25 de județe, Passat în alte 4. Dacia Logan rămâne modelul de bază în Argeș și Călărași, în timp ce Duster este alegerea preferată în București și alte 5 județe. BMW 320D este cel mai popular în Dolj, indicând o tendință clară spre mașini premium rulate în sudul țării. În ceea ce privește mașinile electrice, segmentul continuă să crească, iar competiția se intensifică între Tesla și BYD. Totuși, datele arată că românii nu sunt încă pregătiți să renunțe la motoarele clasice. Doar 2,4% din totalul înmatriculărilor din 2025 au fost modele 100% electrice, semn că infrastructura și prețurile actuale încă limitează adopția largă. Plus-Auto.ro, lansat în mai 2024, este o platformă dedicată unei noi generații de cumpărători, conectată la realitatea economică, dar interesată de calitate și transparență. Analiza DRPCIV realizată de această platformă confirmă o tendință clară: românii sunt cumpărători pragmatici, informați și tot mai orientați spre sustenabilitate financiară. [...]
BNR actualizează modalitățile de contact pentru sediul central - facilități pentru comunicarea cu publicul și mediul de afaceri
Banca Națională a României (BNR) a publicat minuta ședinței de politică monetară din 19 ianuarie 2026 , oferind detalii esențiale despre deciziile luate de Consiliul de administrație. Potrivit BNR , ședința a avut loc la sediul central al instituției din București. Decizii de politică monetară În cadrul ședinței, Consiliul de administrație al BNR a discutat și a adoptat mai multe măsuri menite să stabilizeze economia României. Printre acestea se numără: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la un nivel constant. Ajustarea rezervelor minime obligatorii pentru instituțiile de credit. Monitorizarea atentă a inflației și a altor indicatori economici. Aceste decizii sunt parte a unei strategii mai largi de a asigura stabilitatea financiară și de a sprijini creșterea economică sustenabilă. Context economic Ședința a avut loc într-un context economic complex, marcat de provocări atât interne, cât și externe. BNR a subliniat importanța adaptării politicii monetare la condițiile economice actuale, având în vedere fluctuațiile de pe piețele internaționale și impactul acestora asupra economiei naționale. „Este esențial să menținem un echilibru între stimularea creșterii economice și controlul inflației”, a declarat un membru al Consiliului de administrație al BNR. Impactul deciziilor Deciziile luate de BNR sunt așteptate să aibă un impact semnificativ asupra pieței financiare din România. Menținerea stabilității ratei dobânzii va influența costurile de împrumut pentru companii și consumatori, în timp ce ajustarea rezervelor minime obligatorii va afecta lichiditatea din sistemul bancar. Tabel de sinteză – deciziile BNR Domeniu Decizie Nivel / Parametru Vot Rațiunea principală (din minută) Ce înseamnă practic Rata dobânzii de politică monetară Menținere 6,50% Unanimitate Inflația totală e pe scădere lentă, dar inflația de bază (CORE2 ajustat) a urcat și presiunile salariale + așteptările inflaționiste rămân ridicate; economia arată semne de slăbire / gap negativ . Semnal de prudență : BNR nu relaxează încă, dar nici nu strânge suplimentar. Facilitatea de creditare (Lombard) Menținere 7,50% (în același pachet de decizie) Menține coridorul de dobândă și controlul asupra condițiilor monetare/lichidității. Plafonul superior pentru dobânzile din piața monetară rămâne neschimbat. Facilitatea de depozit Menținere 5,50% (în același pachet de decizie) Păstrează coridorul; calibrat pentru stabilitate financiară și transmisie monetară. Pragul inferior pentru dobânzile interbancare rămâne neschimbat. Rezerve minime obligatorii (RMO) Păstrarea nivelurilor actuale Lei & valută: neschimbat Unanimitate Context încă incert (inflație/energie, curs, riscuri externe), dar și nevoie de echilibru cu încetinirea activității economice. Nu se schimbă constrângerea de lichiditate impusă băncilor prin RMO. Conduita viitoare / comunicare Monitorizare atentă și posibilă adecvare de instrumente — — Riscuri: energie/alimentație, așteptări inflaționiste, curs, tensiuni geopolitice/comerciale; intern: consolidare fiscală, fonduri UE. BNR rămâne “data dependent”: poate ajusta instrumentele dacă se schimbă balanța riscurilor. Dacă vrei, îți fac și o versiune “de publicat” (2–3 paragrafe) care explică pe scurt ce a decis BNR și de ce, în limbaj de știre economică. Ce urmează BNR va continua să monitorizeze evoluțiile economice și să ajusteze politica monetară în funcție de necesități. Următoarea ședință de politică monetară este programată pentru luna martie 2026, când se vor analiza noi date economice și se vor evalua efectele măsurilor actuale. Aceste decizii sunt esențiale pentru menținerea stabilității economice și financiare a României, într-un context global dinamic și adesea imprevizibil. [...]
Pentagon și Anthropic în conflict privind utilizarea AI în arme autonome și supraveghere - dezacord asupra limitelor tehnologice impuse de companie
Pentagonul și Anthropic au ajuns într-un blocaj privind folosirea AI în scopuri militare , potrivit Reuters , care citează persoane familiarizate cu discuțiile dintre companie și Departamentul american al Apărării. Miza: limitele de utilizare pentru supraveghere internă și țintire autonomă Disputa vizează garanțiile (așa-numitele „garduri de protecție”) care ar împiedica guvernul SUA să folosească tehnologia Anthropic pentru a ținti arme în mod autonom și pentru supraveghere pe teritoriul american, au declarat pentru Reuters trei surse apropiate subiectului. Cazul este prezentat ca un test timpuriu pentru capacitatea companiilor din Silicon Valley de a influența modul în care armata și serviciile de informații folosesc sisteme de inteligență artificială tot mai puternice în operațiuni, după o perioadă în care relația dintre industrie și Washington a fost tensionată. Contractul de până la 200 de milioane de dolari și un impas de negociere După discuții extinse în cadrul unui contract de până la 200 de milioane de dolari, Departamentul Apărării și Anthropic au ajuns la un punct mort, au spus șase persoane familiarizate cu situația, sub protecția anonimatului. Reuters notează că poziția companiei privind utilizările permise ale instrumentelor sale a amplificat neînțelegerile cu administrația Trump, iar detaliile acestui conflict nu fuseseră relatate anterior. Un purtător de cuvânt al Departamentului Apărării (redenumit de administrația Trump „Department of War”) nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii. De ce insistă Pentagonul și de ce se opune Anthropic În discuțiile cu oficiali guvernamentali, reprezentanții Anthropic au ridicat îngrijorări că instrumentele sale ar putea fi folosite pentru a spiona americani sau pentru a sprijini țintirea armelor fără suficientă supraveghere umană, potrivit unor surse citate de Reuters. De cealaltă parte, oficiali ai Pentagonului ar fi respins ghidurile companiei. În linie cu un memorandum din 9 ianuarie despre strategia AI, ei ar fi argumentat că ar trebui să poată implementa tehnologie comercială de inteligență artificială indiferent de politicile de utilizare ale furnizorilor, atât timp cât respectă legea americană, potrivit surselor. Dependența reciprocă: tehnologia are nevoie de cooperarea furnizorului Chiar și așa, Pentagonul ar avea probabil nevoie de cooperarea Anthropic pentru pașii următori, mai scrie Reuters. Modelele companiei sunt antrenate să evite acțiuni care ar putea duce la vătămare, iar angajații Anthropic ar fi cei care ar trebui să adapteze sistemele pentru uzul Pentagonului, potrivit unor surse. Anthropic a transmis că tehnologia sa este „folosită pe scară largă pentru misiuni de securitate națională de către guvernul SUA” și că poartă „discuții productive” cu Departamentul de Război despre modalități de a continua această activitate. „AI ar trebui să sprijine apărarea națională în toate modurile, cu excepția celor care ne-ar face mai asemănători adversarilor noștri autocrați.” Moment sensibil pentru companie și implicații pentru piața AI Conflictul ar putea pune în pericol afacerile Anthropic cu Pentagonul într-un moment delicat: startup-ul din San Francisco se pregătește pentru o eventuală listare la bursă și a investit resurse semnificative pentru a atrage contracte din zona de securitate națională și pentru a influența politica publică privind AI, potrivit Reuters. Anthropic este una dintre puținele companii majore de inteligență artificială care au primit contracte de la Pentagon anul trecut; între ceilalți furnizori menționați de Reuters se numără Google (Alphabet), xAI și OpenAI. În acest context, tensiunile privind „cine decide” regulile de utilizare a AI în apărare pot deveni un precedent pentru relația dintre furnizorii comerciali și instituțiile militare americane. [...]
BYD lansează în România SUV-ul hibrid Sealion 5 DM-i; Livrările încep din februarie
BYD a lansat în România SUV-ul hibrid Sealion 5 DM-i, de la 27.600 de euro . Evenimentul a avut loc la Romexpo, în București, și a inclus expunerea gamei BYD disponibilă local, în fața a sute de invitați. Modelul Sealion 5 DM-i este prezentat ca un „super hybrid” (hibrid cu autonomie extinsă), cu un motor pe benzină de 1,5 litri Xiaoyun, conceput pentru funcționarea în sistem hibrid. Conform sursei, motorul termic generează energie pentru baterie și motorul electric printr-un invertor, iar experiența de condus este descrisă ca apropiată de cea a unei mașini complet electrice. Pentru versiunea Design , cu baterie de 18,3 kWh, autonomia pur electrică ajunge până la 86 km, iar consumul combinat este indicat la 2,1 litri/100 km. Autonomia totală este de 1.016 km „cu plinul făcut”, accelerația 0–100 km/h este de 8,1 secunde, iar viteza maximă este de 170 km/h. Varianta de bază Comfort are, potrivit datelor din articol, până la 62 km autonomie electrică și 992 km autonomie totală, cu 0–100 km/h în 7,7 secunde și aceeași viteză maximă de 170 km/h. Ca dimensiuni, BYD Sealion 5 DM-i măsoară 4.738 mm lungime, 1.860 mm lățime și 1.710 mm înălțime, cu un ampatament de 2.712 mm. La interior, sunt menționate un ecran central rotativ de 12,8 inci, compatibilitate Apple CarPlay și Android Auto, încărcare wireless pentru telefon și un instrumentar digital de 8,8 inci. Portbagajul are 463 litri, iar modelul este comparat ca poziționare cu Volkswagen Tiguan. Livrările ar urma să înceapă în februarie 2026, iar până în martie este anunțată o ofertă pentru varianta Comfort la 27.600 de euro. Versiunea Design este menționată la „puțin peste 30.000 de euro”, în contextul în care BYD încearcă să își susțină argumentul de valoare prin autonomie mare, dotări și spațiu, într-o piață cu prețuri în creștere. [...]
Discrepanțe între prețurile anunțate și realitatea tranzacțiilor imobiliare - riscul manipulării pieței în contextul scăderii tranzacțiilor
Iancu Guda pune sub semnul întrebării creșterea „reală” a prețurilor la locuințe , într-o postare pe Facebook , în care reclamă lipsa unui indicator public bazat pe prețurile finale din contractele autentificate la notar. În opinia lui, piața este dominată de mesaje despre scumpiri, însă „nicio altă cifră nu confirmă” această dinamică, iar diferența ar trebui verificată prin datele pe care le deține statul. Argumentul central al analistului este că indicatorii „duri” ai cererii nu arată o piață în accelerare. El susține că soldul creditelor ipotecare a crescut cu numai 6% în 2025, de la 110 mld lei în ianuarie la 117 mld lei în decembrie, ceea ce ar sugera că o parte mică din creditele ipotecare acordate în cursul anului sunt împrumuturi noi, restul fiind refinanțări pentru proprietăți existente. În paralel, numărul tranzacțiilor rezidențiale ar fi scăzut cu 12% în perioada august–decembrie 2025 față de aceeași perioadă din 2024 (68.042 vs 76.916), pe fondul scăderii accesibilității după majorarea TVA de la 9% la 21% de la 1 august. În acest context, Guda ridică problema indicatorului de preț folosit frecvent în spațiul public. El notează că „singurul indice disponibil” este cel publicat de Imobiliare.ro, care arată o creștere medie de 14% în 2025 (de la 1.727 euro/mp în ianuarie la 1.965 euro/mp în decembrie), însă subliniază că este vorba despre media prețurilor cerute în anunțuri, nu despre prețurile efectiv plătite. Diferența contează, pentru că între prețul de listare și prețul final pot exista negocieri, discounturi sau condiții (termene, avans, finisaje) care schimbă semnificativ valoarea tranzacției. Punctul sensibil, în opinia sa, este lipsa de transparență asupra prețurilor reale, deși datele există. Guda afirmă că ANCPI ar avea informațiile din contractele finale autentificate de notar și întreabă de ce nu sunt publicate, sugerând că acestea ar putea arăta „adevărul”, posibil chiar o scădere a prețurilor undeva între 6% și 12%, raportată la diminuarea puterii reale de cumpărare și la scăderea numărului de tranzacții. În lipsa unui astfel de reper public, spune el, consumatorii pot fi influențați mai ușor de narațiuni despre scumpiri, care alimentează graba de a cumpăra și, implicit, presiunea pe preț. Analistul consideră subiectul „de investigat” și spune că va susține o propunere de creștere a transparenței prin publicarea prețului final semnat la notar. Separat, el își exprimă și o opinie personală despre investiții, argumentând că preferă expunerea la bursă în detrimentul imobiliarelor, cu excepția locuinței în care trăiești, însă miza postării rămâne aceeași: fără acces la prețurile efective de tranzacționare, piața imobiliară rămâne greu de evaluat, iar discuția despre „creșteri” sau „scăderi” riscă să se bazeze mai mult pe percepții decât pe date verificabile. [...]
Rusia a acceptat să suspende atacurile asupra Ucrainei până pe 1 februarie - anunț oficial al Kremlinului cu detalii neclare despre discuția Trump-Putin
Kremlinul spune că Rusia va evita atacurile până la 1 februarie , la cererea președintelui SUA, Donald Trump, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, însă rămân neclarități atât privind momentul intrării în vigoare a înțelegerii verbale, cât și asupra ariei exacte de aplicare. Potrivit declarațiilor Kremlinului, solicitarea lui Trump ar fi vizat în mod specific Kievul, „pentru a crea condiții favorabile pentru negocieri”, ceea ce nuanțează mesajul transmis anterior de liderul american despre o pauză mai largă a atacurilor. În plus, în relatarea publicată, Peskov pare să indice că discuția s-a concentrat pe atacurile asupra capitalei, nu pe întreg teritoriul Ucrainei. „Președintele Trump i-a cerut președintelui Putin să se abțină de la atacul asupra Kievului timp de o săptămână, până pe 1 februarie, cât timp se creează condiții favorabile pentru negocieri. [...] Da, a existat o solicitare personală din partea președintelui Trump”, a răspuns el, potrivit agenției ruse de stat Ria Novosti. În paralel, Reuters a relatat că Trump a spus, într-o ședință a Cabinetului, că i-a cerut personal lui Putin să nu lanseze atacuri aeriene asupra Kievului și a altor localități timp de o săptămână, invocând frigul extrem din Ucraina. Totuși, Trump nu a precizat când a avut loc convorbirea, iar Casa Albă nu a anunțat public o discuție recentă între cei doi lideri, ceea ce alimentează incertitudinile despre calendarul și statutul acordului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat informația și a spus că echipele au discutat acordul în Emiratele Arabe Unite, exprimând așteptarea ca înțelegerile să fie respectate și indicând explicit componenta energetică drept un test important. La câteva ore după anunțul lui Trump privind acordul verbal, autoritățile de la Kiev au raportat un nou atac aerian rusesc, cu o rachetă balistică și 111 drone cu rază lungă de acțiune, concentrat în special în regiunile de graniță sau în apropierea liniei frontului, ceea ce ridică semne de întrebare asupra aplicării practice a angajamentului anunțat de Kremlin. [...]